1,147 matches
-
cea matriliniară, sau despre un tip de rudenie cu totul special, cum sunt "relațiile glumețe", care presupun "o pretinsă ostilitate și o reală prietenie". Cititorul, care are în față, practic, prima traducere pe această temă, va remarca, poate, și asemănări frapante ale faptelor descrise cu obiceiuri ale popoarelor imaginare ce populează, în filmele SF, lumi extraterestre. Nu e o coincidență, dar explicația nu trebuie căutată nici în sfera inconștientului colectiv; autorii unor astfel de filme s-au inspirat din studii antropologice
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
că insurgenții au așteptat (e adevărat, în disperare de cauză!) o reacție internațională, coordonată, în favoarea lor. Față de tragismul zilelor represiunii, slabele speranțe primite din Apus vor fi amar ironizate de către Tibor Méray (un nume marcant al revoluției). Există în carte frapante analogii cu revoluția din decembrie '89, începând cu simbolurile fluturate (drapelul național cu stema comunistă decupată), lozincile ("Armata e cu noi!") și continuând cu modalitățile concrete de acțiune (demonstrația din fața Parlamentului în paralel cu asaltul asupra Radioului). Iar dacă în
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
cunoștință de cauză, o cu totul altă formulă poetică. A cunoaște în profunzime opera lui T.S. Eliot, Trakl ori Rilke, dar a opta pentru o variantă de literatură apropiată mai degrabă de aceea a lui Alecsandri - iată unul dintre paradoxurile frapante ale acestui scriitor complex, de înșelătoare aparențe olimpiene. Clasicismul lui Pillat a filtrat substanță romantică, și-a însușit modificările simboliste ale limbajului poetic, a vizitat poezia pură din primul modernism; a grefat apoi aceste cuceriri pe trunchiul unui clasicism fundamental
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
Alex Ștefănescu vede în „priceperea de a crea din câteva fraze o atmosferă, finețea analizelor psihologice și, în general, umanismul viziunii” semne ale înrudirii cu Marin Preda sau Vasili Șukșin. Dincolo de aceste conexiuni și de altele, oricând posibile, cea mai frapantă și mai convingătoare trăsătură a prozelor scurte semnate de Ioan Matei rămâne privirea cinematografică, din plin exploatată și de prozatorii optzeciști. „Desantiștii” - Nedelciu, Iliescu, Teodorescu, Cușnarencu, Cristoiu, Groșan etc. - aduceau în prim-plan cotidianul mărunt și cenușiu, propunând o topică
Privirea cinematografică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2685_a_4010]
-
străbun, Ca să culeg cu ochii livezile de prun, Cînd alb Negoiul, toamna, de ceruri se atinge.“ În tot acest poem de șase strofe a cîte patru versuri, sintagma globul terestru marchează singura prezență neologică. De o mare varietate, cultivînd arhaismele frapante sau regionalismele curioase, lexicul lui Pillat optează pentru local și evită neologismele; acestea apar doar în punctele de vîrf ale anumitor poezii și subliniază diferența dintre lumea poetului și lumea contemporană, în care poetul e obligat să trăiască. Rare poeme
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
mai subtili exegeți interbelici. Poetul își alege cu gust sigur pe scriitorii de care s-a simțit cu adevărat apropiat (Cervantes, Racine, La Fontaine, Goethe, Baudelaire, Fr.Jammes, Valéry, Rilke), examinîndu-i dintr-un punct de vedere cu totul personal, de frapantă originalitate. Cel care a putut scrie astfel de glose era un literat complet. Față de comentariile docte, dar academice și șterse ale unui Philippide, cele ale lui Pillat, sclipitoare, ne descoperă mult mai mult decît un amator cultivat. Nu-i de
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
ultimei faze nu au reprezentat la Pillat simplă reluare: poetul a vrut să ofere celei mai interesante părți din poezia sa o imagine în oglindă, sub forma stilizării superioare. A doua fază a poeziei pillatiene descinde din prima, seamănă uneori frapant cu ea, dar lectura prin suprapunere evidențiază o nouă etapă de esențe concentrate. Sonetele pe teme antice din volumul Scutul Minervei (1933), ca și cele din Împlinire (1942), lasă senzația de revenire, dar de revenire la un nivel elevat; aerul
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
papalitatea“. Sucursala de la noi s-a deschis în secolul XIX, cu Asachi, Ion Heliade Rădulescu, Macedonski și, firește, Eminescu, apoi s-a consolidat, în modernitate, prin Vasile Voiculescu, Al. Philippide, Blaga, Arghezi, Ion Barbu, Ion Pillat, G. Topîrceanu, Mihai Codreanu; frapantă este soarta pe care o are sonetul în poezia noastră de azi pentru că, iată, deși e o specie care părea că aparține unor paradigme lirice demult apuse, „tiparul“ revine, este reluat intens, cu pasiune aproape, de poeți precum Nina Cassian
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
își va urma propriile idei”. „Ochiul prin care-L văd pe Dumnezeu este același ochi prin care mă vede el”, afirmă Barthes, citând un poet catolic, și cu aceasta ne reîntoarcem în perimetrul mistic, pentru că este momentul să remarcăm asemănarea frapantă de metodă și de stil dintre un inovator al criticii europene, precum Barthes, și un inovator al teatrului european, precum Jerzy Grotowski. Societatea Prietenilor Textului, pomenită de Barthes, își poate lua drept correspondent faimosul Teatru-Laborator al regizorului polonez, și el
„Ultimul“ Barthes și mistica intermitenței by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/2565_a_3890]
-
Dacă vine cineva la Mine și nu urăște pe tatăl său și pe mamă și pe femeie și pe copil și pe frați și pe surori, până și viața sa, nu poate fi ucenicul Meu”. Oricât aș cunoaște eficacitatea formulelor frapante, tot întreb: chiar nu se poate să iubești fără să urăști? „Cel ce-și iubește viața o va pierde; dar cel ce-și urăște viața în lumea aceasta, o va păstra pe cea veșnică” (Ioan). I-ar plăcea lui Dumnezeu
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2581_a_3906]
-
pentru o clipă, nălucirea unui intens moment de artă, trăit împreună, tot la Roma, cînd îi împărtășeam revelațiile geniului incomod care a fost Caravaggio. Locul care ne țintuia fericiți era biserica San Luigi dei Francesi, celebra capelă Contarini, cu ciclul frapant închinat apostolului Matei, despicînd între ele, la 1599, două mari secole de pictură. Rememoram, fără să vreau, ceea ce răstoarnă acolo orice comună așteptare și orice suficiență confortabilă a privirii. Un clar-obscur fără obîrșie explicită, o masă pe care zac pungi
Cine chiamă pe cine? by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2592_a_3917]
-
suficient să știi să schimbi la timp obiectul și, fără alte eforturi, banalul reportaj se ridică la metafizică. Pledoaria aceasta indirectă ne obligă să fim atenți la deghizamente: câte dintre poemele celeste nu vor fi fiind, de fapt, de o frapantă tranzitivitate? Ca și Elegiile lui Nichita Stănescu, nici aceste Adnotări nu sunt numai unsprezece. Volumul are peste 50 de pagini, numerotate în fel și chip după poziția în sistemul imaginat de Petre Stoica. Unele poeme sunt, în chip evident „ciorne
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
în 1924 pe prima terasă a râului Mureș, pe partea dreaptă a râului, în apropierea comunei Suseni, la Fabrica de Cărămizi, într-un vas ceramic alături de alte obiecte din bronz, în majoritate fragmente, respectiv 91 de piese întregi și fragmentare. Frapant la această remarcabilă descoperire a fost faptul că deși celelalte obiecte de bronz din vas erau afectate de trecerea timpului, Fibula de la Suseni era întreagă și într-o stare foarte bună. Unicitatea Fibulei de la Suseni este dată de faptul că
Fibula de la Suseni, o comoară unică în lume by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/27797_a_29122]
-
-l privește pe primul, Răzvan Voncu face un adevărat tur de forță detectivistic, inventariind o sumedenie de erori de informație pe care, voluntar sau nu, prozatorul le instilează în romanele sale. Unele țin de datele istorice, altele (detaliu cu totul frapant !), de competența oenologică. La p. 329, Răzvan Voncu indică, în Zodia Cancerului... o contradicție spectaculoasă, Sadoveanu vorbind acolo despre un vin roșu de Cotnari. Or, suntem asigurați cu documente dintre cele mai diverse (inclusiv o enciclopedie britanică de notorietate) că
Știință inefabilă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2784_a_4109]
-
abilitățile de ,,constructor epic”, dramatismul, tragismul celor evocate, ce amintesc de Soljenițîn (,,Pavilionul canceroșilor”). O desfășurare emoționantă de fotografii, tot atâtea pagini de istorie literară basarabeană ilustrată, încheie rotund acest volum ce ne revelează imaginea unui poet ,,modern, cu o frapantă prospețime a metaforei, ancorat în marea tradiție a liricii românești, cât și la realitățile tragice ale istoriei Basarabiei”, prozator, ziarist, eseist, patriot. O carte ce se va așeza în raftul de sus al istoriei literaturii române generale contemporane, ca oglindă
O CARTE-OGLINDĂ A UNEI PERSONALITĂŢI: NICOLAE DABIJA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383694_a_385023]
-
răpitor - toate acestea fiind privilegii care se plătesc scump: bărbații se senilizează mai repede și mor mai curînd. În prelungirea acestor privilegii se înscrie și problema incestului. Serge Moscovici consideră incestul drept cea mai veche interdicție din lumea oamenilor. Trăsătura frapantă a incestului este că interdicția privește cu precădere raportul dintre mamă și fiu, iar nu pe cel dintre tată și fiică. Explicația: moștenirea și dreptul proprietății pe linie paternă, în defavoarea celei dobîndite pe linie maternă. Concluzia: castitatea femeii dintr-o
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
într-un tradiționalism spiritual profund, ce putea părea atemporal, și o formă de eschivă de la o opțiune categorică, explicită, pentru modernism, prin "restaurarea goetheană". Reconstrucția proiectului intelectual, într-o mai mare amploare a viziunii, trebuie observată numaidecât, ca o diferență frapantă față de etapa anterioară, ancorată polemic într-un prezent neconjunctural, sustras cotidianului. Dacă definiția cerchismului (activ și productiv, așa cum se arăta în 1945) e preponderent una estetică și estetizantă, ca un răspuns al retragerii totale în artă din fața politicului agresiv, definiția
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
și opiniile lui Zacharias Lichter e subversiv prin marginalitatea asumată sfidător de un filosof în zdrențe, un rebel teoretizând și exemplificând anticolectivismul social și inadaptabilitatea la sistem. Negativismul cioranian al personajului central din Dihorul lui Alexandru Papilian e, de asemenea, frapant subversiv, nu atât prin anarhism, cât prin inconformismul sistematic. Bunavestire de Nicolae Breban a intrigat oficialitățile prin fascinația puterii care izbucnește într-un ins mediocru, Grobei fiind el însuși simptomatic, prin mediocritatea lui, pentru realitatea socială a regimului comunist. Tehnica
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
o mare parte (tocmai din secvența interbelică) a fost lucrată anterior, temeinic și în liniște, de către cercetătorii ieșeni, până să fie cooptați în marea echipă a DGLR. Al treilea criteriu ar fi omogenitatea bunei redactări: nu se pot constata diferențe frapante de la un articol la altul, în sens negativ. În general, statistic vorbind, articolele mai slabe sunt foarte puține în DGLR. Din ce am citit (că nu am citit tot), nu mi-au plăcut articolele despre revista "Echinox", despre Emil Hurezeanu
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
Statutul lor ni se clarifică imediat, chiar dacă autorul încearcă să le înșurubeze în acea problematică a eului pe care, mizând, o evidențiază la tot pasul. Și iarăși, ce este valabil la un poet e valabil la toți, într-o indistincție frapantă la un critic de gust și expresie ca Dan Cristea. Eul care scrie, eul ca "nomenclator", ca "declinare de euri" și ca "multiplicitate de existențe", eul multifațetat devine cheia franceză cu care criticul îi operează pe Ștefan Aug. Doinaș și
Eul care tot scrie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8575_a_9900]
-
de conduită special. Subliniez și acum că mustrarea, de care nu e cruțat scriitorul rus, ne parvine printr-un intermediar, aparține în Ziua și noaptea unui personaj limbut și nărăvaș. Nu o pun decât parțial în cârca autorului. Ceea ce apare frapant în eșafodajul cărții lui Dostoievski, din optica respectivă, este că fărădelegea - izbucnirea patimilor într-o jerbă fascinantă - n-are un pandant pe măsură în pedeapsă, în revanșa zbuciumului sufletesc (scrupule, compasiune omenească). Urmarea e scoaterea din uz a unor mecanisme
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
e că tinerii (majoritari cam în proporție de nouăzeci și nouă la sută) sunt incredibil de blazați. Or fi fost de vină drogurile? Alcoolul? Orele târzii? Oboseala? N-am de unde să știu. A doua observație - care mi-a adus aminte frapant scene văzute în Germania, la începutul anilor '90 - , fetele (femeile) sunt incomparabil mai vitale și vesele decât băieții (bărbații). A treia - o lipsă generală de concentrare în raport cu ceea ce se presupunea a fi obiectul prezenței lor acolo. Făceau orice: beau, fumau
Când ați scris ultima oară o scrisoare de dragoste? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8595_a_9920]
-
Coșovei, Marius Ianuș - omisiuni care îi vor aduce nu numai antipatii izolate, ci și embargouri de grup. Eu însumi nu pot accepta validitatea acestei antologii în absența câtorva dintre numele menționate și sunt înclinat să consider aceste lacune ca defecte frapante. Nu numai gustul critic (specific criticii impresioniste, condamnată înverșunat de Marin Mincu) face victime, ci și teoria cea mai bine articulată, atât de agreată de critic (care, tocmai pentru că e bine articulată și inflexibilă, dă în dogmatism și își arată
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
Gheorghe Grigurcu Dacă industria indigenă se află în impas, redusă, în destule din ramurile sale, la o cotă de avarie, într-o situație frapant diferită se află ... poezia. Da, poezia. Întrucît există o industrie a versificației băștinașe, extrem de prolifică, înscriind un crescendo amețitor, pe care nimic în lume nu pare a fi în stare a o descuraja, ca o compensație, s-ar zice, a
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]
-
vor fi minuțios documentate de istoricul Norman Cohn; din păcate, nu înainte de a-și găsi confirmarea tragică în întîmplările secolului XX. În The Pursuit of the Millenium: Revolutionary Millenarians and Mystical Anarchists of the Middle Ages, britanicul identifică asemănări, unele frapante, altele abia sesizabile, între profetismul religios medieval și mișcările revoluționare moderne. Cea mai importantă dintre ele: dorința febrilă de a-și impune cu orice preț visul, de a înnoi lumea prin distrugere, de a-i spulbera pe toți cei care
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]