442 matches
-
Rapăn care intelectualizează expresia poetica în limba română. Să nu credeți că ajungeți așa ușor la înțelegerea textului dacă nu stăpâniți cunoștințe ce țin de identificarea unicității stilului poetului prin bogăția lexicala, prin intuirea celor mai subtile asociații contrastante, prin frazarea amplă, uneori interogativa, alteori exclamativa, prin elemente ce țin de cultură tuturor timpurilor și popoarelor, si toate trecute prin inima reginei - POEZIA! Poetul crede cu toata ființă în CUVÂNT, îl simte cum simți o ființă cu toate ale vieții, crede
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mozartiene"; într-adevăr sunt momente în care amploarea scriiturii orchestrale aruncă parcă flash-uri chiar și către orchestra secolului al XIX-lea (sau măcar către Jupiter). Vlad Conta la pupitru a impus o lectură dinamică, tempi rapizi, strânși și o frazare maleabilă în momentele de abandon și nostalgie. Și pentru că am amintit mai sus despre numeroasele ansambluri vocale, trebuie subliniat că în funcționarea lor a fost esențială mâna dirijorului. Un echilibru constant între fosă și scenă a protejat vocile și le-
Gustul dulce-amar al infidelității by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10889_a_12214]
-
recviemurile lui Verdi, Mozart, Brahms Faure și Britten. Cu o gestică suplă dar severă, elastică dar sigură tălmăcește muzica invariabil cu frică de precizia intonației și a ritmicii, cu plecăciune față de sublinierea contrastelor dinamice și plasticizarea tempourilor ascunse. în fond, frazarea lui Horia Andreescu are o triplă descendență, axându-se pe conceptele lui Hugo Riemann despre timpul "greu" și timpul "ușor", pe disparitatea dintre accentele tonice și cele expresive surprinsă de Vincent D^Indy ori pe consecințele timbrale ale fenomenologiei muzicale
Dirijatul ca proba de viata by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10142_a_11467]
-
formă. Pasaje minute despre om și umanitate, despre fragilitate, despre ce înseamnă datoria și morala. O operă barocă de o intensitate profundă, plină de senzualitate, de pasiune și de dorință,o muzică ce te urmărește, cu un ritm care impune frazare și conduce sensuri. O montare plină de voluptăți ale nuanțelor barocului, ale feminin-masculinului pe muchie, jucată și asumată de acești mari artiști, ipostaze decupate milimetric pentru fiecare apariție, pentru această concepție de teatru în teatru, la vedere, la care apelează
Parfum de femeie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3987_a_5312]
-
nevoie să se distreze puțin după minunatele, dar extrem de dificilele „Vissi d’arte”, „Sola perduta abbandonata”, „Pleurez mes yeux”, sau „Un bel di vedremo” cu care adusese publicul aproape de delir în miezul concertului. Vocea catifelată cu amplitudinea cunoscută, timbrul și frazarea perfectă, subtilitatea poetica și arta de scenă, toate au contribuit la creșterea progresivă a temperaturii emoționale cât și a tensiunii arteriale a fiecăruia din noi cei prezenți în sală. Pentru că publicul a rămas uimit nu doar de voluptatea vocii artistei
PUBLICUL DIN SYDNEY A LUAT-O RAZNA ! ONCE IN A LIFE TIME ! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384721_a_386050]
-
105). Circul circulă dintr-un (im)pas într-altul, ca în romanul picaresc... Ca în Candide-ul lui Voltaire, să zicem, cu care cartea lui Lucian Dan Teodorovici aduce. Aduce, ba chiar seamănă, ca stil, ca tempo (tempo giusto), ca frazare. (De menționat, în paranteză, că și ingenuul erou al autorului francez va fi fost „... chassé d’un beau château à grands coups de pied dans le derrière”!) Ceea ce, însă, le deosebește ar fi faptul că, în Circul nostru..., oamenii circulă
Circul nostru vă prezintă două puncte by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/13571_a_14896]
-
cam uitat (îndrăznesc a spune, cu vădit regret), deși spațiul scenei și al ecranului ni-l oferă cu generozitate, fără a aminti (mai cu sârg) de literatura propriu-zisă (dramaturgie, proză, poezie), pe care a lăsat-o posterității. Câtă subtilitate în frazarea: „Odată, am pornit dintr-o colibă căzută în genunchi sub povara coperișului de trestii, să prind marea taină de a citi în suflete, să învăț rostul vieții și să învăț a fi om... ” Da, voința de a pleca în lume
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93324_a_94616]
-
se exprima el. Cert este că, la un moment dat, am realizat că e absolut necesar să găsesc În modul de a vorbi al doctorului Wagner o chichiță de care să mă agăț, ceva aparte, specific În maniera lui de frazare, de exemplu, niște inflexiuni care Îi erau proprii, niște stereotipii de modulare a vocii... N-a fost ușor; În aparență, emisia vocală a Magistrului era aproape egală, monotonă, fără relief. M-am Încăpățânat să caut și bine am făcut. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
triumfat. Pașii antitetici: aici - dincolo, lumina - întunericul, clipa lucidității (dacă luăm în calcul și vibrațiile consonantice ale slavonismelor: „răscoli”, „zdrobi”, „prag”) se revarsă, conștient (în subconștient, gândind la negativul incertitudinii „nu știu cine...”), asupra timpului sfredelitor. Apoteoza cerculuidevine ilustrare a poemului clepsidră, frazare apoteotică, „aprins” - înflăcărat cânt - ca o deschidere înspre culmile atotcuprinzătoare, ca o revărsare înspre totul-tot, străluminare înspre-acel corolaral împlinirii celeste. Torturante sunt „triburile gândurilor”, a gândului gând vatră a logicului, „cârduri de gânduri” (Cunoașterea necunoașterii)! „Doamne, / cum se mai ciocnesc
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
neîmplinirile, prin așa numitele dialoguri purtate cu „eu-l personal”, în puținele clipe de intimitate, ce și le puteau oferi. Remarc stilul analitic, intelectual, care nu disprețuiește metafora, folosind-o fără a se feri acolo unde consideră. De asemenea, evidențiez frazarea amplă, tinzând a se mula după toate meandrele gândirii, comparația plasticizând revelația unei idei. De remarcat subtilitatea autorului și în ceea ce privește atingerea unor aspecte sociale, nemulțumiri personale, legate de salarii, de organizare a vieții în general, lipsa dotărilor din spitale, scoase
„TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII” SAU INCURSIUNE REALISTĂ PRINTRE VESTIGII ROMANTICE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362337_a_363666]
-
mai ales cu poezie personalizată, cu adresant cunoscut ne-a amuzat, bucurat, fără să facă prea multe valuri, fără pretenții literare, cum a mărturisit domnia sa. Poezia intelectualistă a Agafiei Drăgan a stârnit oarecare rumoare prin noi, prin esență, condensare și frazare. Dar despre tehnică... nimic de spus. Tema și soluția poetică a Agafiei Drăgan este una singură:iubirea.Constanța Cornilă a citit un număr de poezii (cinci-șase), poezii care au stârnit păreri diferite. Subscriu părerilor Ninei Plopeanu și Petrache Plopeanu cu
BINECUVÂNTATA VACANŢĂ DE IARNĂ de MARIANA VICKY VÂRTOSU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367033_a_368362]
-
numitele dialoguri purtate cu „eu-l personal”, în puținele clipe de intimitate, ce și le puteau oferi. Remarc stilul analitic, intelectual, care nu disprețuiește metafora, folosind-o fără a se feri acolo unde consideră că este utilă. De asemenea, evidențiez frazarea amplă, tinzând a se mula după toate meandrele gândirii, comparația plasticizând revelația unei idei. De remarcat este și subtilitatea autorului și în ceea ce privește atingerea unor aspecte sociale, nemulțumiri personale, legate de salarii, de organizare a vieții în general, lipsa dotărilor din
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
compus din acțiuni și mișcări inspirate de cuvintele și fonemele citite de John Cage la Teatrul Liric din Milano, înregistrate în direct în decembrie 1977. Efectul mișcărilor - cel de înstrăinare, de dezintegrare a mișcării și de un nou mod de frazare coregrafic - are prioritate față de semnificația și esența lor. Prin aceste mijloace dansul are legătură cu textul autorului american Henry David Thoreau, care a fost punctul de plecare a lui John Cage. Angelin Preljocaj a folosit înregistrarea „live” a piesei, în
DESPRE ABSURD ŞI „BALLETUL PRELJOCAJ” – ADF 2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349448_a_350777]
-
în mapă, am întrerupt-o din motive diverse de apărare și îngrijorări destule și trebuie să o reiau, dar nu sunt încă în stare. Am idei, am adunat destul de multe, am schițat chiar și personajele, conflictele, mijloacele tehnice, gramaticale, de frazare, numai că nu stau la masa de scris. Nu pot, obosesc și las pe altă dată. Cred că odată cu mărirea zilei, cu perioada asta frumoasă a iernii să trec la o activitate mai susținută și să ajung la o stare
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
și apăra așa cum ei au făcut-o și cum ea merită, căci nu în zadar e numită Grădina Maicii Domnului, el, naratorul, un pasional cenzurat, fiind de fapt eroul principal al tuturor istorisirilor sale, ascuns în fiecare dintre eroii săi. Frazarea urmează îndeaproape modelul său declarat, fără a fi însă o copie fidelă a marelui povestitor, căci scrierile lui Ion Muscalu, deși amintesc de inconfundabilul stil sadovenian, au nota lor de originalitate, particularitate, autorul apropiindu-se cu reverența necesară față de chipuri
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
reverență, apoteotic chiar, adus Hârlăului - ,,cnezatul din vale”- și locuitoril lui, între care s-a numărat și autorul, și subsemnata, cetate plină de glorii altădată, căzută sub praful indiferenței nedemnilor diriguitori vremelnici. Începutul este edificator cât privește bogăția de informații, frazarea frumoasă, reverența pentru acele epoci și acele mari personalități: ,,La hotarul dintre Țara de Sus și Țara de Jos a Moldovei, pe Drumul Tătărăsc, la jumătate de cale dintre Frumușica și Tg. Frumos, pe râul Bahlui, către obârșii, ocrotit de
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
este valoroasă nu numai prin informațiile uluitoare oferite pe care autorul însuși pare a le struni uneori cu dificultate, prin portretele ample realizate cu pana sufletului, prin legăturile amețitoare dintre fapte, ci și prin calitatea ei literară intrinsecă, descrierile și frazarea domoală dar plină de zvâcnet cucerind aici ca și în romanele sale. Pare că nu Ion Muscalu a scris aceste ,,istorisiri”, ci ele l-au născut pe naratorul Ion Muscalu cu fabulosul lor ce nu i-a dat pace până
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
vicleana pană a vieții!” De aici, singura dragoste continuă a vocii lirice regăsite în carte, singura pasiune neîntinată rămâne Poezia. „Ceea ce izbește din prima clipă la contactul cu această nouă carte este stilul unic, de o rară bogăție lexicală, cu frazarea amplă, retorică și colorată, alternanță de simplitate, rafinament și prețiozitate, fără îndoială o contribuție de seamă la intelectualizarea limbii române, stăpână pe nebănuite nuanțe și capabilă de cele mai subtile asociații, contrastând cu fenomene tot mai îngrijorătoare de argotizare, vulgarizare
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
ghicit că o ascultă poetul „Oltului”, Maria Tănase alesese cântece din Transilvania: „Nici acela nu-i ficior...”; „Orația de nuntă”, „Pe Mureș și pe Târnave” ș.a.” Octavian Goga a fost cucerit de la început. I-a plăcut vocea plină de culoare, frazarea inteligentă, sinceritatea simțirii, dar i-a surprins mai ales stilul autentic al cântecului popular, proaspăt și nealterat, ca un fruct cules de-a dreptul de pe ramura lui. „Strigă în horă ca un flăcău din Țara Oașului, mi-a șoptit la
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
către candelabrul din care țâșnea lumina chiar și în miezul zilei, în living-room-ul în care ne “găsise” pasiunea pentru “răzlețiții” Lumii Noi, își “puse” în voce un strop de duioșie și nostalgică cadență, dând impresia că ieșirea mea din “captivitatea” frazărilor care m-au ispitit se va produce de la o clipă la alta și atunci, m-am gândi pe dată, ce-am să fac cu libertatea pe care mi-o va îngădui terminarea expozeului ... “Dacă ai observat, sosirea mea printre ei
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
tactile și nu de puține ori, chiar spaimele lui. Nu mă miră această reușită fiindcă Madeleine Davidshon este o scriitoare cu multă experiență, dar și cu un fel special de a-și spune părerile, într-un fel autoritar prin fermitatea frazărilor, cu acea forță pe care ți-o dă conștiința faptului că scrisul tău trebuie neapărat să ajungă la inima cititorului. Pe scurt, este vorba, așa cum am mai spus-o, de talent! Desigur, în nota binecunoscută scrierilor Madeleinei Davidshon, prin toată
MADELEINE DAVIDSON, UN MAGICIAN AL CUVÂNTULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352018_a_353347]
-
din toate domeniile) care maschează senzualitatea liricii (Dan C. Mihăilescu); - expresia dură și șăgalnică totodată (Geo Vasile); - simbolurile familiare din zona diafanului (Dan C. Badea); - limbajul care sparge tiparele obișnuite ale poeziei românești (Ruxandra Cesereanu); - flash-urile ironice (Marin Mincu); - frazarea neostentativă și subtilă (Ioan Es. Pop). Și tot el conchide admirabil, sintetizând astfel poezia Eugeniei Țarălungă: „E ca și cum un spadasin în duel cu sine însuși s-ar răni sub stern încă înainte de a porni împotrivă-și și, în locul replicii neiertătoare
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
azi o putem, prin comparație, defini astfel: gesturi măsurate și fără grandilocvență, o vorbire firească, dar nu „ca pe stradă”, ci bine cumpănită, de o teatralitate neostentativă, de o inteligență ieșită din comun, cu o memorie de invidiat, atent la frazare și la accente, la dicție (impecabilă, scriu cronicarii vremii) la pauze, la replica partenerului. Ca profesor de artă dramatică la Conservatorul din București, Millo s-a dovedit un adevărat reformator, dând o nouă orientare învățământului artistic românesc. De o inteligență
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
Rădăuți), basarabene, dar, mai ales, extraordinara sensibilitate pentru geniul literaturii române care a înnobilat și sfințit prin nașterea sa aceste meleaguri. Este o carte scrisă cu nerv, cu umor molipsitor, un umor tragi-comic însă, cu o ironie fină, cu o frazare elegantă, cuceritoare, cu sobrietate plină de respect pentru lector. În aceste vremuri în care suntem bombardați de kitsch-uri, tabloizări și senzațional facil ce au pervertit gustul publicului, cu jurnalism de curte, „roboței”, atât de dăunători sănătății societății,cu întelectuali
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
Feed back (Iași), Poesis (Satu Mare), Poesis (Iași), Baaadul (Bârlad), Contact International (Iași), Luceafărul (Botoșani), Rapsodia (Sibiu), Booklook (Iași) etc... Firească realizarea, ne gândim, dacă luăm în seamă faptul că lui nu-i scapă sensurile ascunse, nici logica și nici profunzimile frazării poetice și reușește să le redea în traduceri în așa fel încât nimic din mesaj să nu se piardă. Și totuși, ce am putea spune pentru un om care nu cunoaște limba spaniolă, dar dorește să citească aceste poezii. Nimic
SENSIBILITĂŢI CONGRUENTE, DINCOLO DE BARIERELE LINGVISTICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352624_a_353953]