156 matches
-
Orașe Zimnicea Comune Buzescu, Islaz, Mavrodin, Măgura, Nanov, Peretu, Plosca, Vitănești, Putineiu, Salcia, Troianul. TIMIȘ Municipii Timișoara, Lugoj Orașe Făget Comune Banloc, Gătaia, Margina. TULCEA Municipii Tulcea Orașe Babadag, Isaccea, Măcin, Sulina Comune Baia, Beidaud, Carcaliu, Ceamurlia de Jos, Crișan, Frecăței, Jijila, Jurilovca, Mahmudia, Mihai Bravu, Mihail Kogălniceanu, Murighiol, Nălbant, Niculițel, Nufăru, Ostrov, Sarichioi, Slava Cercheză, Turcoaia, Valea Nucarilor. VASLUI Municipii Vaslui, Bârlad, Huși Comune Arsura, Bogdana, Boțești, Bunești-Averești, Codăești, Duda-Epureni, Gherghești, Lipovăț, Poienești, Puiești, Solești, Ștefan cel Mare, Tanacu. VÂLCEA
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
1. Bran 2. Fundata 3. Moieciu 4. Poiana Mărului 5. Vulcan JUDEȚUL BRĂILA 1. JUDECĂTORIA BRĂILA cu sediul în municipiul Brăila MUNICIPIU 1. Brăila ORAȘE 1. Însurăței COMUNE 1. Berteștii de Jos 12. Scorțaru Nou 2. Chiscani 13. Siliștea 3. Frecăței 14. Stăncuța 4. Gemenele 15. Tichilești 5. Gropeni 16. Traian 6. Mărășu 17. Tudor Vladimirescu 7. Măxineni 18. Tufești 8. Movila Miresii 19. Unirea 9. Rîmnicelu 20. Vădeni 10. Romanu 21. Victoria 11. Salcia Tudor 22. Viziru 2. JUDECĂTORIA FĂUREI
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
Hamcearca 14. 23 August 3. JUDECĂTORIA TULCEA cu sediul în municipiul Tulcea MUNICIPIU 1. Tulcea ORAȘE 1. Sulina COMUNE 1. C.A. Rosetti 10. Maliuc 2. Ceatalchioi 11. Mihail Kogălniceanu 3. Chilia Veche 12. Nalbant 4. Crișan 13. Niculițel 5. Frecăței 14. Nufăru 6. Horia 15. Sfîntu Gheorghe 7. Independența 16. Somova 8. Izvoarele 17. Valea Nucarilor 9. Mahmudia 18. 1 Mai JUDEȚUL VASLUI 1. JUDECĂTORIA BÎRLAD cu sediul în municipiul Bîrlad MUNICIPIU 1. Bîrlad ORAȘE 1. Murgeni COMUNE 1. Alexandru
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
Glodeanu-Siliștea (în trecut, și Frecăței) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Casota, Cârligu Mare, Cârligu Mic, Corbu, Cotorca, Glodeanu-Siliștea (reședința), Satu Nou și Văcăreasca. Comuna se află în extremitatea sudică a județului, la limita cu județul Ialomița, în câmpia Bărăganului
Comuna Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/300818_a_302147]
-
Frecăței este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Agaua, Cistia, Frecăței (reședința), Salcia, Stoienești și Titcov. Ea se află în Insula Mare a Brăilei, și se învecinează la nord și est cu județul Tulcea (Dunărea Veche), la
Comuna Frecăței, Brăila () [Corola-website/Science/300962_a_302291]
-
Frecăței este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Agaua, Cistia, Frecăței (reședința), Salcia, Stoienești și Titcov. Ea se află în Insula Mare a Brăilei, și se învecinează la nord și est cu județul Tulcea (Dunărea Veche), la sud și sud-est cu județul Constanța (limită pe brațul Dunărea Veche), iar la est
Comuna Frecăței, Brăila () [Corola-website/Science/300962_a_302291]
-
transportului naval pe Dunăre, comuna este deservită și de șoseaua județeană DJ212A, care traversează de la nord la sud Insula Mare a Brăilei, ducând spre nord la punctul de trecere cu bacul către Brăila. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Frecăței se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,54%). Pentru 3,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Frecăței, Brăila () [Corola-website/Science/300962_a_302291]
-
Majoritatea locuitorilor sunt români (95,54%). Pentru 3,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,98%). Pentru 3,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În 1925, comuna Frecăței este consemnată în plasa Cataloi a județului Tulcea, formată doar din satul de reședință, cu 1393 de locuitori. În 1931, i se consemnează acestei comune și cătunul Poșta. În 1950, a fost transferată raioanelor Hârșova și Măcin ale regiunii Dobrogea
Comuna Frecăței, Brăila () [Corola-website/Science/300962_a_302291]
-
în plasa Cataloi a județului Tulcea, formată doar din satul de reședință, cu 1393 de locuitori. În 1931, i se consemnează acestei comune și cătunul Poșta. În 1950, a fost transferată raioanelor Hârșova și Măcin ale regiunii Dobrogea. Actuala comună Frecăței din județul Brăila a fost înființată în anul 1968 prin legea reorganizării administrativ-teritoriale a României, când județului Brăila i-a fost acordată în administrare și jumătatea de est a Bălții Brăilei (ulterior Insula Mare a Brăilei), care aparținuse până atunci
Comuna Frecăței, Brăila () [Corola-website/Science/300962_a_302291]
-
administrativă a comunei este de 11879,60 ha. Clima este temperat continentală, cu veri fierbinți și cu precipitații slabe; ierni geroase, cu vânturi puternice. Temperatura medie anuală: 11,1 °C. Cantitatea medie de precipitații: 457 mm anual. În punctul „Piatra Frecăței” (toponim: „Beroe”) se găsesc ruinele parțial dezvelite ale unei fortificații romane și bizantine (secolele I-VI și X-XII) și, in apropiere, ale unei basilici paleocrestine (secolele V-VI), la marginea fostului cimitir al așezării (secolele I-XII). În secolul al
Comuna Ostrov, Tulcea () [Corola-website/Science/301855_a_303184]
-
Movilița este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Diocheți-Rediu, Frecăței, Movilița (reședința), Trotușanu și Văleni. Comuna se află în zona de nord-est a județului, la nord-est de orașul Panciu, pe malul stâng al râului Zăbrăuți. Este traversat de șoseaua județeană DJ205H, care îl leagă spre sud-vest de Panciu și spre
Comuna Movilița, Vrancea () [Corola-website/Science/301883_a_303212]
-
o minoritate de ortodocși de rit vechi (4,81%). Pentru 3,24% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Șușița a județului Putna și avea în compunere satele Chețcani, Frecăței, Movilița și Trotușanu, având în total 2008 locuitori. În comună funcționau trei biserici și o școală mixtă cu 18 elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Diocheți, cu satele Diocheți, Bolotești
Comuna Movilița, Vrancea () [Corola-website/Science/301883_a_303212]
-
ce trăiau în 302 case. În comună funcționau două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Zăbrăuți a aceluiași județ; Diocheți avea 1106 locuitori în satele Chițcani, Diocheți, Rediu și Sperieți, iar Movilița avea în satele Frecăței, Movilița și Trotușanu, 1900 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1964, satul Sperieți-Chițcani (rezultat anterior din comasarea satelor
Comuna Movilița, Vrancea () [Corola-website/Science/301883_a_303212]
-
este o mănăstire din România situată în comuna Frecăței, județul Tulcea. , situată în nordul Dobrogei, este unul dintre cele mai importante centre de spiritualitate dintre Dunăre și Marea Neagră. Numele este luat de la pârâul Celic-Dere (în limba turcă "celik dere" „pârâiașul de oțel”). Mănăstirea se află la 25 de kilometri
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
Dunăre și Marea Neagră. Numele este luat de la pârâul Celic-Dere (în limba turcă "celik dere" „pârâiașul de oțel”). Mănăstirea se află la 25 de kilometri sud-vest de Tulcea și 12 kilometri vest de Cataloi, pe șoseaua Tulcea- Constanța, în raza comunei Frecăței. Autobuzele pe ruta Tulcea-Cataloi-Telița au stație chiar în fața mănăstirii. De la Mănăstirea Cocoș se poate veni cu autobuzul liniei Niculițel-Tulcea până la intersecția Telița, de unde, la dreapta, drumul asfaltat, de șapte kilometri, duce la stația Celic-Dere (în total, 22 kilometri). Pe același
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
artistică și documentată: 27 de documente în limbile turcă, arabă și persană; Biblia lui Șerban Cantacuzino din 1688; icoana Maicii Domnului din 1600; manuscrise și tipărituri din perioada 1696- 1898. Un documentar despre aceasta zona a fosr realizat de primaria Frecăței
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
Frecăței, întâlnit și sub forma Limanske (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Reni din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 26 metri, pe malul vestic al Lacului Cahul
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
o altitudine de 26 metri, pe malul vestic al Lacului Cahul, în partea de vest a raionului Reni. El se află la o distanță de 18 km de centrul raional Reni. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Frecăței (în ), în acel an el fiind redenumit Limanske. Localitatea Frecăței a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bugeac (Basarabia de sud) a Principatului Moldovei. Populația era formată inițial din moldoveni. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
Cahul, în partea de vest a raionului Reni. El se află la o distanță de 18 km de centrul raional Reni. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Frecăței (în ), în acel an el fiind redenumit Limanske. Localitatea Frecăței a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bugeac (Basarabia de sud) a Principatului Moldovei. Populația era formată inițial din moldoveni. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Frecăței făcea parte din Ocolul Prutului a Ținutului Ismail . În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). În urma acestei
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei acest teritoriu. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Frecăței a făcut parte din componența României, în Plasa Reni a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.632 locuitori din sat, 2.571 erau români (97
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1947, autoritățile sovietice au schimbat denumirea oficială a satului din cea de Frecăței în cea de Limanske. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Frecăței face parte din raionul Reni al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
anul 1947, autoritățile sovietice au schimbat denumirea oficială a satului din cea de Frecăței în cea de Limanske. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Frecăței face parte din raionul Reni al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 3.302 locuitori, preponderent moldoveni (români). Școala din sat este o școală mixtă cu predare în limbile română și rusă . Începând din anul 1996, preotul
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
are 3.302 locuitori, preponderent moldoveni (români). Școala din sat este o școală mixtă cu predare în limbile română și rusă . Începând din anul 1996, preotul Nicolae Asargiu (originar din Anadol și cu studii la Chișinău) și enoriașii săi din Frecăței au aderat la Mitropolia Basarabiei și au început să ridice un nou lăcaș de cult. Episcopia prorusă de Odessa a intervenit încercând să stopeze reconstrucția și îndepărtându-l pe preot . Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Frecăței era vorbitoare
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
săi din Frecăței au aderat la Mitropolia Basarabiei și au început să ridice un nou lăcaș de cult. Episcopia prorusă de Odessa a intervenit încercând să stopeze reconstrucția și îndepărtându-l pe preot . Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Frecăței era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]