3,203 matches
-
las chicas. Por el contrario, las chicas fueron muy valientes y querían salvar al mundo del malvado monstruo Muntha. Por lo tanto tenían todo listo pară la noche. Esto es porque los aborígenes prefieren viajar de noche, cuando hace más fresco y es más confortable viajar. El viaje fue largo y tortuoso, solo las estrellas de la Cruz del Sur eran sus amigas iluminando șu camino. Temprano de mañana, llegaron a la cueva de Muntha cansadas, hambrientas y sedientas pero ninguna de
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ayeye_dagul_a_george_r_roca_1362996754.html [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
alunecă inevitabil / spre sărutul divin al iernii”. („Spre sărutul divin al iernii”). Când vine mama în vizită, poetul reinventează paradisul spălând bocancii mamei de noroi. („Reinventând paradisul”). Un tablou insolit zugrăvește poetul într-o zi de târg, de fapt, o frescă actuală: „Case portocalii luminate de garoafe / părul tău castaniu / precum cărăbușii de mai subțire vitraliu / și târgul de vinerea de la Iernut / ceva magnific / ca o serbare galantă / țiganii beau cu caii lor țuică de prune / să-i înăsprească pentru ochii
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Un_poet_al_toamnei_imperiale_ioan_gabudean_se_anunta_fericire_poeme_de_dragoste_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
final ? Ce aveți acum pe masa de lucru ? Întotdeauna am pe masa de scris mai multe proiecte.Acum o lună am publicat romanul Geamănul din oglindă care împreună cu “Chipul din oglindă “, “Insula viscolului “ și “Orbul din muzeul satului “, formază o frescă dramatică despre societatea românească din secolul trecut.Acum am început un al cincelea roman care va fi o continuare a acestui proiect.Mai lucrez la un volum de eseuri și altul de critică literară.Lucrez, dar un timp însemnat îl
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/S%5B_scriu_despre_activitatea_ligii_scriitorilor_mi_ar_trebui_zeci_de_pagini.html [Corola-blog/BlogPost/356052_a_357381]
-
RODICA ELENA LUPU prima ediție a apărut în anul 1981 Transmisibile, neliniștea și înstrăinarea ce apasă o comunitate în criză acută de socialitate și comuniune își lasă urmele și vânătăile în protagoniștii romanului ce vin și revin în tot ciclul frescei politice a lui Dumitru Popescu. Eroii aceștia ca Manole Suru, Vladimir Cernea ori Sergiu Harnagea, parvenitul superior, prin specializare și inteligență, aduc și poartă, reamintindu-ni-le, “bolile” reversibile ale lumii pe care o croiesc. Analist pătrunzător și subtil de
PUMNUL ŞI PALMA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1423460196.html [Corola-blog/BlogPost/340171_a_341500]
-
curcubeului peste norii albi când alergi desculță în nisipul mării nu știu ce este dacă nu steag al divinitații pus să ucidă starea de om sânii pe care îi salți deasupra apei ca o morgana în limpezirea serii pot sa fie sunt fresca de lumină ce-atrage marinarii în porturile scufundate în adînc buzele moi ca o întrupare de tremurânde stele strânse în sărut ele singure pornesc razboaie lupte scufundă corăbii lăsând pe om sarac în propria-i fire iar ochii ah ochii
GEORGE ADRIAN POPESCU by http://confluente.ro/articole/george_adrian_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
pietrele drumurilor. Agricultură făcută cu plugul aducea atât de mult grâu, încât era exportat masiv pe continent prin rețeaua de drumuri și porturi construite. Atât de reală era Pax Română, încât casele de țară din sud-estul insulei, ornate cu mozaicuri, fresce și băi, nu erau întărite, nu erau aparate nici măcar de un șanț. Niciun om din această regiune pașnică nu era antrenat pentru autoapărare. Prin urmare, în momentul retragerii legiunilor române, anul 407, țara rămâne descoperită în fața invadatorilor. Când ești prea
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1483018592.html [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
Nuante > ÎNSETAREA ABSOLUTULUI DE SINE Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 842 din 21 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Am trecut granița somnului, cu mai puțină naivitate și poate mai puțin orgoliu, depănînd prin labirint manierismul cosmic al frescelor de la Ajanta și amintirea unei insule ce înflorește cu brusca exuberanță a liliacului alb, cu ciorchini grei ca de zăpadă, cuvîntul de dincolo de cuvinte. După măsura îngerului. Și n-a rămas decît această poveste cu gustul tău dulce încercuit de
ÎNSETAREA ABSOLUTULUI DE SINE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Insetarea_absolutului_de_sine_luminita_cristina_petcu_1366531704.html [Corola-blog/BlogPost/345947_a_347276]
-
totuși... Și, totuși, am încredințarea că tocmai de aceea astfel de cărți trebuie scrise, și trebuie citite! Trebuie scrise fiindcă, dincolo de anecdotica lor individuală, de nota lor subiectivă, aceste cărți, ce ignoră în aparență beletristica, cumulează valențe documentare și de frescă socială, panoramând o lume vie, reală, lipsită de butaforie idilică, și inundată de o imundă suferință, față de care nu mai puțin imunda boemă riscă să devină o “prestidigitație” la modă. Într-o lume tot mai văduvită de repere paseiste, lume
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1474414228.html [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
zona unei umanități delicate, grațioase - dar prozatoare puternică, din categoria incredibilă a luptătoarelor și autoare așa cum înseși Vitoria Lipan ar scrie românul „Baltagul”.,, (Aureliu Goci, în Dacia Literară, dec.2008) "Tehnică romanesca"preferată de Melania Cuc este a colajului, a frescelor suprapuse, alternând cele "rupestre"/"antice"(cu "franjurile"atarnand în fabulos, în mitic) și cele "urban-moderne", îndeosebi, de hiperpolis, de "zgârie-nori", un soi de "întoarcere pe dos a manusii-pestera-ca-prim-laborator-al-umanitatii", involburandu-se, ori sfârșind în dezvoltări cosmice/galactice, sau în vreun cotlon
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Melania_Cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
atât de mâhniți” și „Fiul războiului”, ambele aparținând scriitorului francez Xavier-Laurent Petit, ale căror subiecte sunt plasate într-o realitate crudă, contemporană nouă, marcată de sărăcie sau de război. Pop Viorel și-a prezentat viitorul roman „Destinul unui om”, o frescă a zbuciumatei istorii a neamului românesc din Ardeal, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, ce-l are ca prototip pe tatăl autorului. Viorel Mureșan a lansat o colecție de eseuri și cronici, cât și
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
Al. Căpraru, redactorul de carte, Viorica Mării (sora lui D.R. Popescu), după ce l-a citit, mi-a spus textual: „Tovarășe Țene, romanul nu se poate publica. Dacă l-aș publica am intra amândoi în pușcărie!”. „Chipul din oglindă” este o frescă a societății românești din perioada ceaușistă, o critică aspră a politicii economice de atunci. Deci cam așa a fost o întoarcere la marea iubire, orașul Drăgășani! Așa cum își intitulase un volum de poezie prietenul meu, Anghel Dumbrăveanu, numit „Fluviile vizează
TAINA SCRISULUI (21) – SCOTOCIND PRIN LADA CU AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_taina_scrisului_21_al_florin_tene_1344764905.html [Corola-blog/BlogPost/355033_a_356362]
-
stele căzătoare pe care le vedem, sunt poezia lui, Genario. Munții cei înzăpeziți sunt podoabele care îi stau la picioare și colinele și câmpiile înverzite cu pomi înfloriți. El ridică marea în nori și din aceștia face cele mai frumoase fresce pe cerul albastru. El dă limpezimi de cristal apei și întinde aripile rândunicii care măsoară înaltul. Și tot el naște bulgări opalescenți în inima munților topind aurul în adâncuri. Liniștea mării și clipocitul apei întregea peisajul nocturn într-o feerie
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1451772774.html [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
sus, ca și când chipurile lor ar fi vii, ci se urmărește, mai degrabă, o reprezentare asemănătoare Sfintelor Moaște. De aceea figurile sunt prezentate stilizat - ascetice, transfigurate. De obicei, fondul icoanelor este auriu pentru cele lucrate pe lemn, sau albastru în cazul frescelor, sugerând lumina dumnezeiască și harul Duhului Sfânt în care sunt scăldate chipurile sfinților. Desigur, veți observa, dacă nu ați constatat deja, că imaginea este bidimensională, pentru că, așa cum precizam mai sus, nu se dorește în credința ortodoxă o reprezentare a realităților
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1458253013.html [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
-o între anii 2008-2011, a fost și rămâne pentru noi o bucurie și o binecuvântare de la bunul Dumnezeu și pentru această șansă Îi mulțumim! Cu excepția altarului și a turlei mari, realizate de un alt coleg, am pictat aici, în tehnica fresco, peste 2500 de metri pătrați; numai pridvorul are 377 metri pătrați. În cei aproximativ patru ani, am încercat să facem totul, ca pentru Dumnezeu”, mărturisește doamna Dana Moldoveanu. Biruitorul Mucenic Gheorghe Discreți, evlavioși și deloc dornici de publicitate, povestea de
Sfinții din icoane – lumini peste veacuri / Pictorii Dana și Ioan Moldoveanu by http://uzp.org.ro/sfintii-din-icoane-lumini-peste-veacuri-pictorii-dana-si-ioan-moldoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/94065_a_95357]
-
Al. Căpraru, redactorul de carte, Viorica Mării (sora lui D.R. Popescu), după ce l-a citit, mi-a spus textual: „Tovarășe Țene, romanul nu se poate publica. Dacă l-aș publica am intra amândoi în pușcărie!”. „Chipul din oglindă” este o frescă a societății românești din perioada ceaușistă, o critică aspră a politicii economice de atunci. Deci cam așa a fost o întoarcere la marea iubire, orașul Drăgășani! Așa cum își intitulase un volum de poezie prietenul meu, Anghel Dumbrăveanu, numit „Fluviile vizează
SCOTOCIND PRIN LADA DE AMINTIRI CU AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Taina_scrisului_scotocind_prin_al_florin_tene_1364969214.html [Corola-blog/BlogPost/346042_a_347371]
-
kg. ¤ Catedrala dispune de 204 ferestre, lucrate din fier forjat, fasonat, cu cercevele duble; 16 asigură luminația pe cupola principală. ¤ Pereții exteriori sunt împodobiți cu 210 firide și circa 4.000 de discuri ceramice smălțuite. În exterior sunt 213 m² frescă (scene și decorațiuni) și 5, 25 m² în mozaic 2 ¤ Interiorul bisericii dispune de balconul corului, pilaștri, capitelurile coloanelor, frize, balustrade, chenare, precum și de lucrări de sculptură și mobilier aurit. Pictura Catedralei s-a executat în tehnici variate: pictura interioară
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
de balconul corului, pilaștri, capitelurile coloanelor, frize, balustrade, chenare, precum și de lucrări de sculptură și mobilier aurit. Pictura Catedralei s-a executat în tehnici variate: pictura interioară (scene, portrete, decorațiuni) pe o suprafață de 6:300 m² (2.800 m² frescă, 3.200 m² tempera, 45 m² icoane pictate în ulei), și 200 m² de vitralii. ¤ În dreapta pronaosului se află rada cu moaștele Sfântului Iosif cel Nou de la Partopș, fost călugăr athonit, mitropolit al Timișoarei (1650-1653), retras la Mănăstirea Partoș și
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
de cătreDr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, piatra de temelie s-a pus la 29 iunie 1994, iar prima slujbă s-a oficiat în seara zilei de 5 decembrie 1994; suprastructura a fost finalizată în noiembrie 1997, interiorul pentru pictura în frescă în noiembrie 1998 și finalizată în octombrie 2003, iar consacrarea în 14 decembrie 2003, prin slujba oficiată de Episcop Lucian Lugojanul. Arhitectura Bisericii a fost realizată după Proiectul de construcție realizat de arhitectul Mihai Botescu. Planul respectă principiul «crucii grecești
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
un sistem de cadre de beton armat monolit. Acoperișul, realizat în șarpantă este de lemn și învelitoare din țiglă-solzi din beton. Crucile sunt unicate autentice bijuterii din țeavă pătrată de inox. Pictura este în stil neo-bizantin, opera pictorului Manole Pătrașcu: fresca, tempera, vitraliul și mozaicul. Senzația de monumentalitate a fost realizată prin dispunerea ritmată, pe plan vertical, a portretelor în mărime naturală din interiorul turlei, de la bază și până la Pantocrator. Culorile fundamentale, roșu, galben, albastru, sunt magistral combinate, pictorul - un inițiat
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
i-am invitat special în ediția a 26-a, nume cu totul excepționale - cu unii dintre ei fiind în dialog și negocieri de peste doi ani. Vom deschide Festivalul cu un basm chinezesc venit din Franța, produs de Compania Ballet Preljocaj - „Fresca“ / „La Fresque“, un spectacol care va avea premiera mondială pe 20 septembrie la Grand Théâtre din Aix-en-Provence, iar în 21 octombrie - putem considera că „La Fresque“ va avea premiera europeană în deschiderea Festivalului Național de Teatru. Suntem foarte fericiți de
DECLARAŢIA MARINEI CONSTANTINESCU după anunţarea în live-streaming a selecţiei oficiale a FNT by http://www.zilesinopti.ro/articole/13070/declaratia-marinei-constantinescu-dupa-anuntarea-in-live-streaming-a-selectiei-oficiale-a-fnt [Corola-blog/BlogPost/100513_a_101805]
-
până în anul 1965 când, profesorul Dimitrie Brabaru îl culege și îl scrie sub titlul “Verșul buciumanilor”. Pornind de la cele redate în jurnal, folcloristul Ovidiu Bârlea scrie un “roman-muzeu” cu titlul “Șteampuri fără apă”, la care se adaugă pentru a contura fresca lui februarie 1886 cărțile “Aurarii din Buciumănimea Apusenilor în literatură”, scrisă de Voicu Ioan Macaveiu, “Gânduri din adânc”, scrisă de Nicolae Țandrău și “Moții - calvarul unui popor eroic dar nedreptățit”, scrisă de Ion Rusu Abrudeanu. Se pare însă că rezistența
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1485689256.html [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
Ștefănescu” ce se ocupă de copiii sărmani. Prin ani, personalitatea sa a adunat Ortodoxia Românească, la reflecție, în nenumărate simpozioane, conferințe, seminarii... Mărturie că a slujit la Dunărea de Jos stă de veghe chiar chipul Episcopului Melchisec Ștefănescu, într-o frescă în Catedrala Galaților. Este realizată, prin grija actualului Arhiereu al Dunării de Jos, de pictorul Cristian-Gh. Condurache. În 1992, cu ocazia ”Centenarului Melchisedec Ștefănescu”, fosta stradă ”Vultur” din Galați a fost botezată cu numele acestui “Vultur” al ortodoxiei - Episcop Melchisedec
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
lui Neofit Scriban cu greu ne-am putea întoarce, căci spiritul vremii n-o mai permite. Vom ști însă cum să revenim la acela al lui Melchisedec?”, ne întreabă peste veacuri Nicolae Iorga ... Maria Stanciu N.A.: Medalionul este o reproducere (frescă) a portretului Episcopului Melchisedec Ștefănescu din Catedrala Galaților.
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
amforă spartă în mijlocul întâmplărilor cât realism sur - poți arunca din privirile tale și câte pete de culoare și câte nuanțe pastelate poți așterne pe pânza ta bine întinsă pentru a-mi simți mângâierile reale băieții desenați de tine pictore, o frescă ar fi mai ușor de născut sub mâinile tale icoanei nu-i pot atinge fruntea cu degetele pictore, desenează-mă cum nu sunt mi-ar fi mai ușor să mă privesc atunci când ceasul lui Dali lasă secundele să alunece odată cu
PICTORE, de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Pictore_anne_marie_bejliu_1366101702.html [Corola-blog/BlogPost/345903_a_347232]
-
verde, un sentiment de căldură în răcoarea prospețimii tale. BREZZA Che incantevole bellezza questa spiaggia e questa brezza, questa luna che ci accompagna quasi come una compagna, questo cielo diroccato da nuvole di verde prato, questo senso di tepore nel fresco del tuo calore. CÂNTEC Puterea unui cântec îți copleșește inima. Un strigăt de speranță, ca o undă care se strecoară fără a-ți da mai mult răgaz. Asculta această voce din înălțimi și vino la mine cu un pas strălucitor
DESTINUL / DESTINO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Simona_puscas_1396832424.html [Corola-blog/BlogPost/354111_a_355440]