582 matches
-
perfecte. Uneori, regăsim în poeziile sale starea de conflict aparent, inconștient și independent de voința proprie, strâns legat de dorințe refulate. Acestea au tendința de a se manifesta în vise, ori la nivel simptomatic, ceea ce îi apropie liricul de percepția freudiană asupra erosului. Iubirea este profundă, încrâncenată chiar, dar lipsa răspunsului clar naște frustrări, autorul disimulându-și rezonabil autocontrolul. Poezia lui Cătălin Dorin se naște din dorință, aceea de a crea sau recrea imaginea femeii perfecte. A se citi ”perfectă” din
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
extrașcolare, tabere etc.) absolut necesare pentru evoluția unui copil la statutul de - om și adult. Vom vedea de ce așa și nu simplu - adult. Prezenta lucrare, ca rod al studierii unor lucrări în materie de sociologia familiei, psihologia cuplului, psihanaliza (nu freudiană) teologie, literatură și altele, s-a născut găsindu-și abstracțiunile în cauză, evoluând apoi în timp și-a găsit o nouă direcție (personală) ce a fost experimentată și aplicată pe câteva cupluri. Dorindu-i actulizarea ce se desfășoară chiar și
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353090_a_354419]
-
puțin tranșantă a moralității. Filmele lor noir sunt unele ieftine, de categorie B, în care eroii nu erau neapărat agreabili și nici personajele negative ușor de identificat. Cineaștii filmelor noir au fost adesea influențați, asemenea lui Alfred Hitchcock, de psihanaliza freudiana. Glacialele femei fatale și detectivii duri din Șoimul Maltez (The Maltese Falcon, 1941), Dublă recompensă (Double Indemnity) și Într-un loc singuratic (În A Lonely Place, 1950) devin filme-cult, care le inspiră pe cele neo-noir și îmbogățesc stilul hollywoodian. Reinventarea
O enciclopedie a filmului. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339281_a_340610]
-
Kott. „Dacă transformăm așteptarea, atributul său ab initio, în neputință, vom descoperi omul de astăzi, devorat de responsabilități care îl depășesc. Hamlet este un personaj urban prin excelență, iar bolile citadine nu-l ocolesc. Nu întâmplător el reprezintă o matrice freudiană și după cum știm, psihanaliza este un trend metropolitan.” Despre actualizarea textului classic și aducerea sa „la zi”, Nica declara într-un interviu din martie 2008, în apropierea premierei, Veronicăi D. Niculescu: „Traducerea este parțial nouă. Au fost două faze de
Premieră Casa de productie TVR HAMLET luni 20 APRILIE 2015 – TVR 2 () [Corola-blog/BlogPost/339423_a_340752]
-
debordantă, aproape androgină care este însă controlată de o conștiință absolută care vede și trăiește idei absolute precum în teatrul lui Camil Petrescu. Este, aș spune, un fel de Gelu Ruscanu feminin, care sucombă sub presiunea ideilor ce o leagă freudian de forța unui tată, a unui bărbat care îi controlează destinul, psihologia. Este nevrotică, amară, cu simț comic, dar și tragică. Este vie!” Citiți interviul integral cu actrița Ilinca Goia pe site-ul www.TVR.ro: Ilinca Goia - „Întâlnirea cu
Alina Gherman: TVR 2 şi TVR HD difuzează luni spectacolul care a câştigat premiul Galei UNITER () [Corola-blog/BlogPost/339428_a_340757]
-
longevitatea se învață. Astăzi știință medicală a descoperit că nu toate bolile au o cauză organică, decelabila prin metode de laborator și investigații paraclinice. Intuitiv, Freud constată și el că există boli date de dezechilibre emoționale și energetice. Desigur abordarea freudiana e simplistă, exclusivista și nerelevanta actual, cînd terapiile comportamentale, behavioriste au cîștigat tot mai mult teren. Un alt medic de marcă, Charcot, celebru pentru teoriile lui în domeniul isteriei, constată cumva că nevoia de semnificație a persoanei, o poate duce
LONGEVITATEA SE INVATA de SANDA LEVI PIETA în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343743_a_345072]
-
longevitatea se învață. Astăzi știință medicală a descoperit că nu toate bolile au o cauză organică, decelabila prin metode de laborator și investigații paraclinice.Intuitiv, Freud constată și el că există boli date de dezechilibre emoționale și energetice. Desigur abordarea freudiana e simplistă, exclusivista și nerelevanta actual, cînd terapiile comportamentale, behavioriste au cîștigat tot mai mult teren. Un alt medic de marcă, Charcot, celebru pentru teoriile lui în domeniul isteriei, constată cumva că nevoia de semnificație a persoanei, o poate duce
SANDA LEVI PIETA [Corola-blog/BlogPost/343779_a_345108]
-
crește prin adăugarea nefericirii induse de starea de a fi nefericit.” El numește asta ”o tendință nesănătoasă în cultura de azi a Statelor Unite”. Problema societăților prospere, susține el, este că asigură membrilor ei mijloacele care le satisfac nevoile la nivel freudian (plăceri) și adlerian (putere), dar nu le poate da și ceva care să-i motiveze pe plan mai înalt, un scop căruia să merite să-i dedice existența lor (citez: ”they have the means, but no meaning”, Viktor E. Frankl
VÂN(Z)ARE DE FERICIRE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375301_a_376630]
-
tratamentului, când i-am comunicat la cât se ridică onorariul pentru o ședință, el a răspuns într-un mod pe care nu l-am înțeles decât șase luni mai târziu: «Câți guldeni, atâția șobolani!» («Soviel Gulden, soviel Ratten!»)“. În analiza freudiană, grație fecundității șobolanilor, ei devin întruchipări ale copiilor: și unii, și ceilalți sunt semne de prosperitate. Purtătorul de cruce, amintind prin titlu de jertfa christică, este o proză care necesită mai multă atenție datorită celor două simboluri, nebunul și crucea
GHEORGHE ANDREI NEAGU, DE LA STÂNGA LA DREAPTA- EXISTENŢĂ ŞI SEMNIFICAŢIE, CRONICĂ DE CĂTĂLIN MOCANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347233_a_348562]
-
în gerul iernii. Alături, băiatul, efilat sau bondoc, își îndeasă pînă peste urechi fesul (obligatoriu negru), avînd aerul unui neajutorat nătîng, înfiat de cea pe care o ține de mînă. Asta-i ce se vede. Cine știe însă ce dedesubturi freudiene ascunde această împerechere discrepantă sau, pur și simplu, împerechere! Una din junele și talentatele sculptorițe, care dădeau tîrcoale atelierului parizian al lui Brâncuși și mai zboveau acolo, să lucreze, mi se pare Irina Codreanu, își amintește, tîrziu de tot, că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vezi că viermuiala insalubră a inșilor prinși în din ce în ce mai contaminanta isterie a găsirii cu orice preț a vinovatului neapărat în celălalt, în ceilalți, în sistem, nu e același lucru cu America însăși. Corect? 26 octombrie Trucuri și extaz. E (și freudian) analizabilă contaminarea lui Călinescu întru agramatisme, în timpul întrevederii ce s-a consumat (stresant doar pentru scriitor) între acesta și Ghiță Dej, în 1960. Eruditul obținuse (prin ce minune!) întrevederea cu rudimentarul ștab la putere, pentru a-i prezenta "probleme" ale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fie el chiar vag dezamăgitor), iată consumarea unui act lesne de trimis la Freud, nu însă și complet explicat. Nici nu întîrzii. Totuși. Compoziția, colosală ca dimensiune, nu atît de scandaloasă ca desnuda Olympie, dar, poate, și mai parșivă (tot freudian) decît aceea, îmi oferă decriptarea (naivitate!) unei ambiguități ce a stat probabil la baza scandalurilor din 1865, provocate de pictorul insurgent. Ce descopăr nou (neobservat în reproduceri) e tocmai academismul încă învederat al celui care, de altfel, îi iubea atît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu România. Dacă celor două absente li se adaugă încă una de o subțirime diplomatică tipic britanică lipsa (motivată) a unui Tony Blair, proaspăt victorios în alegerile insulare, pretextînd chiar prin contextul acestora încă acut atunci ne apropiem de substratul freudian al paradei. Paradă care să fim serioși! trebuia să aibă loc la Washington, capitală ce, de fapt, cîștigase războiul (și-i mai și salvase pe ruși), oferind civilizației postbelice șansa revigorării. Cum însă America dirijînd acum hegemonic lumea spre orizonturile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că cel bănuit a fi un prăfuit a rămas, intact, un modern, un experimental (în datele frumosului peren). Căruia, stimată domnișoară, nu-i este jenă să stea pe simeze alături de cei cu 20-30 de ani mai tineri, nu are complexe freudiene vizavi (iarăși vizavi) de ei. Mai mult, despre cîțiva, doar cîțiva din aceștia, am scris cu absolută convingere sau doar i-am pomenit, urmînd să revin aprofundat, socotindu-i demni întreținători ai climatului unui oraș ca Iașul, creuzet tradițional al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unui caraghios Sorescu pigmentează și mai mult tenta de bagatelă a chestiunii. (În altă ordine de idei nu însă diferit supărătoare aceeași jenantă juxtapunere Blaga-Sorescu o întîlnim în mai toate incintele cu postere ale vîrfurilor literaturii noastre.) Decurgînd din același freudian complex se arată a fi și insistența cu care e raportată literatura ce se scrie acum, aici, la celelalte literaturi neapărat vesteuropene intenționîndu-se probabil o totuși nefericită motivare a cvasianonimatului ce o marchează. Discuțiile în jurul subiectului, cînd nu pun degetul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
madrigalului cavaleresc, oricum consemnabilă. Se petrece în artele vizuale eufemism larg tolerant un fenomen, defel regional, răscolind straturi adînci ale ființei tinere cu precădere aduse cu perseverentă îndîrjire la suprafață pentru a atrage pur și simplu atenția. A provoca. Explicabil freudian, fenomenul nu are însă și relevanță în plan creator. Pentru că efectele lui sînt bătător la ochi de futile. Superbelor parade ale fetelor în floare de pe marile bulevarde sau de pe haioasele terase, cavalerii trebuie să le răspundă, nu?, cu fapte de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
face istoria conceptului, nu vom descrie fiecare accepție, de la cea utilizată de Freud până la Françoise Dolto, de pildă, trecând prin Melanie Klein și Jacques Lacan. Nu vom analiza distincțiile celor trei forme ale „iubirii de sine”, așa cum le Înțelege psihanaliza freudiană: autoerotism, narcisism primar, narcisism secundar. Și nu vom descrie nici „stadiul oglinzii”, definit de Lacan ca proces de identificare decisiv În configurarea identității. O vom cita doar pe Karen Horney, pentru Încercarea de sinteză a conceptului: „Fenomenele cunoscute În literatura
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
desfătarea, procurată inițial de corpul matern - analogat Însuși principiului plăcerii - prin propriul corp, devenit sursă erotică, sau printr-unul asemănător (de obicei, al unui partener tânăr). După Karen Horney, această determinare libidinală a narcisismului e absolutizată păgubos de vechea școală freudiană. Ei i se pare că fenomenul și-ar datora cauzele unor factori mai complecși, unor tulburări nevrotice infantile. Copilul intră Într-o relație tensionată cu cei din jur, În urma căreia legăturile sale emoționale sunt erodate, el ajungând În situația de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sociale ale acestora ajung chiar să se răstoarne, nu-i greu de Înțeles de ce dandy-ul e atras deseori de amazoană (fie ea și „arhetipală”). Nostalgie a unității (androginice) pierdute? Recuperare a dublului? Bisexualitate stilizată? Fenomen compensatoriu? Proiecție (În sens freudian)? Fantasmă? Stau așadar față În față, din reciprocul imbold spre ceva cunoscut din fiecare, dar și fundamental diferit, știind sigur că nu se expun fatalității pasionale dintre un bărbat și o femeie, amazoana și dandy-ul. Pentru că bărbătoaselor făpturi le-
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
la finele veacului al XIX-lea, toate sunt posibile explicații sociopsihologice În context istoric ale crizei de identitate sexuală și de gen pe care o ilustrează și homosexualitatea. La acestea am putea adăuga și „locurile comune” ale psihanalizelor de tip freudian pentru a detecta resorturile invertirii (absența tatălui sau, dimpotrivă, prezența abuzivă a acestuia, atașamentul excesiv pentru mamă, cu toată cohorta consecințelor oedipian-castratoare, spaima de femininul agresiv, puternic, oroarea de virilitatea brutală, primitivă, narcisismul, producția fantasmatică etc. etc.). Ori am putea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
istorice, culturale și psihologice. Acest lucru justifică succesul său În diferite medii intelectuale, pe de-o parte, și eșecul său În mediile antropologilor, pe de altă parte: universalitatea modelului, ceea ce pentru unii interpreți reprezintă cea mai importantă calitate a teoriei freudiene, constituie punctul său vulnerabil - În special din perspectiva antropologiei culturale. Cercetările de teren (arheologice și etnografice) nu au putut confirma: a) existența unor hoarde umane primordiale, dominate de un mascul atotputernic; b) generalitatea totemismului și a sistemului de tabuuri; c
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
evreii cultura europeană (1941), distrugerea armăturii spiritualității europene, a idealurilor, certitudinilor, adevărurilor moștenite și sintetizate din tradiția culturală greco-romană, prin valorile de ev crepuscular impuse de gânditori de origine iudaică. Bisexualitatea (studiată de Otto Weininger), intuiția (bază a bergsonismului), libidoul freudian, viziunea instabilă asupra spațiului din teoria einsteiniană a relativității, materialismul lui Marx îi apar ca exacerbări ale forțelor obscure din om, sfidând spiritul (și creștinismul). D. a denunțat forme ale falsului în literatură și a negat, cu vădită orbire, în
DOBRIDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286802_a_288131]
-
la Ministerul de Interne din vecinătatea Fundației, pertractează cu un director de cabinet și, decalată cu o jumătate de oră, ședința începe aproape fără asistență; este reprogramată. Au vorbit despre Freud neurologi și psihiatri notorii, dar și H.H. Stahl (Sociologia freudiană), Mircea Vulcănescu (Psihologia maselor și freudismul), Alex. Mironescu (Originea literară a ideilor freudiene în naturalism și simbolism), I. I. Cantacuzino (Perspectiva integratoare a freudismului); s-a remarcat Mircea Eliade, care a interpretat doctrina lui Freud prin monismul veterotestamentar; cucerit, Emil
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
și, decalată cu o jumătate de oră, ședința începe aproape fără asistență; este reprogramată. Au vorbit despre Freud neurologi și psihiatri notorii, dar și H.H. Stahl (Sociologia freudiană), Mircea Vulcănescu (Psihologia maselor și freudismul), Alex. Mironescu (Originea literară a ideilor freudiene în naturalism și simbolism), I. I. Cantacuzino (Perspectiva integratoare a freudismului); s-a remarcat Mircea Eliade, care a interpretat doctrina lui Freud prin monismul veterotestamentar; cucerit, Emil Cioran a revenit să-l asculte la una din cele trei reluări. Vorbind
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
în conștiință, această oglindire este consecința aplanării „conflictului” dintre persoană și lume. 2.2.1. Modele ale persoanei umane Esența teoriei „metapsihologice” a lui S. Freud este că: persoana umană este alcătuită din inconștient, subconștient și conștient. Caracteristică pentru versiunea freudiană a inconștientului este existența unui „determinism intrapsihic”. Ego-ul, factor de ordonare, reprezintă o instanță ce poate fi dezechilibrată atât prin cauze psihice (traume afective), cât și prin epuizarea nervoasă sau prin atingeri somatogene (de exemplu boli infecțioase). C. G. Jung
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]