453 matches
-
de loji (în total aproximativ 794 de locuri). În conferința ținută la 14/26 februarie 1888, Alexandru Odobescu declara: "„N-ar fi o adevărată minune a artei picturale feeria de scene din istoria națională cu care dorim a vedea acoperită friza ce înconjoară sala circulară a viitorului nostru ateneu?”" Câțiva ani după aceea, pe peretele circular al ateneului a fost scris cu literele aurite: "„Loc rezervat marei fresce ce va reprezenta fazele principale ale istoriei românilor”". În anul 1901, pictorul Ștefan
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
1901, pictorul Ștefan Popescu a prezentat prima ofertă pentru înfăptuirea acestei opere de artă. Oferta i-a fost refuzată deoarece suma necesară, cel puțin 80.000 de lei a părut enormă. În 1933, după 32 de ani, a început ornamentarea frizei, acceptându-se proiectul elaborat de pictorul Costin Petrescu (1872-1954) din Pitești. Fresca, începută în 1933 și inaugurată în seara zilei de 26 mai 1939, lată de 3 metri și lungă de 70 de metri, se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
și a faldurilor prin desen. Totuși, acest stil aproape schematic în detalii este suplinit de interesul pentru organizările spațiale destul de savante, bazate când pe simetrie, când pe alternanță și simetrie inversă, când pe o succesiune filmică a episoadelor, desfășurate în friză. Fundalurile cuprind arhitecturi variate ca dimensiuni și orientare, contribuind totodată la despărțirea scenelor și ritmarea compozițiilor. Clădirile sunt simple și prezentate de cele mai multe ori izolat sau într-o simplă juxtapunere; apar elemente inspirate din arhitectura locală, case și turnuri cu
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
nivele. Fațada principală este placată cu cărămidă de culoare roșie, având cinci travee (două laterale și trei în marchiză), care sunt demarcate prin coloane dreptunghiulare de culoare galben deschis. Parterul este delimitat de primul etaj printr-un brâu și o friză de piatră decorată cu motive vegetale. Fațada are la partea superioară un fronton triunghiular, separat de corpul clădirii printr-o friză de triforii neoromanice. Între fronton și traveea centrală s-a amenajat o mică terasă cu un parapet de piatră
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
demarcate prin coloane dreptunghiulare de culoare galben deschis. Parterul este delimitat de primul etaj printr-un brâu și o friză de piatră decorată cu motive vegetale. Fațada are la partea superioară un fronton triunghiular, separat de corpul clădirii printr-o friză de triforii neoromanice. Între fronton și traveea centrală s-a amenajat o mică terasă cu un parapet de piatră cu motive cvadrilobate. Frontonul este încadrat de două coloane dreptunghiulare, finalizate cu câte o abacă octogonală terminată cu un dom. Deasupra
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
Soclul bisericii, contraforturile și colțurile sunt realizate din piatră cioplită. Pereții sunt din piatră cioplită până la nivelul nașterii bolților și din cărămidă aparentă până la cornișă. Fațada bisericii este împărțită de trei brâie de cărămizi smălțuite. Sub cornișă se află o friză formată din trei rânduri de discuri smălțuite, în culorile verde, galben, brun și vișiniu, cu desene în relief (capete de zimbru, sirene, lei, grifoni, balauri încolăciți, stele etc.), intercalate cu butoni mici triunghiulari, iar sub friză sunt două rânduri de
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
cornișă se află o friză formată din trei rânduri de discuri smălțuite, în culorile verde, galben, brun și vișiniu, cu desene în relief (capete de zimbru, sirene, lei, grifoni, balauri încolăciți, stele etc.), intercalate cu butoni mici triunghiulari, iar sub friză sunt două rânduri de ocnițe, două ocnițe din partea superioară corespunzând uneia din partea inferioară. Absidele laterale sunt decorate cu firide oarbe alungite până la soclu, terminate la partea superioară cu o dublă arcatură în arc frânt și separate între ele prin picioare
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
patriei alegorice, Hungária care se află în centrul imaginii pe tron. Compoziția armonioasă, fondul auriu și marginile curbe, ritmate în 12 arce fac din acest mozaic un element decorativ foarte valoros artistic care imprimă întregii fațade un plus de eleganță. Frizele ornamental decorative cu motive populare, frize cu busturi, plăci memoriale, compoziții plastice în bronz, piatră, mozaic, toate imortalizează figuri proeminente ale culturii maghiare, unele de talie universală, cu rădăcini locale în Târgu-Mureș. În plus, frizele creează pe unele porțiuni de
Palatul Culturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303703_a_305032]
-
în centrul imaginii pe tron. Compoziția armonioasă, fondul auriu și marginile curbe, ritmate în 12 arce fac din acest mozaic un element decorativ foarte valoros artistic care imprimă întregii fațade un plus de eleganță. Frizele ornamental decorative cu motive populare, frize cu busturi, plăci memoriale, compoziții plastice în bronz, piatră, mozaic, toate imortalizează figuri proeminente ale culturii maghiare, unele de talie universală, cu rădăcini locale în Târgu-Mureș. În plus, frizele creează pe unele porțiuni de fațadă volume și efecte de lumină
Palatul Culturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303703_a_305032]
-
fațade un plus de eleganță. Frizele ornamental decorative cu motive populare, frize cu busturi, plăci memoriale, compoziții plastice în bronz, piatră, mozaic, toate imortalizează figuri proeminente ale culturii maghiare, unele de talie universală, cu rădăcini locale în Târgu-Mureș. În plus, frizele creează pe unele porțiuni de fațadă volume și efecte de lumină și umbră. Un prim ansamblu este așezat deasupra intrării principale în Palat sub cele șase bow-window-uri puternic conturate. Sunt compoziții sculpturale în bronz, în alto și basorelief, reprezentând scene
Palatul Culturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303703_a_305032]
-
secretarul Societății Filologice din Târgu-Mureș, iluminist, filolog, promotor al ideii de colaborare între intelectualii români, maghiari și sași din Transilvania și figuri din opera Bánk bán lui Ferenc Erkel. Sculpturile sunt realizate de Ede Kallós, cel care este și autorul frizei superioare reprezentând portretele în basorelief a șase personalități culturale, cărturari, oameni de știință, filosofi, literați ai secolului XIX (Elek Dósa, Sámuel Teleki, Farkas Bolyai, János Bolyai, Ferenc Mentovich, István Petelei). Intrarea în Sala Mare (numit și "Sala de Concerte") se
Palatul Culturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303703_a_305032]
-
bronz sculptate de Sansovino, reprezentând pe zeița "Minerva", pe zeii "Mercur" și "Apollo" și alegoria "Păcii". Deasupra arcadele sunt dispuse trei reliefuri de marmură: "insula Candia" (Creta), "Veneția sub forma Justiției" și "insula Cipru", opere ale colaboratorilor lui Sansovino. Decorațiile frizelor și aranjarea lor este o aluzie la viața orașului și a teritoriilor sale: Venera ce se naște în insula Cipru, Jupiter protector al insulei Creta și Minerva cu leii săi ce reprezintă teritoriile maritime (stat maritim) și continentale (stat continental
Loggetta () [Corola-website/Science/333552_a_334881]
-
masive. Absida altarului este semicirculară. Turla de deasupra naosului este de formă octogonală se sprijină pe o bază triplă: una pătrată și două stelate. Pe cele două turle stelate se află un rând de ocnițe, iar pe baza pătrată o friză de cărămizi smălțuite. Turla are toate cele opt laturi împodobite cu arcade duble: pe cele patru laturi aflate în puntele cardinale sunt ferestre, iar pe celelalte patru sunt patru contraforturi mici. Deasupra arcadelor duble se află un brâu și două
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
găsită în timpul unor excavații - care este venerată ca aceea pe care Isus a înfăptuit minunea înmulțirii pâinilor. In biserică se pot remarca și alte vestigii antice, precum piatra de temelie la stânga intrării în atrium, pavimentul de bazalt, precum și părți din friza absidei. Temeliile bisericii originale din secolul al V-lea, sunt vizibile sub un geam de sticlă în dreapta altarului. Izvoarele baptismale inițiale se află în pridvorul bisericii. La 27 aprilie 2014 biserica a fost profanată de militanți evrei de extremă dreapta
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
completate de siluetele unor sfinți episcopi (astăzi ilizibile) și diaconi, precum și de reprezentarea unui „Iisus euharistic”; tâmpla dezvăluie privirii o scenă tipică iconografiei bizantine „Mandylionul”, încadrat de alte două scene reprezentative: „Buna Vestire” și „Nașterea Domnului”. Nava este păstrătoarea minunatei frize a ctitorilor. Tabloul votiv de pe peretele sudic, în care donatorii, frații Vladislav și Miclăuș, prezintă Sfântului Ierarh Nicolae, macheta bisericii, se particularizează nu doar prin sensul monumental al viziunii, ci și prin redarea realistă a detaliilor costumației vremii. În continuare
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
pronaos). Subliniem că Gheorghe Socaciu si dascălul Teodor Șuvaina își au numele înscrise în documentele privind mișcarea prilejuită de conscripția militară, ce a grăbit răscoala de la 1784. De la Plăisor, odată cu cărțile, au fost coborâte în vale și piese pictate, ca friza apostolilor (3,10 m / 0.50 m), cu Deisis, pictură pe pînză aplicată pe lemn, de o valoare artistică excepțională, ca și icoanele împărătești, din 1770 (Isus Hristos, Maria cu pruncul), datorate osârdiei monahului Chiril de la Plăișor. Pereții lăcașului, de plan
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
acesteia. Dintr-o pisanie, aflată sub icoana de hram, s-a mai putut culege știrea că fruntariul a fost zugrăvit, în vremea împăratului Franciscus, cu cheltuiala lui Suci si Dăian, de Petru Erei. Benzi roșii și albe, trasate semicircular, delimitează friza medalioanelor cu prooroci, decorate pe motivul viței de vie cu struguri, de aceia, rămasă fragmentar (prin tăierea deschiderii semicirculare) a Răstignirii (mironosițele, Sf. Ioan, sutașul). Deasupra intrărilor, friza apostolilor, în arcade polilobe, cu reprezentarea Deisis, redă pe Ioan și Maria
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
si Dăian, de Petru Erei. Benzi roșii și albe, trasate semicircular, delimitează friza medalioanelor cu prooroci, decorate pe motivul viței de vie cu struguri, de aceia, rămasă fragmentar (prin tăierea deschiderii semicirculare) a Răstignirii (mironosițele, Sf. Ioan, sutașul). Deasupra intrărilor, friza apostolilor, în arcade polilobe, cu reprezentarea Deisis, redă pe Ioan și Maria în întregime, după modelul frizei provenită de la mănăstire, și care ne evocă realizările lui Pârvu Mutu. Ușile împărătești (uscior în frînghie), cu reușita reprezentare a Blagoveșteniei, pe fond
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
pe motivul viței de vie cu struguri, de aceia, rămasă fragmentar (prin tăierea deschiderii semicirculare) a Răstignirii (mironosițele, Sf. Ioan, sutașul). Deasupra intrărilor, friza apostolilor, în arcade polilobe, cu reprezentarea Deisis, redă pe Ioan și Maria în întregime, după modelul frizei provenită de la mănăstire, și care ne evocă realizările lui Pârvu Mutu. Ușile împărătești (uscior în frînghie), cu reușita reprezentare a Blagoveșteniei, pe fond arhitectonic, a lui Simion zugravul de la Laz, din 1830 iunie zece zile, constituie o ctitorie cu participare
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
meșteșug decât Marechal. Alături de aceste picturi, sigur realizate între 1900-1902, singurele vestigii de acest gen rămase din decorația murală inițială, datorită deselor transformări impuse de capriciile proprietarilor succesivi, se mai păstrează, de la o redecorare efectuată câțiva ani mai târziu, o friză ce acoperă trei pereți ai fostului bar, redând scene din viața curtezanelor. Pictura (ulei pe zid), a fost executată, în 1908, de Francisc Vodak - semnatarul multor decorații murale din locuințe bucureștene între anii 1920-1930 ,cu scăderi în privința desenului, coloritului și
Palatul H. Spayer () [Corola-website/Science/309998_a_311327]
-
catapetesmei sunt înscriși și autorii picturilor ("„Am zugrăvit de Toader Zugravu și Maria această Catapeteasmă”"), precum și cei care au contribuit la procurarea lor. Devenită neîncăpătoare, biserica a fost extinsă prin adăugarea unui pronaos, după cum atestă o inscripție aflată pe o friză de icoane aflate pe peretele despărțitor: "„s-au mărit Dumitru Sosnovici paroh, 1825”". Extinderea bisericii se pare că nu a fost suficientă. Unii autori consideră că în anul 1853 s-a adăugat actualul pridvor cu cerdac deschis. Dimpotrivă, alți autori
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
acestei arte în Munții Apuseni unde, pe mai bine de un veac, s-au întâlnit slujitorii ei din toate provinciile românești. Cea dintâi realizată, în 1859, este tâmpla, o tradițională și amplă Răstignire, cu Longhin sutașul și Mironosițele, urmată de friza apostolilor. Între uși și deasupra lor, ca pretutindeni în naos și în absidă, se remarcă bogăția de flori. În altar, temele iconografice și distribuirea lor, sunt în genere aceleași pe care le întâlnim de un veac: Sf. Troiță, Maria cu
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
bizon, precum și o seamă de sculpturi căzute din pereții grotei. În anul 1950 ,în acelaș loc, mai avale, într-o scobitură în stâncă, au dat la iveală sculptura unui cal care își întoarce capul. Aceasta era o porțiune dintr-o friză magdaleniană din așa numitul adăpost Abri Bourdois., După 1952, când s-a pensionat de la universitate, a petrecut cea mai mare parte a timpului în Franța, consacrându-se în continuare muncii arheologice. În anii 1958 - 1964 a condus săpături în Liban
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
originală a fost creată de Valeriu Sepi și prietena acestuia, Lili, ambii studenți la Arte Plastice. Pregătită pentru un dublu LP, pe prima față a apărut, în roșu, pasărea phoenix, iar în interior a fost folosită, drept fundal, imaginea unei frize sculptate de Nicu Covaci într-un mal de lut împietrit al Timișului. În partea superioară, se aflau fotografiile membrilor formației (de la stânga la dreapta: Sepi, Kappl, Covaci, Baniciu, Petrescu), puternic solarizate, astfel încât să nu li se vadă părul și bărbile
Cei ce ne-au dat nume () [Corola-website/Science/304637_a_305966]
-
cu Pruncul, redată în întregime, zdrobind un balaur, ajutată de Is. Hs.; Jertfa lui Avram; arhierei și arhidiaconi; „Când s-au pogorât Is. Hs. în pustie 40 de zile”; proorocul Ilie. Pictura tâmplei (pe peretele despărțitor) este dispusă pe două frize: Răstignirea și medalioane cu prooroci, în decor cu viță de struguri; apostolii cu Deisis. Icoanele împărătești prezintă asemănări cu multe altele din zonă, prin chenarele în stuc pe motiv floral (Sf. Nicolae, în întregime, ține cârja cu cap de dragon
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]