KorAP: Find »[drukola/base=fructificație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...14 >

327 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

petelor devin cenușii, cu puncte mici brune-negricioase, dar înconjurate de un inel brun. În funcție de rezistența soiului, pe frunze vom întâlni un număr mai mare sau mai mic de pete, cu mai mult sau mai puține puncte brune negricioase, reprezentate de fructificațiile ciupercii (fig. 105 a). Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în cursul vegetației de la o plantă la alta, de la un etaj de frunze la altul, prin intermediul sporilor purtați de curenții de aer, picăturile de ploaie sau apa de irigație. În cazul în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
rădăcini de plută". Partea aeriană a plantei prezintă simptome de îngălbenire, creștere întârziată, fructificare slabă și ofilire. Pe zonele atacate, apar mici puncte negre (fig. 106a). Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol, pe resturile de rădăcini, sub formă de miceliu sau fructificații. Aceste resturi vor constitui sursa primelor infecții, iar în cursul vegetației, ciuperca se răspândește prin sporii duși de apa de irigație. Prevenire și combatere. Ciuperca fiind specifică "de sol", măsurile de prevenire trebuie să se axeze pe dezinfectarea solului în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
seră și solarii, dar acum este găsită și în câmp. Simptome. Pe frunzele bazale apar pete galbene de 2-4 cm, cu un contur difuz care vor fi mai bine delimitate abia după apariția pâslei miceliene de culoare cenușie-albicioasă. După apariția fructificațiilor ciupercii, pâsla capătă un aspect făinos și boala se extinde pe cozile frunzelor, frunzulițele de la baza florilor (sepale) și chiar pe fructele tinere. În cazul în care temperaturile oscilează între 1824șC și umiditatea atmosferică este între 70-80 %, ciuperca se extinde

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
marginea delimitată de o dungă subțire, brună-negricioasă. Petele inițial au 1-5 mm, dar se pot uni și în acest caz acoperă porțiuni mari din frunzele care se brunifică și cad. În centrul petelor se observă puncte mici negre, reprezentate de fructificațiile ciupercii. În cazul în care atacul se instalează înainte de înflorit, fructificarea plantelor este mult diminuată, înregistrând pierderi mari. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de spori pe resturile de plante atacate, iar în cursul vegetației aceștia

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
concentrice, iar pe fața inferioară a frunzei în dreptul petelor apar puncte mici, negre. Țesuturile afectate se brunifică și cad, așa încât frunza apare perforată. Atacul pe fructe este rar întâlnit și se manifestă prin pete brune, circulare sau ovale, dar fără fructificații ale ciupercii. Pe vreme secetoasă, țesuturile brunificate se scufundă și formează pe margini un inel de plută. Tulpinile plantelor atacate prezintă la bază pete mici, ovale, brune-cenușii, în dreptul cărora țesuturile se adâncesc, crapă longitudinal, iar ca urmare partea superioară a

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
plantei se veștejește (fig. 110). Ca factori favorizanți ai apariției și evoluției acestei boli se pot enumera: excesul de îngrășăminte organice, umiditatea și căldura, temperatura optimă fiind de +28șC. Transmiter--răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face prin fructificațiile cu spori, care rămân în resturile vegetale din câmp sau prin semințele infectate. În timpul vegetației,răspândirea ciupercii are loc numai prin sporii purtați de vânt și apă. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire a atacului includ folosirea de pământ dezinfectat

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pe fructe se constată apariția unor pete circulare sau ovale, de culoare brună. Țesuturile din centrul petelor de 2-10 mm se scufundă, începe putrezirea fructului și pata capătă o culoare albicioasă-cenușie, iar pe marginea ei se observă puncte mici negre fructificațiile ciupercii. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul pe resturile de fructe atacate sau pe sămânța infectată. În cursul vegetației, vântul și apa de irigație, duc sporii ce vor produce noi infecții pe vreme umedă și la temperaturi de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
zonalități concentrice. Țesuturile afectate se brunifică, se sfâșie și frunzele apar perforate. Fructele situate la baza plantei pot fi atacate și prezintă pete mari, neregulate ca formă, cu țesuturile ușor cufundate și acoperite de un puf catifelat, brun-negricios, alcătuit din fructificațiile ciupercii. Caracterele ciupercii, răspândirea, măsurile de prevenire și combatere au fost prezentate la bolile tomatelor. 8.3.9.Ofilirea vinetelor-Verticillium albo-atrum și Fusarium oxysporum Boala este frecvent întâlnită în culturile de câmp ale vinetelor, în toată Europa și America. În

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în timp ce pentru Sphaerotheca, temperatura optimă este de 1521șC dar, necesită o umiditate ridicată. Transmitere-răspândire. Ciupercile se răspândesc în timpul vegetației prin sporii duși de vânt, apă sau insecte. Cele mai frecvent infectate sunt frunzele mature, în timp ce cele abia formate sunt rezistente. Fructificațiile de rezistență au aspectul unor puncte mici, negre, sunt formate pe frunze și asigură transmiterea ciupercilor până în anul următor. Prevenire și combatere. Se recomandă cultivarea de soiuri rezistente, respectarea asolamentului și distrugerea plantelor gazdă din flora spontană pentru diminuarea presiunii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
țesuturile se adâncesc. Dacă simptomele apar la începutul vegetației, plantele se pot usca. Pe fructe apar pete mari, circulare (1-2 cm în diametru), galbene, apoi brune, în dreptul cărora țesuturile se scufundă și se acoperă cu un mucegai roz, reprezentat de fructificațiile ciupercii ce apar în cercuri concentrice (fig. 118-b). Țesuturile în curs de descompunere vor fi invadate de ciuperci saprofite care, vor continua deprecierea fructelor, mai ales dacă umiditatea atmosferică se menține ridicată. Transmitere răspândire. Ciuperca evoluează mai ales în condiții

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
apar pete mici de decolorare, de 1-2 mm, care se pot uni și ajung până la 1 cm în diametru sau chiar mai mult. Petele sunt înconjurate de un inel galben, iar pe suprafața lor, după brunificare, apar zonalități concentrice cu fructificațiile ciupercii. Pe tulpini, lăstari și fructe, în dreptul petelor brune se constată că țesuturile sunt puțin cufundate. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de miceliu în resturile vegetale și chiar în semințe; poate rezista și pe plantele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ce cu timpul devine prăfos. Sub acest înveliș, țesuturile se îngălbenesc și se usucă. În culturile pentru semințe se observă și atacul pe tulpini. La sfârșitul vegetației miceliul își schimbă culoarea devenind cenușiu datorită unor puncte mici negre reprezentate de fructificațiile ciupercii. Se înregistrează pagube mari, mai ales în culturile din zonele calde și secetoase ale țării. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în timpul vegetației prin sporii ce germinează ușor pe frunzele ce transpiră abundent, iar de la un an la altul rezistă prin

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ciupercii. Se înregistrează pagube mari, mai ales în culturile din zonele calde și secetoase ale țării. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în timpul vegetației prin sporii ce germinează ușor pe frunzele ce transpiră abundent, iar de la un an la altul rezistă prin fructificațiile de rezistență ce iernează pe resturile de plante atacate. Prevenire și combatere. Se recomandă respectarea desimii la semănat, îngrășarea cu doze moderate de azot și igiena culturală, dublată de arături adânci și un asolament de 3-4 ani. În culturile semincere

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în 1-2 săptămâni. Transmitere-răspândire. Ciuperca se dezvoltă în condiții optime la temperaturi de peste 22șC și umiditate atmosferică ridicată. Transmiterea de la plantă la plantă se face prin spori, iar de la un an la altul prin sporii prinși de sămânță și prin fructificațiile ciupercii din resturile vegetale. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală, arătura adâncă pentru îngroparea resturilor vegetale, rotația culturilor și semănarea de sămânță sănătoasă, previn în bună măsură apariția atacului. În culturile semincere se recomandă tratamente cu fungicide ca: Dithane

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de sămânță. Simptome. Frunzele atacate prezintă inițial pete de decolorare, apoi petele devin galben-brune și sunt mărginite de o dungă roșiatică. Dacă vremea este umedă, petele se extind (1-10 mm în diametru), iar în centrul lor apar puncte mici, negre, fructificațiile cu spori (fig. 135). Aceleași pete, dar de formă alungită, de culoare brun-negricioasă pot fi observate pe cozile frunzelor și tulpini. În culturile semincere a fost semnalat atacul pe inflorescențe și chiar pe semințe. Transmitere-răspândire. Ciuperca este favorizată de temperaturile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
a fost semnalat atacul pe inflorescențe și chiar pe semințe. Transmitere-răspândire. Ciuperca este favorizată de temperaturile de 1820șC și de umiditatea atmosferică peste 95 %. Transmiterea ciupercii de la un an la altul, este asigurată de sămânța infectată sau de sporii din fructificațiile de pe resturile vegetale rămase pe sol. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală, arăturile adânci, asolamentul de patru ani și semănarea de sămânță sănătoasă, limitează atacul ciupercii. Sămânța se va dezinfecta cu Caroben 75 PTS-0,2 %. Se poate dezinfecta sămânța

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se usucă înainte de vreme, de jos în sus . Transmitere-răspândire. În cursul vegetației răspândirea ciupercii se face prin sporii antrenați de apa de ploaie sau de vânt, iar de la un an la altul, ciuperca rezistă în resturi vegetale sub formă de fructificații cu spori. Prevenire și combatere. Respectarea regulilor de igienă culturală, arătura adâncă, asolamentul de patru ani și utilizarea de sămânță sănătoasă limitează posibilele pagube. În culturile semincere se impun tratamentele la avertizare cu fungicide sistemice: Benlate 50 WP 0,05-0

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
plantelor și scăderea producției. Simptome. Frunzele, tulpinile și chiar inflorescențele atacate prezintă pete mici, de 1-3 mm în diametru, circulare, cafenii, înconjurate de o dungă fină, brună (fig. 136-a). Pe vreme umedă petele devin aproape negre, apoi cenușii din cauza fructificațiilor ciupercii. În dreptul petelor de pe cozile frunzelor și tulpini, țesuturile parazitate se scufundă ușor . Transmitere-răspândire. Sporii ciupercii duși de vânt, infectează frunzele ude prin stomate (deschideri naturale) și după 3-5 zile ciuperca formează o nouă generație de spori, așa încât în condiții

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cozile frunzelor și tulpini petele au o formă alungită. Transmitere-răspândire Ciuperca se răspândește prin sporii duși de apa de ploaie, apa de irigație sau de vânt. transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurată de sporii ce rămân în fructificațiile ciupercii din resturile vegetale. Prevenire și combatere. Rotația culturii de minim trei ani, recoltarea de sămânță sănătoasă, îngrășarea echilibrată ca și tratamentele preventive executate pentru mană, feresc cultura de atacul ciupercii. 8.8.5. Veștejirea fuzariană a spanacului Fusarium oxysporum

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Uneori pâsla miceliană devine cenușie prezentând mici puncte negre. Transmitere-răspândire. Ciuperca atacă salata în condiții de umiditate ridicată 77-85 %, lumină puțin intensă și temperaturi între 10-32șC. Răspândirea ciupercii se face prin spori, iar transmiterea de peste an are loc prin cleistoteciile (fructificațiile de rezistență) rămase pe resturile vegetale. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală, un regim de udare normal, aerisirea culturii, limitează posibilitățile de instalare a ciupercii. Pentru culturile semincere se pot recomanda stropiri cu Bravo 75 WP-2 kg/ha; Karathane

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
negre. În condiții optime de dezvoltare, ciuperca poate produce pete brune chiar și pe semințele din inflorescențe. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin sporii duși de vânt și apa de ploaie. De la un an la altul rezistă ca fructificații cu spori în resturile vegetale sau ca miceliu de infecție în semințe. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală, arătura adâncă, asolamentul de patru ani și folosirea de sămânță sănătoasă, previn instalarea ciupercii. Tratamentele executate preventiv pentru mană, sunt bune

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
din 1878 în Franța iar, la noi N. Mateescu o observă în 1967. Simptome. Substratul nutritiv invadat de această ciupercă prezintă o rețea de miceliu alb-cenușiu, ce se poate confunda cu miceliul ciupercii. După 15-30 zile, pe suprafața miceliului apar fructificațiile ciupercii verzi olivacei, de 0,1-0,5 mm în diametru, se degajă un miros neplăcut, iar miceliul ciupercii este distrus. Transmitere-răspândire. Ciuperca este adusă în culturi odată cu substratul ce nu a fost corect dezinfectat, iar apoi este răspândită de sporii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
0,1-0,5 mm în diametru, se degajă un miros neplăcut, iar miceliul ciupercii este distrus. Transmitere-răspândire. Ciuperca este adusă în culturi odată cu substratul ce nu a fost corect dezinfectat, iar apoi este răspândită de sporii ce se elimină din fructificațiile ciupercii . Prevenire și combatere. Se recomandă dezinfectarea corectă a substratului, ventilarea bună a spațiilor și evitarea temperaturilor de peste 22șC. Focarele de infecție se vor distruge prin stropiri cu soluție de formalină 2 % sau cu soluție de sulfat de cupru 3

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
din substrat. Prevenire și combatere. Tratamentele preventive prevăzute pentru putregaiul moale sunt eficace și pentru acest patogen. 8.10.7. Putregaiul uscat Veticillium constantini Boala a fost semnalată la noi în 1959 de către Ana Hulea și N. Mateescu. Simptome. Pe fructificații apar pete brune, de formă neregulată, ce se extind și cuprind porțiuni mari. În dreptul petelor, țesuturile se scufundă apărând mici caverne. Ciupercile se deformează, sunt moi, elastice ca și cauciucul iar în final se usucă. Transmitere-răspândire. Patogenul este adus în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
apoi după două săptămâni, capătă culoarea brună-negricioasă. În perioada de fructificare a ciupercilor din cultură, apar pete mari (10-35 cm), albe-gălbui, ce se întind radiar și au o grosime de 12 cm. Din cauza acestor pete, miceliul culturii ca și butonii fructificațiilor dispar. Într-o fază mai avansată, după dispariția miceliului culturii, apar niște umflături de culoare albă-crem. Transmitere-răspândire. Patogenul se răspândește prin fragmente de miceliu sau sporii duși de apă și insecte. Prevenire și combatere. Măsurile de igienizare a spațiilor ca

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]