KorAP: Find »[drukola/base=fructificație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...11 >

263 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

se usucă înainte de vreme, de jos în sus . Transmitere-răspândire. În cursul vegetației răspândirea ciupercii se face prin sporii antrenați de apa de ploaie sau de vânt, iar de la un an la altul, ciuperca rezistă în resturi vegetale sub formă de fructificații cu spori. Prevenire și combatere. Respectarea regulilor de igienă culturală, arătura adâncă, asolamentul de patru ani și utilizarea de sămânță sănătoasă limitează posibilele pagube. În culturile semincere se impun tratamentele la avertizare cu fungicide sistemice: Benlate 50 WP 0,05-0

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
plantelor și scăderea producției. Simptome. Frunzele, tulpinile și chiar inflorescențele atacate prezintă pete mici, de 1-3 mm în diametru, circulare, cafenii, înconjurate de o dungă fină, brună (fig. 136-a). Pe vreme umedă petele devin aproape negre, apoi cenușii din cauza fructificațiilor ciupercii. În dreptul petelor de pe cozile frunzelor și tulpini, țesuturile parazitate se scufundă ușor . Transmitere-răspândire. Sporii ciupercii duși de vânt, infectează frunzele ude prin stomate (deschideri naturale) și după 3-5 zile ciuperca formează o nouă generație de spori, așa încât în condiții

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cozile frunzelor și tulpini petele au o formă alungită. Transmitere-răspândire Ciuperca se răspândește prin sporii duși de apa de ploaie, apa de irigație sau de vânt. transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurată de sporii ce rămân în fructificațiile ciupercii din resturile vegetale. Prevenire și combatere. Rotația culturii de minim trei ani, recoltarea de sămânță sănătoasă, îngrășarea echilibrată ca și tratamentele preventive executate pentru mană, feresc cultura de atacul ciupercii. 8.8.5. Veștejirea fuzariană a spanacului Fusarium oxysporum

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Uneori pâsla miceliană devine cenușie prezentând mici puncte negre. Transmitere-răspândire. Ciuperca atacă salata în condiții de umiditate ridicată 77-85 %, lumină puțin intensă și temperaturi între 10-32șC. Răspândirea ciupercii se face prin spori, iar transmiterea de peste an are loc prin cleistoteciile (fructificațiile de rezistență) rămase pe resturile vegetale. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală, un regim de udare normal, aerisirea culturii, limitează posibilitățile de instalare a ciupercii. Pentru culturile semincere se pot recomanda stropiri cu Bravo 75 WP-2 kg/ha; Karathane

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
negre. În condiții optime de dezvoltare, ciuperca poate produce pete brune chiar și pe semințele din inflorescențe. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin sporii duși de vânt și apa de ploaie. De la un an la altul rezistă ca fructificații cu spori în resturile vegetale sau ca miceliu de infecție în semințe. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală, arătura adâncă, asolamentul de patru ani și folosirea de sămânță sănătoasă, previn instalarea ciupercii. Tratamentele executate preventiv pentru mană, sunt bune

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
din 1878 în Franța iar, la noi N. Mateescu o observă în 1967. Simptome. Substratul nutritiv invadat de această ciupercă prezintă o rețea de miceliu alb-cenușiu, ce se poate confunda cu miceliul ciupercii. După 15-30 zile, pe suprafața miceliului apar fructificațiile ciupercii verzi olivacei, de 0,1-0,5 mm în diametru, se degajă un miros neplăcut, iar miceliul ciupercii este distrus. Transmitere-răspândire. Ciuperca este adusă în culturi odată cu substratul ce nu a fost corect dezinfectat, iar apoi este răspândită de sporii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
0,1-0,5 mm în diametru, se degajă un miros neplăcut, iar miceliul ciupercii este distrus. Transmitere-răspândire. Ciuperca este adusă în culturi odată cu substratul ce nu a fost corect dezinfectat, iar apoi este răspândită de sporii ce se elimină din fructificațiile ciupercii . Prevenire și combatere. Se recomandă dezinfectarea corectă a substratului, ventilarea bună a spațiilor și evitarea temperaturilor de peste 22șC. Focarele de infecție se vor distruge prin stropiri cu soluție de formalină 2 % sau cu soluție de sulfat de cupru 3

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
din substrat. Prevenire și combatere. Tratamentele preventive prevăzute pentru putregaiul moale sunt eficace și pentru acest patogen. 8.10.7. Putregaiul uscat Veticillium constantini Boala a fost semnalată la noi în 1959 de către Ana Hulea și N. Mateescu. Simptome. Pe fructificații apar pete brune, de formă neregulată, ce se extind și cuprind porțiuni mari. În dreptul petelor, țesuturile se scufundă apărând mici caverne. Ciupercile se deformează, sunt moi, elastice ca și cauciucul iar în final se usucă. Transmitere-răspândire. Patogenul este adus în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
apoi după două săptămâni, capătă culoarea brună-negricioasă. În perioada de fructificare a ciupercilor din cultură, apar pete mari (10-35 cm), albe-gălbui, ce se întind radiar și au o grosime de 12 cm. Din cauza acestor pete, miceliul culturii ca și butonii fructificațiilor dispar. Într-o fază mai avansată, după dispariția miceliului culturii, apar niște umflături de culoare albă-crem. Transmitere-răspândire. Patogenul se răspândește prin fragmente de miceliu sau sporii duși de apă și insecte. Prevenire și combatere. Măsurile de igienizare a spațiilor ca

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sensibili la gerurile din timpul iernii. Atacul se manifestă și pe fructele din etajul inferior al pomilor sub formă de pete brune, circulare, care se extind, ducând în final la uscarea și întărirea pulpei. Pe suprafața acestor pete nu apar fructificațiile agentului patogen, așa cum se întâmplă la monilioză. Rezistența pomilor depinde de aceea a portaltoilor în sensul că, pe măsură ce crește vigoarea portaltoilor scade capacitatea de rezistență a pomilor. Dintre soiurile cultivate s-au dovedit sensibile următoarele: Jonathan, Belle de Boskoop, Cox

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
spre partea superioară, sunt mai puțin elastice și se usucă de timpuriu. Ciuperca atacă cu rapiditate lăstarii tineri pe care i acoperă cu un manșon de miceliu albicios, prăfos, datorită formării sporilor, iar spre toamnă acesta devine bruniu în urma formării fructificațiilor ciupercii (cleistoteciilor) de culoare neagră. Lăstarii puternic atacați se îndoaie în formă de cârlig și se usucă (fig. 144). Florile atacate prezintă petalele deformate, în sensul că limbul petalelor se îngustează, uneori chiar se despică în două, pierd culoarea alb-roză

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
constatat în bazinul pomicol Dîmbovița, pe pomii netratați (Victoria {uta și col., 1974). Prezența acestui hiperparazit determină modificarea culorii miceliului, din alb cu aspect făinos, în alb-murdar. Ciuperca iernează sub solzii mugurilor, ca miceliu de rezistență și formă de cleistotecii (fructificații de rezistență), care au o formă sferică și culoare neagră; aceste cleistotecii deși se formează din luna mai, până toamna nu joacă rol în infecțiile primare din primăvară, sporii eliminați din ele neputând fi captați în livezi. Primăvara, boala reapare

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ce asigură primele infecții pe toate organele tinere ale pomilor. După Victoria {uta și col., (1974), sporii ce au rămas în muguri vegetativi și de rod, pot ierna și în primăvara următoare vor produce de asemenea infecții timpurii. Sporii din fructificațiile de rezistență, ajung la maturitate în primăvară, însă eliminarea lor are loc, începând din luna martie până în mai-iunie, în funcție de umiditate și temperatură. Ploile de primăvară umectează aceste fructificații aflate în frunzele căzute pe teren și sporii ies începând de la temperatura

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și în primăvara următoare vor produce de asemenea infecții timpurii. Sporii din fructificațiile de rezistență, ajung la maturitate în primăvară, însă eliminarea lor are loc, începând din luna martie până în mai-iunie, în funcție de umiditate și temperatură. Ploile de primăvară umectează aceste fructificații aflate în frunzele căzute pe teren și sporii ies începând de la temperatura de 5șC. Cele mai puternice infecții primăvara sunt produse de către acești spori. După L. Mills și N. Laplante (1951), infecția are loc după 37-73 ore dacă temperatura este

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
acest lucru la înființarea noilor plantații. O atenție deosebită trebuie să se acorde micșorării surselor de infecție. Sunt necesare arături adânci de toamnă, prin care se vor îngropa la adâncime frunzele atacate pe care se formează un număr mare de fructificații de rezistență. Pe suprafețe mai mici, practica adunării frunzelor căzute și arderea lor, duce la micșorarea sursei de infecție. Același lucru este recomandabil să se facă și cu ramurile uscate rezultate în urma operației de tăiere de primăvară. Combaterea chimică a

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
iar filamentele de infecție străpung țesuturile. Temperatura optimă de germinare este 20-22șC, minima fiind 2-3șC, iar maxima 31șC. Prin intermediul sporilor, ciuperca se răspândește în perioada de vegetație. Iernarea ciupercii se face în frunzelor căzute, unde până în primăvară se formează loculi (fructificații de rezistență), ce conțin în interior spori. Eliminarea acestora are loc primăvara pe timp foarte umed (în prezența apei de ploaie), la temperaturi ce sunt cuprinse între 2-35șC. Pentru ca sporii să germineze și să producă infecții pe diferite organe ale

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
aspre și capătă o colorație neagră (parcă ar fi murdărită cu cerneală). Deseori scoarța atacată se cojește sau se lipește de lemnul brunificat. În primele faze atacul poate fi confundat cu cancerul nectrian, dar la pipăirea zonei atacate se simt fructificațiile punctiforme ale ciupercii (fig. 147). Atacul pe frunze apare primăvara după 3-4 săptămâni de la scuturarea florilor, prin formarea unor pete de 5-10 mm în diametru, de culoare roșie purpurie. În interiorul acestor pete destul de bine separate, apar niște formațiuni punctiforme negre

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și se formează pe aceasta numeroase puncte mici, negre. Transmitere-răspândire. Sporii sunt eliminați în masă, în special pe vreme umedă și produc înnegrirea scoarței pomului. Cu ajutorul sporilor ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație, iar în scoartă poate forma și fructificații de rezistență. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite aceste fructificații. Iernarea ciupercii are loc prin fructificațiile din scoarța uscată și prin miceliul din ramurile parțial uscate. Umiditatea ridicată din timpul primăverii, temperaturile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
vreme umedă și produc înnegrirea scoarței pomului. Cu ajutorul sporilor ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație, iar în scoartă poate forma și fructificații de rezistență. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite aceste fructificații. Iernarea ciupercii are loc prin fructificațiile din scoarța uscată și prin miceliul din ramurile parțial uscate. Umiditatea ridicată din timpul primăverii, temperaturile medii de 1520șC, favorizează eliminarea sporilor și infecțiile ce au loc pe frunze și ramuri. Pătrunderea filamentelor de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pomului. Cu ajutorul sporilor ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație, iar în scoartă poate forma și fructificații de rezistență. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite aceste fructificații. Iernarea ciupercii are loc prin fructificațiile din scoarța uscată și prin miceliul din ramurile parțial uscate. Umiditatea ridicată din timpul primăverii, temperaturile medii de 1520șC, favorizează eliminarea sporilor și infecțiile ce au loc pe frunze și ramuri. Pătrunderea filamentelor de infecție în scoarța ramurilor este ușurată

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ca aceștia să se usuce. Boala produce pierderi mai mari în livezile tinere, până la 15 ani, determinând uscarea pomilor sau distrugerea ramurilor de schelet, în timp ce la merii mai bătrâni, atacul este mai puțin periculos. În dreptul rănilor, printre crăpăturile scoarței, apar fructificațiile ciupercii destul de abundente pe timp umed sub forma unor pernuțe sferice roșiatice, ce conțin fructificațiile cu spori (fig. 148). Uneori atacul se manifestă pe fructe, în livezi sau în depozite. Acestea putrezesc și se acoperă cu fructificații asemănătoare celor ce

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ani, determinând uscarea pomilor sau distrugerea ramurilor de schelet, în timp ce la merii mai bătrâni, atacul este mai puțin periculos. În dreptul rănilor, printre crăpăturile scoarței, apar fructificațiile ciupercii destul de abundente pe timp umed sub forma unor pernuțe sferice roșiatice, ce conțin fructificațiile cu spori (fig. 148). Uneori atacul se manifestă pe fructe, în livezi sau în depozite. Acestea putrezesc și se acoperă cu fructificații asemănătoare celor ce apar în rănile de pe ramuri. Putregaiul total al pulpei fructului asemănător cu cel produs de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
crăpăturile scoarței, apar fructificațiile ciupercii destul de abundente pe timp umed sub forma unor pernuțe sferice roșiatice, ce conțin fructificațiile cu spori (fig. 148). Uneori atacul se manifestă pe fructe, în livezi sau în depozite. Acestea putrezesc și se acoperă cu fructificații asemănătoare celor ce apar în rănile de pe ramuri. Putregaiul total al pulpei fructului asemănător cu cel produs de Monilinia este favorizat de crăpăturile produse de rapăn sau alte lovituri. Transmitere-răspândire. Eliminarea și germinarea sporilor are loc în perioada de vegetație

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
lemn) și consumă lignina, ceea ce face ca ramurile atacate să fie mai ușoare, în secțiune prezentând o culoare albicioasă datorită celulozei. Pe pernițele stromatice de 2-3 mm în diametru, ciuperca formează micelii și spori, iar în anul următor, în interiorul acestora, fructificații de rezistență cu spori (fig. 149). Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii în cursul vegetației este realizată de spori, iar permanentizarea de la un an la altul se face prin miceliul de rezistență care va genera fructificații de rezistență cu spori, ce sunt eliberați

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
spori, iar în anul următor, în interiorul acestora, fructificații de rezistență cu spori (fig. 149). Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii în cursul vegetației este realizată de spori, iar permanentizarea de la un an la altul se face prin miceliul de rezistență care va genera fructificații de rezistență cu spori, ce sunt eliberați în primăvară. Prevenire și combatere. Pomii, arbuștii fructiferi și arborii din parcuri se vor curăța de ramuri uscate și debilitate; dezinfectarea rănilor se va face cu sulfat de cupru 2 % sau sulfat de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]