3,538 matches
-
la modă. În plus, în cercurile pe care le frecvență era întotdeauna o apariție spectaculoasă, un triumf al feminității, cum românii mai aveau ocazia să vadă numai în filmele occidentale, cu piscine și palmieri. Surprinzător și lăudabil este faptul că frumoasa poeta - o adevarată Claudia Schiffer a poeziei - a rezistat tentației de a deveni o vedetă a vietii mondene și s-a consacrat, cu modestie și seriozitate, muncii intelectuale. După ce a absolvit (în 1977) Facultatea de Filologie - secția română-engleză - a Universității
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
personalități. Ele poartă un nume: Ada (The Piano, regia Jane Campion) este femeia refugiata an mutismul ei voluntar și care comunică prin semne dar, mai ales, prin clapele pianului, cu cei din jur. Elizabeth (Elizabeth, regia Shekhar Kapur) este tânără, frumoasa, inteligență și temperamentala. Iubește și este iubita. Dar, va trebui să opteze ăntre a fi o femeie fericită sau o fi o regină atotputernica. Alegerea fiind făcută, ași mortifica trupul și-și transforma chipul proaspăt ăntr-o icoana, devenind un simbol
Toamnă cinefilă by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17433_a_18758]
-
Încet mi se va strînge mîna/ Asupra dorului plăpînd.// Vor pune capăt nemiloase,/ Doar unghile-mi ca și-un cuțit/ Svîcnirei calde dureroase,/ Ce bate tot mai nesimțit.” (Învrăjbire). Strivitul e bucuria adevărată a Lucicăi (dar și spaima ei), a acestei frumoase (sper că era, poezia impune să fi fost frumoasă) ce trăiește printre bărbați - oripilată și scîrbită rezolut - ca printre gîndaci. Om era însă și Lucie (alternanța asta nominală e, firește, un simplu alint) și în această calitate mai dovedește și
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
ultima sută de metri situația. Locul lui Guillaume, o adevărată fairy, un mignon, în registrul gingaș al denominațiilor unui argou foarte colorat, este luat de un heterosexual revelat pe neașteptate, quelle surprise!, și așezat cuminte la locul lui alături de o frumoasă autentică. Inversiunea minoritarului cu majoritarul din punct de vedere al genului sexual, a „fetei” cu „băiatul” și deopotrivă motivația ei sunt complet necreditabile, dar amintesc de un procedeu clasic al comediei: deghizamentul și confuziile pe care le creează. Aceste motivații
Râsul subtil al comediei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2546_a_3871]
-
de o domniță Care Hannah se numește Dă Doamne de-o ocrotește Că e fată din popor, Din poporul muncitor, Din poporul muncitor, măi. Cînd aproape să termine cîntecul, tocmai în momentul în care Igor apare ca să o salveze pe frumoasa Hannah din mîinile ciocoilor care o urau cu ură de moarte, doi dintre paznici de la sanatoriu, Cozorici Bănel și Falău Gheorghe au apărut din noapte, hotărîți și fără nici un fel de explicație i-au spart vioara lui Fotache, în picioare
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
din țară a autoarei, bursa de trei luni de la Iowa City, e scrisă mai puțin emoțional decât prima. Memorialista ține să-i dea replica în special lui Mircea Cărtărescu, cel care a relatat din perspectiva sa aventura aceleiași burse în Frumoasele străine, dar și altora, de pildă Anei Blandiana. Replica nu are tonul unei revanșe însă, ci al unei „corectări”, al unei puneri la punct a detaliilor, a restabilirii adevărului. Spiritul polemic al jurnalistei își adjudecă aici partea leului. Tot așa
Forța memoriei by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2426_a_3751]
-
și, 15 coborau pe țărmul Noii Franțe, nevestele cerute de cei ani mai târziu, apar patru fabricanți de căruțe, trăsuri și interesați. Tinerii de pe mal, bucuroși nevoie mare, preluau diligențe trase de cai. Firma fraților Stanislas și Joseph mireasa, pe măsură ce frumoasele coborau de pe nava mult Parizeau producea într-un an peste 400 de astfel de mijloace așteptată. A urmat ritualul nunților, care se desfășura în mod de transport. Pe lângă menirea lor duhovnicească, parohiile anevoios, deoarece erau puțini lăutari. au organizat școli
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
și tradiții folclorice, precum: „O poveste însângerată” și „Amintiri nostalgice”. Unele lecturi provin din relatările altora, oameni de seamă din Domnești, așa cum putem exemplifica: „Durerea unei iubiri”, preluată din memoriile profesorului universitar Petru Ionescu-Muscel, despre o pasiune din copilărie, pentru frumoasa Nișeta, o țigăncușe de un farmec tulburător. Alte povestiri își trag izvoarele direct din istoria medievală, de la Basarab și mai de departe, reînviate printr-un timp al prezentului permanent, în măsura în care acele izvoare păstrează un filon al realității, pe care ni
O carte cu deosebite rezonanţe sufleteşti. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Ştefan () [Corola-journal/Journalistic/87_a_67]
-
au avut ghinionul să-și dea capodopera la începutul carierei” (p. 175). Excelent spus și, ca de-atâtea ori, fără folos „în secol”. Descrierea se aplica atunci la fel de bine cum seaplică și acum (și a fost de ajuns să apară Frumoasele străine, pentru ca aceluiași Mircea Cărtărescu să i se impute, de către aceiași comentatori, aceleași lucruri). Poziția Taniei Radu rămâne însă admirabilă. Și curajoasă. Nu fără legătură cu acest curaj, care face parte din panoplia oricărui critic autentic, trebuie spus că într-
O istorie cu creșteri și descreșteri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2386_a_3711]
-
Crainica Știrilor Kanal D din weekend, Simona Pătruleasa, a avut parte de primele sărbători ca mămică, alături de fetița ei, Ingrid Maria Lucia, deși a fost prezentă și la pupitrul celor mai importante știri. Frumoasa prezentatoare a Știrilor Kanal D din weekend a petrecut Crăciunul și Revelionul acasă, alături de fiica sa, Ingrid Maria Lucia, împreună cu cei dragi. Tânăra mămică și-a aranjat singură mesele festive, fără a neglija ținutele de ocazie pentru cel mai tânăr
Simona Pătruleasa a petrecut primele sărbători ca mămică () [Corola-journal/Journalistic/23979_a_25304]
-
Dar Lucis, vecina mea, zice că soră-mea era o frumusețe de fată. În comparație cu ea, eu sunt doar un ratat, ultima clătită pe care o torni în tigaie când aluatul e deja copt. Clătita sporovă iește întruna cu Valentine. Craniul frumoasei e deja acoperit de pământ, cu pietricele deasupra. De ce s-a strâns oare nodul așa repede dacă trebuie să se desfacă în pământ timp de secole? - „Gata, ajunge!” mă răstesc eu ferm la viziuni, dar Valentine e cea care mă
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
Nicolae Manolescu Mi-am petrecut sfîrșitul unui an și începutul celuilalt cu o carte neobișnuit de frumoasă și de instructiva: Testamentul unui eminescolog de Petru Creția (Editură Humanitas, 1998). N-ar trebui să existe iubitor de poezie ori, mai ales, dascăl de română în țara aceasta care să n-o citească. Și pentru foarte multe motive, dintre
Cultul lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18191_a_19516]
-
frumusețe, Priveliști noi răsar din zbor : E Gruzia , si vai mărețe Se-astern că un bogat covor ; Răi fericit, răi pământesc ! Par plopii piramizi semețe ; Pâraie'n zvon rostogolesc, Pe fund, prundișuri colorate; Prin tufele de trandafiri, Privighetorile-nfocate Slăvesc frumoasele furate De glasul dulcei lor iubiri. Cinării deși, umbrind cuminte, Cununi de iederă-mpletesc ; Sunt peșteri unde,-n zi fierbinte, Sfioșii cerbi se-adăpostesc, Si viață-n țoi, si strălucire, Si frunzele în freamăt blând, Și mii de ierburi respirând
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Daniel Schmid, când a realizat comedia neagră, cu accente grotești "Berezina sau ultimele zile ale Elveției". Umor, cruzime, aventuri picarești, personaje și situații cu trimiteri exacte la o realitate anume. Un film curajos, care atacă multe tabuuri ale "bogatei și frumoasei" Elveții, realizat de un "clasic" al filmului elvețian, care dovedește, aici, o capacitate rară de a se adapta cerințelor unui cinematograf popular, dar care să facă deliciul și al unei elite cinefile. Cel mai mare succes de box-office din Elveția
Un week-end elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16689_a_18014]
-
setea de cunoaștere, un soi de baroc gnoseologic. Lacom să vadă totul, Ulise luptă împotriva amneziei, ca și a tuturor tentațiilor ce l-ar fi putut opri din drumul său (lotusul, mistrețul zeiței Circe, nemurirea promisă de Calipso, șederea lîngă frumoasa Nausicaa), pentru a "învăța" cît mai multe. Faptul că a dorit să audă cîntecul sirenelor, acceptînd să fie legat de catarg, se explică nu prin dulceața vocilor sau ineditul cîntecelor emise de mitologicele făpturi, ci prin reputata lor știință. Așa cum
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
în limbaje cu diferite structuri, nivele și domenii de cunoaștere. Ce poate fi mai uluitor decât sufletul omenesc adunat într-o carte. Ce mister nu propune un text pentru că acesta să fie descoperit, lărgit, înțeles și dus mai departe. Ce frumoasă simbioza se poate produce între cititor și autor, ce punte peste veacuri, ce trepte către evoluție spirituală în care timpul și spațiul par să nu mai aibă sens. Poate că aceasta este realitatea dintr-o carte, cititor și autor deopotrivă
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
acolo unde trebuie" anumite lucruri "tari", își apără cu vehemență drepturile de autor, combate (în cerc restrîns!) "măgăriile" ideologilor, iar în cele din urmă își fumează liniștit havana (veritabilă) și își bea șprițul de fiecare zi". Despre interiorul elocvent al "frumoasei case" pe care Marin Sorescu a dobîn-dit-o în capitală: Are cîteva cărți prețioase, noi sau vechi, dar biblioteca nu e nici bogată nici, mai ales, vie. Totul creează impresia unui "arivist" în ale culturii care nu se pricepe să-și
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
ei la petrecere, să nu le facem rușinea să-i refuzăm, că vor râde oamenii din sat de ei. Și, cum era să-i supărăm noi pe niște oameni care ne-au oferit atâtea momente de deosebită ospeție?! Ca să încheie frumoasa lor ospitalitate, a doua zi ne-au dus la gară cu sania cu clopoței, ca pe niște oaspeți importanți. Cei care n-au mai încăput în sanie, au mers pe jos la gară, căci sania mai avea de făcut o
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
nimic altceva mai bun de făcut și cu Adorabila româncă drept singura carte la îndemînă. Așa că, mai stupefiată de atîta naivitate, mai iritată de atîta amatorism, mai înduioșată de vagi puseuri de umor, am citit pînă la ultima pagină povestea frumoasei Catinca, cea născută într-o mahala a Botoșanilor și ajunsă, grație nurilor și ambiției, soția unui bărbat de vază, la Paris. Îl scutesc pe cititor de un rezumat al romanului. Cine-a citit o carte din această categorie (a romanțului
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
Botoșaniul, cel puțin după știința autoarei (asta cînd se știe bine că la Botoșani s-au născut cîțiva poeți "și chiar un vestit general roman mort pe cîmpul de bătălie", cum aflăm tot din Introducere). Prin ce e uluitoare Catinca, frumoasa de la mahala, care din brațele unui bărbat într-ale altuia ajunge în cele din urmă să fie consoarta celui, singurului, pe care îl iubise dintotdeauna? Prin tenacitate, ar putea părea răspunsul cel mai potrivit. Sau prin excepționalul destinului ei, căci
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
horcăit"... Cuvintele se aștern cu paloare, Bolintineanu asigurând mai cu seamă ritmul (foarte important): "Aci se fac misterele/ De babe blestemate/ Ce scot la morți arterele/ Și hârcele uscate.// Aci se fierb și oasele/ În vase aurite,/ Aci s-adun frumoasele? Când nu mai sunt dorite." Apoi versurile capătă viață și demnitate, umplu un spațiu, transmit neliniște și fascinație; sunt trei strofe de vârf în creația supra-abundentului autor: "O flacăra misterica/ Da palida lumină;/ Iar stâlpii din biserică/ Păreau că se
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
acestuia. Și pentru a fi la paritate, înscenează ea însăși o mitologie caricată, emisie a ingenuității rănite, precum delirul "unui înger nebun/ care mă urmează șontîc-șontîc". Un duel cavaleresc, cu arme egale. Demitologizarea se petrece printr-un simulacru de mitologie: "Frumoasa mea panteră logică/ Sînt încă o ființă mitologică/ Am aripe albastre, ochi verticali și triști/ Și alergii diverse la turiști// În labirintul păcii ce se-așterne/ Iști fețe mohorîte, rele, terne,/ Roboți de stradă asmuțind secrete/ Alcovuri pentru diletanți și
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
luna plină, mâncând, bând și înveselindu-se. Ugu și cu Eeee își făcură un iglu mare și în el trăiau fericiți. Dar, vraciul local, un om rău și urât pe care-l chema Gîîî, vrând să se răzbune pe părinții frumoasei Eeee, datorită unui lucru pe care n-am reușit încă să-l deslușesc, îi preschimbă pe cei doi tineri în doi fulgi de zăpadă. Când îi căutară, fiindcă nu mai se dădeau văzuți, ia-i de unde nu-s... Atunci, mama
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
fiind liber să-și ducă viața cum socoate că e mai bine. Practic, prin această înțelegere convenită, Martha Bibescu s-a trezit a fi o femeie liberă. Și a știut să uzeze, din plin, de această libertate. Era tulburător de frumoasă, debutase cu o carte, la Paris firește, însă în 1908 (Les nuits paradise), a publicat, apoi, destule altele, fiind, deci, o literată. Cunoștea bine lumea literelor pariziene, printre care chiar și pe Marcel Proust, bun prieten cu un cumnat al
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
mirosuri de parfum dintre cele mai rare și scumpe, T., deci, e decoratoare doar, nemăritată, cu un iubit, scenograf, rămas în Canada. Cam rău. Unii o ocolesc. Evenimentul e prea aproape. Prietena ei, urîtă, cum se împrietenesc și adoră urîtele frumoasele, prietenii de nezdruncinat și de o fidelitate absolută, se poartă ca un fel de roabă a ei. Nu are cercei, inele, nu se fardează, e îmbrăcată modest, doar într-un taior cenușiu cu aspect cazon, cum se îmbracă ." Memorialistul își
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]