24,886 matches
-
cel pe care Orpheu cu harfa sa l-a trecut, în extraordinara sa aventură pe tărâmul de dincolo în căutarea minunatei sale Euridice. Și așa aflăm încă de la vechii greci ca poezia are valențe magice care pot înfrânge moartea prin frumusețea cântecului. Obsesiva căutare de sine a poetului o descoperim în întregul volum. Rețin ca remarcabila poezia Dar poate că la noapte (p.49) inclusă în Anotimp regăsit, a doua secțiune a volumului. Ritmul creației este asociat aici cu cel cosmic
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
volumului este sinteza a motivelor și atitudinilor lirice ale poetului: obsesia artei sale, obsesia morții, atracția irepresibilă a vieții, obsesia rădăcinilor care ne vin din părinți, expresia directă a emoției, spiritul ludic și autoironia. Ar merita citată în întregime pentru frumusețea ei clasică. Simbolul mamei este cel ancestral, evocat fie în imaginea mamei încremenite cu copilul ei la Pompei (Copilul fără nume, p. 53) fie în cea a măicuței poetului care plânge „mocnit” într-un ungher în poezia deja amintită. Ea
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
de mult în managementul muzical, întru pierderea artei muzicale. Călătorind până aici pe cărarea vieții și muzicii, cu frumoase și bogate împliniri, Nico aduce cu ea și poartă mai departe un cântec mirabil și de valoare, ca un izvor de frumusețe și iubire! Catena, Farmacia inimii, idealuri nefictive Pentru unii pătimitori cu sănătatea corporală și a sufletului ajunse nu o dată a se-nfrupta din ultima speranță, „Catena” - farmacia inimii își aniversează vârsta nevenerabilă prin ani ci prin acte de bine, odată cu
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468925332.html [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
și un kavi - poet- înțelept. Studii, articole, interviuri, conferințe, emisiuni radiofonice sunt dedicate lui Tagore și lui Eminescu. Grație traducerilor Amitei Bhose, românii au putut cunoaște, în presa culturală a vremii - Steaua, Ramuri, Luceafărul, România literară, Convorbiri literare, Literatorul ș.a. - frumusețea versului și verbului tagorean, nealterată de intermedierea unei limbi europene. În fiecare an organiza, împreună cu studenții de la secția de limbi indiene, unde preda în regim facultativ bengali și sanscrită, spectacole în care aceștia recitau în sanscrită, bengali, de multe ori
SCRISORI RUPTE, DE RABINDRANATH TAGORE de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Scrisori_rupte_de_rabindranath_tagore.html [Corola-blog/BlogPost/361139_a_362468]
-
interioară, trăsăturile de caracter, opțiunile artistice... existând multe elemente comune între cele două culturi”. Grație dânsei avem acum prima traducere românească a Scrisorilor rupte după versiunea originală bengaleză. ”Poetul nu se află în biografia lui. El se află în marea frumusețe cosmică și în creația sa”, spunea Tagore. Cele 101 scrisori adresate nepoatei sale ne vor convinge de adevărul acestor cuvinte. În Scrisori rupte cititorul va descoperi „întregul eu” al poetului, căci „în nici o altă scriere a mea n-am putut
SCRISORI RUPTE, DE RABINDRANATH TAGORE de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Scrisori_rupte_de_rabindranath_tagore.html [Corola-blog/BlogPost/361139_a_362468]
-
lumii sunt pe această temă, adevărate dezlegări de taine. Ele ne duc într-o călătorie interioară cu o multitudine de valente revelatoare care trezesc în noi gânduri și sentimente ce ne înaltă într-o altă ordine, cea a curățeniei și frumuseții sufletești. Femeia a fost caântată din cele mai vechi timpuri și acest subiect nu va fi epuizat niciodată, căci fiecare femeie este unică și nicio iubire nu seamănă una cu alta. Iubirea străbate nestingherita prin timp. Primii fiori treziți de
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Buica_elena_omagiu_de_ziua_femeii_elena_buica_1331207938.html [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
prin timp. Primii fiori treziți de chipul fetei îndrăgite în adolescență, peste ani aduce surâsul cald pe buze, îngânarea șoaptelor nespuse, freamătul respirației întretăiate, lumina ai căldură ochilor, farmecul grăitor al tăcerilor și al stragerilor de mână. Cu gândul la frumusețea femeii, îmi vin în minte imagini de altădată ale Bucureștiului în plină înflorire, din perioada interbelică, numit cu mândrie “Micul Paris”. Străzile păreau înflorite de siluetele elegante ale femeilor, cu rochii după modă timpului, cu pălării pline de fantezie, după
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Buica_elena_omagiu_de_ziua_femeii_elena_buica_1331207938.html [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
pavează drumul vieții cu dale de suflet. Bărbații trebuie să le iubească și pentru că ele sunt mai frumoase decât ei. Lor le ajunge să fie doar puțin mai frumoși că Dracu`, cum zice o altă vorba din bătrâni. Femeile, prin frumusețea și gingășia lor sunt florile vieții, flori cu care sunt adesea comparate. Nu puține sunt cele care poartă nume de flori, mai ales ale florilor de primăvară: Violeta, Viorica, Lăcrimoara, Narcisa, Brândușa, Micșunica, Iris, Crina, Margareta, Camelia, Gherghina ... Cele mai multe din
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Buica_elena_omagiu_de_ziua_femeii_elena_buica_1331207938.html [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
oricând la Daniela... Deocamdată, eu voi merge până acasă să mănânc, să mă schimb și să iau niște documente necesare în astfel de situații. Așa că... veți putea să vă bucurați încă puțin de fetiță. Iată, a făcut ochi...! Ce faci, frumusețe mică? Gata! Problemele tale se vor termina! Sper să fii fericită! se adresă ea fetiței care se trezise și căuta cu privirea pe cineva, neliniștită. Cu aceste ultime cuvinte, Ana-Maria Bejan își luă poșeta și, condusă de Emanuela până la ușă
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1437666601.html [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
Acasa > Cultural > Modele > MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEȚE, LA "TĂNASE" Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Oare soarele nu se stinge de teamă că suprimă verdele frunzei fragede ceruite de rouă, când o sărută dimineața în zori? Oare
MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEŢE, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417268023.html [Corola-blog/BlogPost/371986_a_373315]
-
o crăiasă ce stăpânește împărățiile povestei, Monalisa Basarab! Curajul nu e o stare proprie mie! Încât, la lansarea cărții „Alexandru Arșinel. Și a fost mâna Lui Dumnezeu”, scrise în cuvinte ca o umbră netrecătoare a conștiinței, de către scriitoarea cu duh, frumusețe morală și bunătate, Oana Georgescu, poate cu riscul de a scoate în evidență o îndrăzneală mai mare decât aveam, întâlnind-o pe actrița Monalisa Basarab m-am apropiat de ea cu pași reinițiați în voință, pentru că în prima secundă își
MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEŢE, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417268023.html [Corola-blog/BlogPost/371986_a_373315]
-
cât de mult iubesc eu pe artiști! Ceea ce mă impresionează mai mult la actrița Monalisa Basarab este gingășia ei care, odată ce pune stăpânire pe ochii cuiva îi convertește la voința de a o absoarbe în privire, ca pe privilegiul contemplării frumuseții naturale a feminității. Oare de câtă ignoranță mă fac vinovat pentru că nu am știut mult despre activitatea artistică a actriței Monalisa Basarab, pe care am cercetat-o prin biografii abia după ce mi-am refugiat pentru o clipă ochii mei obosiți
MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEŢE, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417268023.html [Corola-blog/BlogPost/371986_a_373315]
-
dominat de cu totul alte legi, pe care puțini sunt repartizați de destin să le înțeleagă într-o viață întreagă. Publicul Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din București, unde actrița Monalisa Basarab și ceilalți artiști sunt oglinzi umane ale bucuriei, frumuseții, armoniei, iubirii, este aproape locatar al acestui ținut! Actrița Monalisa Basarab, stea a universului teatral fascinant de la „Tănase”, tulceancă, absolventă în 1995 a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Teatru și Televiziune, Specializarea Actorie, clasa prof. Sorana Coroamă Stanca, a
MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEŢE, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417268023.html [Corola-blog/BlogPost/371986_a_373315]
-
ca valoare inegalabilă a esteticii și armoniei omenești. Din această perspectivă, actrița Monalisa Basarab are un nume mai presus de orice nume: artistă! O artistă adorabilă! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Monalisa Basarab. Arhetip comun de frumusețe, la Tănase / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1429, Anul IV, 29 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEŢE, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417268023.html [Corola-blog/BlogPost/371986_a_373315]
-
un gest. Nu toate au fost transmise posterității, numărul mărturiilor pierdute sau nerostite, căzute în anonimat, poate întregeau puținul ce ne-a rămas. Începând cu chipul „zeului tânăr”, au stăruit în conștiința contemporanilor tulburați de drama omului și urmăriți de frumusețea operei, o adevărată avalanșă de informații, unele adevărate, altele trucate, referitoare la portretul lui Eminescu. Așa se face că la 10 ani de la moartea poetului, în „Floare albastră” și în „Familia” se lansa apelul: „Scrieți amintiri și dați-ne icoana
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
la grajd- culcat în fân și citind în gura mare pe Schiller. În ieslea grajdului, la o parte, era un geamantan-biblioteca băiatului- plină cu cărți nemțești.” Curios să cunoască pe „tânărul aventurier”, Caragiale îl descrie astfel: „Tânărul sosi. Era o frumusețe! O figură clasică încadrată în niște plete mari, negre; o frunte înaltă și senină, niște ochi mari- la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând și adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
în ziar. Acum își face și mulți dușmani și este luat în colimatorul serviciilor secrete austroungare care-l pun sub observație și caută să-l neutralizeze. Celebra „Mai potoliți-l pe Eminescu !”- este fatală. Apare un bărbat viguros, de o frumusețe clasică cu privirea incandescentă și zâmbetul „mobil, diversificându-se în orice moment, fiind întrebător, confirmativ, iertător, disprețuitor, dureros, oglindind oarecum mimica gândirii”- așa îl vede N. Pătrașcu într-o seară de toamnă a anului 1881 în josul Teatrului Național. Vlahuță tot
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
să dea la medicină? Nu l-au avut pe Paulescu, dexcioperitorul insulinei, profesor? Era greu să fii un medic la Paulescu. Tăia toate diabeturile în carne vie. Atunci, pot face cunoștință cu profesorii sănătății, din romanul doamnei Elena Buzna. Și frumusețea atică a eleganței sale, a avut profesori buni, în oftalmologie. Tot ce a văzut și simțit și cules, în viață, compune, proiectează, în cinemascop, bine. Direct pe retină. Acolo, în creier. Cu condiția, să îl exersezi, și să îl ai
Elena Buznă: Drumul vieților în alb. Tânărul blond – Recenzie, de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/elena-buzna-drumul-vietilor-in-alb-tanarul-blond-recenzie-de-liviu-florian-jianu/ [Corola-blog/BlogPost/339366_a_340695]
-
în organisme din ce în ce mai complicate, până când a dus la apariția formelor inteligente de viață. Nu avem decât teorii, supoziții și păreri controversate, fără ca vreuna dintre ele să poată explica pe deplin miraculosul proces al apariției vieții. Știința, și de aici și frumusețea ei, nu oferă răspunsuri absolute. Oferă în schimb explicații pe baza dovezilor de care dispune la momentul când se efectuează cercetarea. Este motivul pentru care, dat fiind perpetuul avans tehnologic, cel puțin în domeniul paleontologiei, al paleoantropologiei sau, ca să extrapolez
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pledoarie-pentru-specia-umana/ [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
spre slavă Neamului Dacoromân, din sânul poporului spre sufletul său, din conștiința Națiunii spre rațiunea să, din credință Străbunilor spre nădejdea să, din jertfă Strămoșilor spre dragostea să, din înțelepciunea Logosului divin spre darul sau creator, din Milosârdia Fecioarei spre frumusețea Patriei dragi, din Răscumpărarea Mântuitorului Hristos spre învierea vieții în cadrul Cetei Alese: „Viața noastră nu a fost făcută ca să ne plângem și ca să ne gândim, precum cei ce aduc prigoana, râul și destrămarea, la toate cele trecătoare, ea ni s-
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
a ascultare înnoirii, ci trebuie să lucreze neobosit, să fie <>”. (Ernest Bernea, Îndemn la simplitate. Ed. Vremea, București, 2006, p. 56) Urmând Calea care strălumina Modelul omului mare, Gabriel Artur Silveștri a mers până la capăt, redându-ne și înfiindu-ne Frumuseții României creștine cunoscute și necunoscute în toată splendoarea ei: „Așadar, precum o țară are bogații naturale, spune marele Fiu creștin ortodox al României Tainice Dan Puric, tot așa are și bogații sufletești. Iar aceste bogații sufletești care țâșnesc la suprafață
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > ANOTIMPURI Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1082 din 17 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Tristețe în toamnă Te-am așteptat senin, iubită toamnă, Să îmi prezinți sublimul frumuseții, Cum mi-a adus în pragul tinereții O prea distinsă și dorită doamnă... Tu ai venit, de timp nestăvilită, Triumfătoare, rece, tumultoasă, Ea a plecat cuminte și duioasă, Căci vremea ei, în Timp, nu-i infinită... Sărut ai dat pe
ANOTIMPURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Anotimpuri_marian_malciu_1387286380.html [Corola-blog/BlogPost/363472_a_364801]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > NU ESTE TOAMNĂ FĂRĂ ȚINE ,DARLING Autor: Nuța Istrate Gangan Publicat în: Ediția nr. 266 din 23 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului nu este toamnă fără ține, darling îmi este vinul dulce și amar, nu ești aici cu gust de
NU ESTE TOAMNA FARA TINE ,DARLING de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_este_toamna_fara_tine_darling.html [Corola-blog/BlogPost/355774_a_357103]
-
și prin maniera modernă de realizare a expozițiilor, cu minerale numai din bazinul minier Baia Mare, fiind unic în țară și în Europa, cu colecții de mineralogie deosebit de bogate și de valoroase. Peste 1000 de eșantioane de o rară și unică frumusețe și peste 2000 de vizitatori Miile de vizitatori, de toate vârstele și ocupațiile care au călcat pragul muzeului au fost încântați de superbele exponate, dar și de condițiile impecabile și de ținută europeană oferite de muzeografi. „Expoziția permanentă cuprinde peste
MUZEUL DE MINERALOGIE DIN BAIA MARE ESTE UNIC ÎN EUROPA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_de_mineralogie_din_baia_mare_este_unic_in_europa.html [Corola-blog/BlogPost/367141_a_368470]
-
texte postate, ”rănesc” limba maternă a noastră, a tuturor românilor! Toate aceste greșeli dacă rămân necorectate, sunt preluate de noile generații și transmise, la rândul lor, mai departe... Oare dorim ca limba română să fie sluțită de fiecare, precum dorește? Frumusețea unui gând exprimat într-un vers, se pierde atunci când, este prezentată într-o scriere plină de greșeli... Ori de câte ori dau peste aceste greșeli, simt un fel de tristețe deoarece observ cum limba română "se îmbolnăvește" încetul cu încetul... Pe lângă toate acestea
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/_darul_stramosesc_doina_theiss_1368648975.html [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]