191 matches
-
a cărei administrare sau folosință se află pădurea, de cioate ce nu sînt destinate regenerării naturale a pădurii, de craci sau resturi de exploatare; m) culegerea sau recoltarea, fără drept, din păduri sau alte terenuri din fondul forestier, de rășina, frunzare, muguri, cetina, fructe, plante medicinale, ghinda, jir sau alte semințe forestiere, iarbă, fan, lucerna sau alte asemenea produse; ... n) efectuarea de săpături în păduri sau pe alte terenuri din fondul forestier, pentru a se scoate piatră, pietriș, nisip, pămînt, brazde
HOT��RÂRE nr. 2.499 din 31 decembrie 1969 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134761_a_136090]
-
sau folosință se află pădurea, de cioate ce nu sînt destinate regenerării naturale a pădurii, de craci sau resturi rezultate din exploatările forestiere; ... b) culegerea, recoltarea sau ridicarea, fără drept, din păduri sau alte terenuri din fondul forestier, de rășina, frunzare, muguri, cetina, iarbă, fin, lucerna sau alte asemenea produse; ... c) culegerea și ridicarea de fructe, plante medicinale, ghinda, jir sau alte semințe forestiere, din păduri sau de pe terenurile din fondul forestier, în care recoltarea acestora este rezervată organizațiilor socialiste ori
HOTĂRÂRE nr. 81 din 26 februarie 1963 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140210_a_141539]
-
sau folosință se află pădurea, de cioate ce nu sînt destinate regenerării naturale a pădurii, de craci sau resturi rezultate din exploatările forestiere; ... b) culegerea, recoltarea sau ridicarea, fără drept, din păduri sau alte terenuri din fondul forestier, de rășina, frunzare, muguri, cetina, iarbă, fin, lucerna sau alte asemenea produse; ... c) culegerea și ridicarea de fructe, plante medicinale, ghinda, jir sau alte semințe forestiere, din păduri sau de pe terenurile din fondul forestier, în care recoltarea acestora este rezervată organizațiilor socialiste ori
INSTRUCŢIUNI din 26 februarie 1963 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140211_a_141540]
-
ca obiceiul să nu se mai păstreze până în zilele noastre. O dată cu reînvierea naturii, ca un semn că a venit primăvara, în ziua de Sf. Gheorghe (23 aprilie), la stâlpul caselor se puneau crengi înverzite de fag pe care le numeau „frunzare”. Exista credința că „frunzarele” opresc răul să pătrundă în case. Paștele este cea mai mare sărbătoare a creștinilor pe care și locuitorii comunei noastre au cinstit-o cum se cuvine. La începutul postului gospodinele spălau vasele cu leșie pentru a
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
se mai păstreze până în zilele noastre. O dată cu reînvierea naturii, ca un semn că a venit primăvara, în ziua de Sf. Gheorghe (23 aprilie), la stâlpul caselor se puneau crengi înverzite de fag pe care le numeau „frunzare”. Exista credința că „frunzarele” opresc răul să pătrundă în case. Paștele este cea mai mare sărbătoare a creștinilor pe care și locuitorii comunei noastre au cinstit-o cum se cuvine. La începutul postului gospodinele spălau vasele cu leșie pentru a le curăți de eventualele
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
3 b). Larva este asemănătoare cu adultul, lipsită de aripi și imatură sexual. La apariție are culoare galbenă-portocalie, iar la completa dezvoltare devine galben-roșcat; capul, toracele și picioarele sunt de culoare neagră (fig. 3 c). Biologie. Iernează ca adult în frunzarul din păduri, pe sub frunzele de crucifere sau alte plante rămase în câmp după recoltare, pe sub bulgării de pământ. Prezintă 1 - 2 generații pe an, în funcție de regiune: două generații pe an în zonele sudice și o generație în cele nordice. Primăvara
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
o serie de sclerite de pe torace și abdomen, negrelucioase. Ultimul segment abdominal este puternic chitinizat și prevăzut cu un spin curbat. Biologie. Iernează în stadiul de adult sub resturile de plante rămase în câmp după recoltare (frunze, tulpini etc.), în frunzarul pădurilor, în stratul superficial al solului. Are o generație pe an. Adulții părăsesc locurile de hibernare primăvara devreme, la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie. Ei se hrănesc pe diferite crucifere spontane (muștar, rapiță sălbatică etc.), apoi trec pe
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
vârf (fig. 7 a). Larva are corpul alungit, de culoare galbenă; capul și picioarele sunt negre. Ultimul segment abdominal prezintă un apendice sub formă de cârlig (fig. 7 b). Biologie. Dăunătorul iernează ca adult în sol, sub resturile vegetale, în frunzar etc. Are o generație pe an. Adulții apar în luna aprilie sau începutul lunii mai. Ei se hrănesc pe diferite specii de crucifere, rozând epiderma superioară a frunzelor sub formă de mici orificii. După o perioadă de hrănire, are loc
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Oul este oval, de culoare albă. Larva are 5,0 - 6,0 mm lungime, este de culoare albă sau alb-gălbui; capul este galben-deschis (fig. 9 b). Biologie. Iernează în stadiul de adult sub bulgării de pământ, pe sub frunzele căzute, în frunzarul pădurilor etc. Are 1 - 2 generații pe an. Adulții apar în primăvară când temperatura aerului are valori de 8 - 90 C. Adulții se hrănesc o perioadă de timp pe diferite plante crucifere, rozând cu rostrul mici cavități în pețiolul frunzelor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
faptul că larva are numai 3 perechi de picioare, în timp ce adultul prezintă 4 perechi de picioare (fig. 20 d). Biologie. Iernează în stadiul de femelă adultă pe frunzele rămase în câmp după recoltare, pe sub scoarța pomilor și a arbuștilor, în frunzarul pădurilor. Prezintă 6 - 10 generații pe an. În primăvară, când temperatura aerului depășește 100 C, femelele părăsesc locurile de hibernare și încep să se hrănească pe diferite plante spontane sau cultivate. Femelele depun ouăle pe partea inferioară a frunzelor. O
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
8 pe marginile laterale ale tergitelor. Antenele și picioarele sunt roșii, cu tarsele negre (fig. 41). Larva asemănătoare cu adultul, de culoare brunroșcată, nearipată și imatură sexual. Oul este cilindric, galben. Biologie-ecologie. Specie monovoltină. Iernează în stadiul de adult în frunzarul pădurilor, livezi, terenuri îmburuienate. Primii adulți apar primăvara, în aprilie - mai și sunt întâlniți în camp până la sfârșitul lunii august. După o perioadă de hrănire pentru maturizarea organelor de reproducere, are loc împerecherea și depunerea pontei. Prolificitatea femelelor este de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
la încercare a unui ochi din ce în ce mai pătrunzător, până când un alt strat e înlăturat pe neașteptate: "Un strat lăptos de aburi mai stărui pe zare.../ Dar într-o zi se rupse și prin spărturi văzui/ Copacul despletindu-și în coame și frunzare/ Tot aurul lui verde și toată floarea lui". Dezvelirea e parțială, căci se vede doar în parte, "prin spărturi", dar e destul pentru ca "orbit, plecat minunii", ochiul să fie atras de acest "alt vestmânt", de noua învăluire în care imaginea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
1933), în care problematica dezbătută de noi este prefigurată prin conotațiile unui pelerinaj al smereniei, căci cel care urcă "muntele de gând" al propriului Horeb pleacă în sine, se apleacă și se închină în căutarea revelării înaltului ce transpare prin "frunzarul rugului aprins". 23 Vis (1943), vol. Veghe, în op. cit., p. 152. 24 Marea biruință, vol. Întrezăriri; Comoara (1942), vol. Veghe, în op. cit., pp. 88, 126-127. 25 Te înalț, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 107. 26 Acolo unde norii (1943), vol
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
distruge complet substanța, pentru că atâta timp cât ea există, el are o sursă de energie. În schimb, iarna, se schimbă situația. În timp ce planta se află În repaus, dacă e perenă sau a murit dacă e anuală, sub stratul gros de omăt și frunzare ce le apără de vicisitudinile iernii, microorganismele Își desfășoară nestingherite activitatea. Iar această activitate este oxidarea a tot ce e substanță reducătoare: resturi vegetale dar și substanțele pe care plantele le-au secretat peste an. Astfel Încât, În primavară, când plantele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sursă de energie Soarele, cultura ciupercilor folosește o sursă de energie chimică, cu greu de controlat. E mai convenabil pentru om să cutreiere pădurile... Acolo, sursa de energie chimică e pretutindeni și-am amintit-o nu demult: biomasa alcătuită din frunzare și lemn. Și astfel revenim la biocenoză, adică la acea asociație de plante și animale, mai corect de autotrofe și heterotrofe, pe care se sprijină existența și evoluția Vieții pe Terra; și, mai ales, la a vedea dacă acest cules
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fixe ori nu. Și atunci, oricât m’ar critica botaniștii, nu pot considera ciupercile drept plante. Gata paranteza. Ca și alte heterotrofe, ciupercile trăiesc folosind energia chimică oferită de autotrofe, plantele adevărate, indiferent dacă aceasta se cheamă humusul din sol, frunzarul putred ori biomasa, lemnul arborilor, neavând ce face cu energia solară; mai mult, această energie le deranjează. Ca și animalele, ele trebuie să scape de o energie care nu ar face altceva decât să le mărească excesiv temperatura. De altfel
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
solară; mai mult, această energie le deranjează. Ca și animalele, ele trebuie să scape de o energie care nu ar face altceva decât să le mărească excesiv temperatura. De altfel, majoritatea vieții ciupercii se petrece la Întuneric, În sol, sub frunzar ori În adâncul lemnului, ca o Împâslitură de fire, hife cum le spun specialiștii. Pentru scurtă vreme, adică cât au nevoie pentru Înmulțire, ele generează acele corpuri de fructificare, pe care le numim ciuperci și care nu constituie decât o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
drepte. Elitrele prezintă o strie suturală accentuată, rânduri longitudinale de puncte și rizuri transversale fine. Tibiile înguste, denticulate, iar articolele tarsale au următoarea configurație: 5-5-4. Specie răspândită din nordul și centrul Europei până în Caucaz. În mușchi, ciuperci hipogee și în frunzar. l=1,3-2 mm. ♂ Jumătatea anterioară a clipeului coriacee. Femurele posterioare puternic lățite, marginea lor internă prezintă 2 dințișori ascuțiți. 6 Genul Leiodes Latreille Corpul rotunjit sau oval, adesea emisferic, de talie mică sau medie, având un colorit ce variază
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
mai prezintă o pată pubescentă mediană. Picioarele scurte, relativ îngroșate cu tibiile nedenticulate. Configurația articolelor tarsale este la ♂ 5-5-4, iar la ♀ 5-4-4 sau 4 4-4. Coleoptere întâlnite în iască, pe ciupercile lignicole, sub scoarța copacilor, în scorburile arborilor bătrâni, în frunzar, mai rar în corpii de fructificație ale ciupercilor. În fauna noastră 22 de specii. 1 Agathidium nigripenne Fabricius Corpul mai îngustat, capul și pronotul sunt roșcate iar elitrele negre. Metasternul și abdomenul roșcat-maronii, antenele prezintă măciuca de nuanță închisă. Capul
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
dezvoltată în jumătatea posterioară a elitrelor. Pot fi prezente strii longitudinale punctate sau există o punctuație neregulată. Tibiile nu sunt denticulate. ♂ Numărul tarselor este 5-5-4. ♀ Configurația tarselor este 4-4-4. Există 2 specii central-europene răspândite și în țara noastră pe iască, frunzar putred, în scorburi cu rumeguș și sub scoarța copacilor. 1 Amphicyllis globus Sahlberg (ruficollis Ol.) Corpul emisferic, negru, cu pronotul roșu aprins, dorsal extrem de lucios. Antenele, piesele bucale și picioarele roșcate. Penultimele 2 articole antenale maronii. Picioarele posterioare de nuanță
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
unghiurile posterioare este oblic-trunchiată. Suprafața capului și a pronotului prezintă o punctuație fină și deasă. Elitrele sunt lipsite de rânduri longitudinale de puncte, punctuația elitrelor fiind mai rară decât cea a pronotului. În toată Europa până în Caucaz. O întâlnim în frunzar și sub scoarța copacilor, îndeosebi de arin și de plop. l=2,5-3 mm. Primele 2 articole ale tarselor anterioare și mediane puternic lățite. -ab. ferruginea Sturm Corpul roșcat-unicolor. 2 Amphicyllis globiformis Sahlberg Corpul negru-unicolor, marginile laterale și baza pronotului
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
vârful rotunjit. Suprafața pronotului netedă și lucioasă, prevăzută cu o punctuație fină. Elitrele de aproximativ 2 ori mai lungi decât pronotul, cu o punctuație mai deasă și mai accentuată. În toată Europa prin păduri în mușchii de copac și prin frunzarul umed. l=1,5-2 mm. ♂ Tarsele anterioare ușor lățite, mai înguste decât tibiile. 17 Genul Choleva Latreille Cuprinde specii cu corpul îngustat, acoperit cu o pubescență fină, având antenele și picioarele alungite. Ochii mari, ei ajung până la baza mandibulelor, iar
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
mai mare lățime în treimea sa posterioară. Marginea posterioară a pronotului este mai îngustă decât baza elitrelor, unghiurile sale posterioare fiind obtuz-rotunjite. Suprafața elitrelor cu strii longitudinale accentuate. Din Europa până în Asia Mică. Specie rară, întâlnită în ciuperci și în frunzarul din litiera pădurilor. l=5-6,5 mm. ♂ Pronotul mai îngust. Elitrele oval-alungite, puternic bombate. ♀ Pronotul puternic transvers, de aproximativ 2 ori mai lat decât lung. Elitrele ovallățite cu marginile laterale evident rotunjite. 5 Tribul Leptodirini (Bathysciini) Capul nu este îngustat
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
pronotului este ceva mai deasă decât punctuația elitrelor. Suprafața pronotului prezintă o pubescență fină, mai accentuată în vecinătatea marginilor laterale. Elitrele lungi, cu un contur eliptic, prevăzute cu o pubescență culcată, fină. Element central-european. În pădurile din zona montană prin frunzar și printre mușchii de copac. l=2,0-2,2 mm. ♂ Femurele anterioare ușor lățite. -ab. gredleri Rtt. Corpul roșcat-maroniu, unicolor. 3 Euconnus transsylvanicus Saulcy Roșcat-maroniu, adesea elitrele uneori și pronotul au o nuanță negricioasă sau maroniu-închisă. Antenele și picioarele roșcate
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
lor fiind evident mai mare decât lățimea primului articol antenal. Pronotul ± emisferic, discul pronotului prezintă o pubescență deasă. Elitrele eliptice, scurte și lățite. Punctuația pronotului este mai deasă decât cea a elitrelor. Din Europa Centrală până în Ucraina. În păduri prin frunzar și printre mușchii de copac. l=1,6-1,8 mm. 5 Euconnus claviger Müller & Kunze Corpul negru sau castaniu-închis, uneori elitrele pot avea o nuanță mai deschisă. Antenele și picioarele roșcate, iar palpii sunt roșcatmaronii. Partea dorsală este acoperită cu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]