269 matches
-
pagube mari. În România a fost semnalată de C. Oescu și I. Rădulescu în 1933, din mai multe localități ale Moldovei. Simptome. Pe frunzele de lucernă apar pete neregulate, transparente, gălbui, în dreptul cărora pe fața inferioară apare un puf alb-cenușiu. Frunzulițele se îngălbenesc, apoi se brunifică și se desprind de pe codiță (fig. 90). Transmitere răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de spori de rezistență sau miceliu în plantele atacate. În cursul vegetației prima infecție este asigurată de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a României. Simptome. Boala este prezentă pe răsaduri dar și pe tomatele cultivate în sere, solarii și câmp. Observarea bolii se face ușor datorită simptomului clar de ofilire, la început a frunzelor, apoi a plantei în întregime. Pe primele 2 frunzulițe ale răsadurilor, apar pete circulare de 1-5 mm, albicioase, apoi prin unirea petelor, suprafața acestora se încrețește. Petele albicioase de pe frunze devin răni galben verzui, iar pe tulpină în zona bazală, apar pete ovale mici de culoare alb-crem, ce devin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ce au climat umed și cald. Tr. Săvulescu și col. au semnalat această bacterioză în 1932, avertizând pe cultivatori de posibilitatea deprecierii cantitative și calitative a recoltelor. Simptome. Bacteria parazitează toate organele aeriene ale tomatelor. Răsadurile prezintă pe primele 2 frunzulițe și apoi pe frunze și tulpiniță pete galben-verzui până la brune, cu o zonă centrală brună din cauza țesuturilor necrozate (arse), de pe care se scurg picături de lichid bacterian sub formă de lacrimi. Pe frunzele plantelor mature apar pete neregulate ca formă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
condiții de umiditate atmosferică pe fața inferioară a frunzelor, în dreptul petelor apare un puf, nu prea dens, de culoare albă. Cozile frunzelor, lăstarii și tulpinile atacate, prezintă pete alungite brune, superficiale, fără puf albicios (fig. 102). Inflorescențele atacate prezintă pe frunzulițele de la baza florilor și pe codițele lor, zone brune, se usucă și cad. Atacul semnificativ este cel de pe fructe, acestea putând fi parazitate în toate fazele de dezvoltare. Ciuperca pătrunde pe la locul de prindere a fructului, produce pete mari brune-olivacei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
favorabile, poate produce pierderi de producție de 1525 %. În România a fost semnalată în 1935 și de atunci este menționată anual în Starea fitosanitară. Simptome. Atacul este semnalat mai întâi pe frunzele bazale, apoi poate apărea pe tulpini, cozile frunzelor, frunzulițele de la baza florilor, petale și chiar fructe. Frunzele atacate prezintă pete gălbui, mici, care se vor extinde, putând atinge 0,3 5 cm în diametru. Culoarea petelor este gălbuie, apoi galbenă, cu margini difuze pe fața superioară a limbului și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
decolorarea nervurilor frunzelor, urmat de ofilirea cozilor acestora și uscarea frunzelor. Simptomele de veștejire pot apărea numai pe 1-2 ramuri ale plantei, iar restul sunt sănătoase. La o frunză pot fi atacate mai întâi numai 1/2 (o parte) a frunzulițelor apoi atacul se generalizează (fig. 108 b). Plantele parțial ofilite sunt debilitate, creșterea este încetinită și în final planta se usucă. În condițiile din seră, evoluția ciupercii este rapidă, așa încât în câteva zile planta se veștejește în totalitate, chiar dacă la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
E continentului. În țara noastră boala a fost semnalată în Sud încă din 1979. Simptome. Plantele bolnave sunt observate începând cu luna iulie când, pe ele apar la frunzele tinere simptome de decolorare, ce se extind apoi spre baza plantelor. Frunzulițele se răsucesc spre partea superioară de-a lungul nervurii mediene, iar nervurile se colorează în violaceu. Înălțarea tulpinii este stopată, florile rămânând sterile sau formează fructe mici, deformate, cu puține semințe. Plantele atacate sunt ușor de observat din cauza piticirii și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apar pete galbene de 2-4 cm, cu un contur difuz care vor fi mai bine delimitate abia după apariția pâslei miceliene de culoare cenușie-albicioasă. După apariția fructificațiilor ciupercii, pâsla capătă un aspect făinos și boala se extinde pe cozile frunzelor, frunzulițele de la baza florilor (sepale) și chiar pe fructele tinere. În cazul în care temperaturile oscilează între 1824șC și umiditatea atmosferică este între 70-80 %, ciuperca se extinde pe frunzele din etajele superioare, care în scurt timp se usucă, plantele rămân fără
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a fost semnalată de Tr. Săvulescu și col., în 1940. Bacteria produce pagube însemnate atât la culturile de câmp cât, mai ales, celor din solarii și sere, scăzând cantitativ și calitativ producția. Simptome. Încă de la începutul vegetației, pe primele 2 frunzulițe apar pete mici, circulare sau colțuroase, verzi-închis, cu aspect umed; acestea se brunifică și se usucă. Pe frunze apar pete colțuroase, situate între nervurile secundare, de culoare verde-închis, umede, care în final capătă o colorație gri-bej, se usucă și se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sfârșitul secolului trecut, s-a extins în Europa, în toate țările cultivatoare și din 1932, este semnalată anual și în România pe castraveți, pepeni galbeni, pepeni verzi și dovlecei. Simptome. Atacul ciupercii poate fi semnalat încă din stadiul de 2 frunzulițe și până la maturarea fructelor. Pe primele frunzulițe și tulpinițe apar pete transparente, apoi brune de câțiva milimetri în diametru. Pe frunzele mari, atacul se observă sub forma unor pete circulare sau colțuroase, verzui, apoi cenușii, mărginite de un inel galben
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Europa, în toate țările cultivatoare și din 1932, este semnalată anual și în România pe castraveți, pepeni galbeni, pepeni verzi și dovlecei. Simptome. Atacul ciupercii poate fi semnalat încă din stadiul de 2 frunzulițe și până la maturarea fructelor. Pe primele frunzulițe și tulpinițe apar pete transparente, apoi brune de câțiva milimetri în diametru. Pe frunzele mari, atacul se observă sub forma unor pete circulare sau colțuroase, verzui, apoi cenușii, mărginite de un inel galben. Țesuturile atacate se brunifică, se usucă și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în Starea fitosanitară încă din 1949 și a fost studiată de Elena Bucur (1957). Pagubele cantitative și calitative înregistrate, se cifrează la procente însemnate din recolte, putând ajunge uneori la 50-100 %. Simptome. Încă din primele faze de vegetație, pe primele frunzulițe apare o decolorare sau brunificare a acestora, urmată de veștejirea plantulelor și căderea lor. Pe frunzele plantelor infectate, apar pete mari neregulate, galbene, în dreptul cărora nervurile sunt brunificate și apoi înnegrite. Țesuturile din dreptul petelor devin pergamentoase, subțiate și se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
crapă și petele iau aspect prăfos, datorită eliminării sporilor (fig. 124). Frunzele cu multe pete unite se usucă înainte de vreme. Tulpinile atacate se îngroașă, se îndoaie, se răsucesc și în final se usucă. Florile atacate prezintă o codiță alungită, curbată; frunzulițele de la baza florii se alungesc, devin lungi, groase, iar petalele își schimbă culoarea în verde și floarea nu leagă. Fructele (păstăile) atacate devin mari, groase, crapă și se usucă fără a forma semințe. Hreanul atacat prezintă în afară de simptomele de pe frunze
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
însă acum este cunoscută peste tot unde se cultivă varza, înclusiv în România, unde a fost semnalată de E. Racoviță în 1947 și studiată de Vera Bontea în 1963. Simptome. Plantele tinere atacate încă din răsadnițe, prezintă pe primele 2 frunzulițe, pete circulare sau neregulate, de decolorare. Pe zonele gălbui apar puncte mici negre. Dacă este atacată tulpinița, se observă la bază o subțiere a sa, însoțită de o înnegrire. Țesuturile putrezesc uscat, iar tinerele plante se frâng. La plantele mai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Iași Simptome. Boala apare pe frunzele bazale ale salatei, în diferite faze de vegetație, sub forma unor pete mari, galbene-undelemnii, pete ce se pot uni, se îngălbenesc și se distruge toată frunza. Dacă atacul se instalează chiar pe primele 2 frunzulițe, plăntuțele pier. Pe frunzele plantelor dezvoltate petele se întind între nervuri, pot avea 3-15 mm în diametru sau chiar mai mult. În dreptul petelor, pe fața inferioară a frunzei apare un puf fin, albicios alcătuit din miceliul cu spori a ciupercii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
culoare; la unele soiuri de măr, petele se formează pe ambele fețe ale frunzelor. Când atacul este puternic, petele sunt dese și acoperă o mare parte din suprafața frunzelor, care cad în timpul verii. Atacul pe flori și în special pe frunzulițele de sub floare, este asemănător cu cel descris pe frunze. Pe acestea apar pete mici, cenușii, care iau un aspect catifelat datorită miceliului cu spori. Pe fructe apar, de asemenea, pete cenușii-măslinii în dreptul cărora țesuturile se întăresc, se brunifică și crapă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cojește, iar în urma căderii acesteia, lemnul iese în evidență, ceea ce face ca ramura să se usuce în întregime, începând de la vârf. Acest fenomen are loc datorită pătrunderii miceliului în profunzimea țesuturilor scoarței și distrugerii stratului generator (fig. 146). Atacul pe frunzulițele de la baza florilor și pe fructele tinere, duce la pierderi însemnate de recoltă. Fructele atacate sunt deformate, crăpate, cu numeroase pete de culoare măslinie, iar în pulpa acestora se formează celule pietroase (sclereide). Aceste fructe nu au valoare comercială, nu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
formarea scleroților în jurul zonei de altoire sau aceștia se interpun între altoi și portaltoi, împiedicând sudura acestor două componente (C.Tică, 1990). Atacul început în serele de forțat poate continua și în școlile de vițe, ciuperca împiedicând dezvoltarea normală a frunzulițelor, a lăstarului și distrugând calusul ce sudează altoiul și portaltoiul. În plantațiile pe rod, sunt atacați ciorchinii, coardele și lăstarii ce prezintă lovituri mecanice (grindină sau răniri date de insecte etc.), miceliul și sporii constituind o puternică sursă de infecție
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
C. Oescu și I. Rădulescu de la Iași, iar acum poate fi găsită în toate culturile de mac. Simptome. În culturile din zonele cu precipitații abundente, boala poate fi prezentă în toate stadiile de vegetație ale macului. Atacul pe primele două frunzulițe duce la uscarea rapidă a plantulelor. Pe toate organele atacate, apar pete undelemnii în dreptul cărora pe partea inferioară a frunzei, prin stomate, apare un puf cenușiu-violaceu. Frunzele atacate se vestejesc și se usucă iar ca urmare, florile rămân mici, se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mai convenabil să umbli prin lume fără muieri după tine. Deși mintea lor era ocupată cu altceva, nu le scăpă din vedere o pădure care arăta că ieșise din iarnă, iar acum după ce fusese scăldată de acea ploaie a primăverii, frunzulițele ei erau deschise la culoare și imature. Lumina amurgului distingea liniile delicate ale munților din zare. Priveliștea aceea era ca atunci când se naște un copil, iar lumea se umple de speranță. Le transmitea o energie pozitivă. Jean se aplecă puțin
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
și-i respiră adânc aroma de sfântă buruiană. Chiar m-ai vrăjit. Trebuie să mă descânt singur, altfel e cu primejdie mare, spune pe un ton serios și stupește de trei ori în vânt să nu-i fie de deochi. "Frunzuliță sălcioară, Tu Voichiță Mărioară, Ochii tăi mă bagă-n boală, Sprâncenele mă omoară... Bat-o Doamne și-o mai bate, Că m-a băgat în păcate, Bat-o Doamne, arz-o focu', Că m-a ... că m-a..." Na... c-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu ochii plecați, tace. Ștefan o apucă de bărbie și-i înalță capul. Ea stă cu ochii închiși. Ce s-a întâmplat, Voichiță? Tremuri... Zău, nu mănânc veverițe, îi spune zâmbind și îi descântă ochii făcând cruciulițe peste pleoapele lăsate: "Frunzuliță sălcioară, Voichiță Mărioară, Ochii tăi mă bagă-n boală"... Din colțul pleoapelor, o boabă de lacrimă strivită se sparge și se rostogolește șiroind pe obrazul Voichiței. Ooo! Veverița mea dă apă la mâțe... E grav... Cine te-a supărat?! Acu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu alte cuvinte o componentă a aspirinei (nu au nevoie, prin urmare, să apeleze la vreo farmacie). Mimoza, de pildă, își arată frumusețea doar atunci când totul din jurul ei este armonie, un aer calm și pașnic. Dacă este tulburată își închide frunzulițele și numai după un timp (când totul revine la normal) se liniștește și redevine frumoasă, se lasă admirată. Ne putem închipui că plantele dispun și de un sistem electric de transmitere a stimulilor, sistem care este sensibil la simpatie? Tomatele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fel de dispozitiv - protalul - menit a favoriza Încrucișarea și dezvoltarea unui embrion, se ajunge la o mai mare grijă la plantele superioare, producătoare de semințe, care Înzestrează embrionul, o plăntuță În miniatură, cu trăistuța de mâncare pentru drum, adică cotiledonul, frunzuliță anume modificată În acest scop. Întâi, ca gimnosperme, mai multe - până la 15 -, mai târziu doar două, dar mai pline, ca la dicotiledonate, majoritatea plantelor pe care le vedem. Monocotiledonatele, de care vorbesc astăzi, sunt cu mult mai grijulii, dar cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
America Și-am plecat pe auzite către Statele Unite» * Că în nouă sute opt or stat fabricile-n loc. Lucru și eu l-am lăsat și-n Montana am plecat Să iau servici ca la noi. M-am făcut cioban la oi. Frunzuliță flori mărunte, iată-mă că-s baci la munte. Făcînd comparație cu situația altor ortaci de pribegie ce acceptaseră să intre să lucre la fabrică, în atmosfera înăbușitoare, în fumul halelor, la banda rulantă sub strictețea supraveghetorilor vreme de 12
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]