459 matches
-
alții, nu; numai astfel vom putea explica, de ce același eveniment poate avea, la același individ, în diverse situații și împrejurări, valori și semnificații diferite, acționând când ca un agent frustrant (păgubitor), când ca un stimulent. Prin urmare, reducerea înțelesului de frustrație numai la capacitatea de a face față intensității obstacolului, așa cum propune de exemplu N.D. Levitov, este prea îngustă. Fenomenul de frustrație dobândește semnificație deplină numai prin raportarea sa la un întreg complex de factori, în care includem: a) natura și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și semnificații diferite, acționând când ca un agent frustrant (păgubitor), când ca un stimulent. Prin urmare, reducerea înțelesului de frustrație numai la capacitatea de a face față intensității obstacolului, așa cum propune de exemplu N.D. Levitov, este prea îngustă. Fenomenul de frustrație dobândește semnificație deplină numai prin raportarea sa la un întreg complex de factori, în care includem: a) natura și intensitatea, obstacolului extern sau intern care determină blocajul sau contrarierea, b) starea psihică rezultată dintr-un mod personal de percepere și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ambianța, determinând: evaluarea situației frustrante, reactivitatea particulară a subsistemelor psiho-fiziologice angajate de situația, frustrantă, vulnerabilitatea, sau toleranța, la frustrare, alegerea modalităților de răspuns și de adaptare etc. Pornind de aici trebuie respinse încercările unor cercetători de a explica exclusiv fenomenul frustrației, fie numai prin „situația frustrantă”, fie prin „starea psihică” rezultată din actul privării, fie, în sfârșit, numai prin „reacțiile comportamentale” adoptate de subiectul frustrat. Fenomenul frustrației se consituie, de fiecare dată, ca un act al psihicului în ansamblu, ca un
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
etc. Pornind de aici trebuie respinse încercările unor cercetători de a explica exclusiv fenomenul frustrației, fie numai prin „situația frustrantă”, fie prin „starea psihică” rezultată din actul privării, fie, în sfârșit, numai prin „reacțiile comportamentale” adoptate de subiectul frustrat. Fenomenul frustrației se consituie, de fiecare dată, ca un act al psihicului în ansamblu, ca un act al sistemului personalității, motiv pentru care el se exprimă prin particularitățile caracteristice ale trăirilor fiecăruia: „Frustrația nu se definește prin obstacol, căci în realitate nimic
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
numai prin „reacțiile comportamentale” adoptate de subiectul frustrat. Fenomenul frustrației se consituie, de fiecare dată, ca un act al psihicului în ansamblu, ca un act al sistemului personalității, motiv pentru care el se exprimă prin particularitățile caracteristice ale trăirilor fiecăruia: „Frustrația nu se definește prin obstacol, căci în realitate nimic nu ne permite să știm ce este apreciat ca atare de către subiect. Aceeași situație poate să fie simțită ca favorabilă, de către o persoană și trăită ca frustrantă de către alta. Vindecarea, de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
poate fi gratificantă (dar invers) căci unii găsesc mai multe avantaje în faptul de a fi bolnav (nu mai au responsabilități, lumea se ocupă, de ei) decât sănătoși”. Iată de ce trebuie relevată, unitatea dialectică, a tuturor acestor aspecte (laturi) ale frustrației, care acționează, unitar, unul prin celălalt, formând de fapt cele trei componente de bază, în funcție de care fenomenul frustrației se impune a fi definit. Primul element, „situația frustrantă”, și cel de-al treilea, „răspunsul comportamental” la frustrare, sunt, așa cum vom vedea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mai au responsabilități, lumea se ocupă, de ei) decât sănătoși”. Iată de ce trebuie relevată, unitatea dialectică, a tuturor acestor aspecte (laturi) ale frustrației, care acționează, unitar, unul prin celălalt, formând de fapt cele trei componente de bază, în funcție de care fenomenul frustrației se impune a fi definit. Primul element, „situația frustrantă”, și cel de-al treilea, „răspunsul comportamental” la frustrare, sunt, așa cum vom vedea, mai ușor de definit, comparativ cu „starea psihofiziologică” rezultată din frustrare. „Situația, frustrantă” necesită, prezența, pe de o
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
intern, real sau imaginar, material sau spiritual, suficient de puternic pentru a produce blocarea, contrarierea. Când apare tensiunea și insatisfacția subiectivă produse de absența acelei situații finale care este necesară satisfacerii unei trebuințe active (ex. setea, foamea etc), vorbim de frustrația primară, sau „privațiunea”, specifică lumii animale. Când individul întâmpină un obstacol sau o obstrucție, mai mult sau mai puțin de nedepăsit, în calea ce-l conduce spre satisfacerea deplină a unor trebuințe, tendințe secundare (ex. nevoia, de recunoaștere a realizărilor
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sau mai puțin de nedepăsit, în calea ce-l conduce spre satisfacerea deplină a unor trebuințe, tendințe secundare (ex. nevoia, de recunoaștere a realizărilor noastre, dorința de autorealizare profesională, de a fi stimat și respectat de semeni etc.), vorbim de frustrația secundară, caracteristică, lumii umane. „Reacția subiectului la situația frustrantă constituie răspunsul la frustrare. Trebuie arătat ca situația frustrantă influențează în mod diferit organismele supuse privării, deoarece subiecții se deosebesc în ceea ce privește măsura în care sunt frustrați într-o situație standard (aceste
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
experiența, personală anterioară în astfel de situații). Datorită acestui fapt că fiecare persoană, se comportă diferit în situații similare, că aceleași acțiuni și mișcări (reacții) pot avea, sub raport psihologic, semnificații diferite, apare și necesitatea discutării conceptului de „starea de frustrație”. În raport cu această stare apar cele mai mari dificultăți în explicație. Situația frustrantă generează „starea de frustrație” în organism, care, la rândul ei, determină, un anumit mod de reorganizare a comportamentului și, implicit, anumite rezultate în activitate. Se face, în general
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în situații similare, că aceleași acțiuni și mișcări (reacții) pot avea, sub raport psihologic, semnificații diferite, apare și necesitatea discutării conceptului de „starea de frustrație”. În raport cu această stare apar cele mai mari dificultăți în explicație. Situația frustrantă generează „starea de frustrație” în organism, care, la rândul ei, determină, un anumit mod de reorganizare a comportamentului și, implicit, anumite rezultate în activitate. Se face, în general, distincția între o „situație frustrantă” și un „organism frustrat”, deoarece organismul plasat în situația, frustrantă respectivă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
rândul ei, determină, un anumit mod de reorganizare a comportamentului și, implicit, anumite rezultate în activitate. Se face, în general, distincția între o „situație frustrantă” și un „organism frustrat”, deoarece organismul plasat în situația, frustrantă respectivă poate să nu simtă frustrația, sau s-o simtă într-un mod și un grad diferit, în comparație eu un alt organism. Două persoane plasate într-o situație frustrantă standard, chiar dacă încearcă aceeași „cantitate” de frustrație (lucru demonstrabil prin măsurarea indicilor fiziologici ai stării de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
plasat în situația, frustrantă respectivă poate să nu simtă frustrația, sau s-o simtă într-un mod și un grad diferit, în comparație eu un alt organism. Două persoane plasate într-o situație frustrantă standard, chiar dacă încearcă aceeași „cantitate” de frustrație (lucru demonstrabil prin măsurarea indicilor fiziologici ai stării de frustrație: pulsul, reflexul psihogalvanic, presiunea sanguină, ritmul respirator etc.), pot, totuși, reacționa comportamental diferit la această situație standard. Modul de realizare a unui act comportamental poate fi, astfel, uneori puțin expresiv
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sau s-o simtă într-un mod și un grad diferit, în comparație eu un alt organism. Două persoane plasate într-o situație frustrantă standard, chiar dacă încearcă aceeași „cantitate” de frustrație (lucru demonstrabil prin măsurarea indicilor fiziologici ai stării de frustrație: pulsul, reflexul psihogalvanic, presiunea sanguină, ritmul respirator etc.), pot, totuși, reacționa comportamental diferit la această situație standard. Modul de realizare a unui act comportamental poate fi, astfel, uneori puțin expresiv, în schimb să sumeze în realizarea sa un puternic consum
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de ridicată tensiune psihică, stăpânindu-se, nu trădează expresiv starea sa, deși modificările funcțiilor sale organo-vegetative pot să confirme ritmul crescut al activității psihice. Nu există, deci întotdeauna, o corelație perfectă, în plan obiectiv, între „situația frustranta” și „starea, de frustrație”, și nici între „starea de frustrație” și „reacția comportamentală” la frustrare. Desigur că explicația trebuie căutată, în faptul deja menționat că toate elementele componente ale fenomenului de frustrație (și anume: „situația frustranta”, „starea de frustrație”, „comportamentul reacțional” rezultat) își definesc
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nu trădează expresiv starea sa, deși modificările funcțiilor sale organo-vegetative pot să confirme ritmul crescut al activității psihice. Nu există, deci întotdeauna, o corelație perfectă, în plan obiectiv, între „situația frustranta” și „starea, de frustrație”, și nici între „starea de frustrație” și „reacția comportamentală” la frustrare. Desigur că explicația trebuie căutată, în faptul deja menționat că toate elementele componente ale fenomenului de frustrație (și anume: „situația frustranta”, „starea de frustrație”, „comportamentul reacțional” rezultat) își definesc conținutul și specificitatea mai ales în raport cu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
o corelație perfectă, în plan obiectiv, între „situația frustranta” și „starea, de frustrație”, și nici între „starea de frustrație” și „reacția comportamentală” la frustrare. Desigur că explicația trebuie căutată, în faptul deja menționat că toate elementele componente ale fenomenului de frustrație (și anume: „situația frustranta”, „starea de frustrație”, „comportamentul reacțional” rezultat) își definesc conținutul și specificitatea mai ales în raport cu structura, și specificul personalității subiectului frustrat, mai precis în funcție de: modul lui de a percepe și interpreta situația frustrantă; intensitatea motivelor și importanța
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
situația frustranta” și „starea, de frustrație”, și nici între „starea de frustrație” și „reacția comportamentală” la frustrare. Desigur că explicația trebuie căutată, în faptul deja menționat că toate elementele componente ale fenomenului de frustrație (și anume: „situația frustranta”, „starea de frustrație”, „comportamentul reacțional” rezultat) își definesc conținutul și specificitatea mai ales în raport cu structura, și specificul personalității subiectului frustrat, mai precis în funcție de: modul lui de a percepe și interpreta situația frustrantă; intensitatea motivelor și importanța scopului de realizat; capacitatea de impresionare și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
interpreta situația frustrantă; intensitatea motivelor și importanța scopului de realizat; capacitatea de impresionare și de rezistență la frustrare; starea funcțională a organismului în momentul frustrării; particularitățile psihofiziologice care marchează, deosebirile temperamentale sau tipologice etc. Altfel spus, diferențele în stările de frustrație sunt decise nu atât de obstacol, de natura și forța de acționare a acestuia, cât mai ales de deosebirile care există între subiecții frustrați în ceea ce privește caracteristicile tipologice, motivaționale, și particularitățile generale ale personalității. Cu cât vom deține o informație mai
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ales de deosebirile care există între subiecții frustrați în ceea ce privește caracteristicile tipologice, motivaționale, și particularitățile generale ale personalității. Cu cât vom deține o informație mai bogată asupra „ecuației personale”, asupra particularităților psiho-fiziologice individuale, care introduc o variabilă definitorie a „stării de frustrație”, cu atât vor spori șansele de predicție a conduitei unei persoane aflate într-o situație frustrantă. „Starea de frustrație” exprimă, de fapt, tensiunea nervoasă, afectivă, trăită în forme și grade de intensitate diferite, în funcție de măsura realizării „prizei de conștiință” de către
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
vom deține o informație mai bogată asupra „ecuației personale”, asupra particularităților psiho-fiziologice individuale, care introduc o variabilă definitorie a „stării de frustrație”, cu atât vor spori șansele de predicție a conduitei unei persoane aflate într-o situație frustrantă. „Starea de frustrație” exprimă, de fapt, tensiunea nervoasă, afectivă, trăită în forme și grade de intensitate diferite, în funcție de măsura realizării „prizei de conștiință” de către subiectul frustrat asupra gravității pericolului, real sau imaginar, întâlnit conștientizare care va determina și sentimentul deposedării, al privării ne
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
măsura realizării „prizei de conștiință” de către subiectul frustrat asupra gravității pericolului, real sau imaginar, întâlnit conștientizare care va determina și sentimentul deposedării, al privării ne justificate de un bun, sau de un drept. Explicarea acestei componente psihologice a fenomenului de frustrație („starea de frustrație”) ridică, așadar, destule dificultăți de ordin psihologic sau fiziologic. Privitor la cele fiziologice, cercetătorii remarcă faptul că tensiunea psihică rezultată din frustrare/privare se obiectivează totdeauna în reacții fiziologice specifice stării de frustrație, dar nediferențiate în funcție de tipul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de conștiință” de către subiectul frustrat asupra gravității pericolului, real sau imaginar, întâlnit conștientizare care va determina și sentimentul deposedării, al privării ne justificate de un bun, sau de un drept. Explicarea acestei componente psihologice a fenomenului de frustrație („starea de frustrație”) ridică, așadar, destule dificultăți de ordin psihologic sau fiziologic. Privitor la cele fiziologice, cercetătorii remarcă faptul că tensiunea psihică rezultată din frustrare/privare se obiectivează totdeauna în reacții fiziologice specifice stării de frustrație, dar nediferențiate în funcție de tipul situației frustrante. Aceste
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
psihologice a fenomenului de frustrație („starea de frustrație”) ridică, așadar, destule dificultăți de ordin psihologic sau fiziologic. Privitor la cele fiziologice, cercetătorii remarcă faptul că tensiunea psihică rezultată din frustrare/privare se obiectivează totdeauna în reacții fiziologice specifice stării de frustrație, dar nediferențiate în funcție de tipul situației frustrante. Aceste reacții sunt de natură neurohormonelă, exprimându-se atât prin modificări ale nivelului excitabilității sistemului nervos (în special, a hipotalamusului), ale secreției de adreno-corticosteroizi, cât și prin modificările compoziției chimice a sângelui. Situația frustrantă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Trebuie menționate și situațiile, e drept mai rare, când scorul comportamentului motivat nu este conștientizat; în astfel de împrejurări subiectul respectiv va resimți consecințele emoționale ale frustrării, fără să fie în stare să descopere cauzele adevărate. 3. Mulți dintre cercetătorii frustrației văd în „emoționalitate în afectul puternic, particularitatea tipică a frustrației. De exemplu, English H. și English Ava C., când definesc frustrația au în vedere tocmai această particularitate: „...stare motivațională și afectivă, rezultată din blocarea tendinței. La fel, pentru Woodwort, R.S.
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]