460 matches
-
acționa ca motivații interioare. Integrarea morală, a personalității nu se poate realiza, altfel spus, în afara unității dintre atitudinea interioară și normele morale sociale. CAPITOLUL II Obstacol, conflict, frustrație, stress Clarificarea ambiguităților terminologice existente în literatura de specialitate în legătură cu fenomenul de frustrație implică analizarea lui în strânsă legătură cu alte fenomene similar, cu care se află în raporturi de intercondiționare: „obstacole”, „conflict”, „stress”. Fenomenul de frustrație este aspect al actului de adaptare la mediul înconjurător; el apare în raporturile de continuă interacțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
II Obstacol, conflict, frustrație, stress Clarificarea ambiguităților terminologice existente în literatura de specialitate în legătură cu fenomenul de frustrație implică analizarea lui în strânsă legătură cu alte fenomene similar, cu care se află în raporturi de intercondiționare: „obstacole”, „conflict”, „stress”. Fenomenul de frustrație este aspect al actului de adaptare la mediul înconjurător; el apare în raporturile de continuă interacțiune dintre organism și mediu, în dublul proces de „asimilare” și „acomodare”. În acest sens Vasile Pavelcu precizează: „Întreaga civilizație reprezintă efortul, atât de «asimilare
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
realizării lor, obstacole exterioare sau interioare importante, adaptarea ni se înfățișează sub aspectul dominant al „acomodării”. În general, atunci când un scop important nu poate fi complet realizat, subiectul respectiv trăind acut efectele sentimentului de a fi nedreptăți, se vorbește de „frustrație”. Înțelesul curent al conceptului de „frustrație” traduce însăși semnificația etimologică a termenului: „frustration” înseamnă păgubire, lipsire de un drept, speranțe zadarnice, destrămare a planurilor, distrugere a intențiilor etc. - deci o situație traumatizantă, în care se suferă un ețec. Dacă viitoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
importante, adaptarea ni se înfățișează sub aspectul dominant al „acomodării”. În general, atunci când un scop important nu poate fi complet realizat, subiectul respectiv trăind acut efectele sentimentului de a fi nedreptăți, se vorbește de „frustrație”. Înțelesul curent al conceptului de „frustrație” traduce însăși semnificația etimologică a termenului: „frustration” înseamnă păgubire, lipsire de un drept, speranțe zadarnice, destrămare a planurilor, distrugere a intențiilor etc. - deci o situație traumatizantă, în care se suferă un ețec. Dacă viitoarea bunăstare a individului este amenințată de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în desfășurarea normală a comportamentului motivant intervine un obstacol, organismul recurge la reacții adverse, mai mult sau mai puțin directe, mai mult sau mai puțin ocolite, pentru a se adapta la situația creată și a atinge scopul propus. Conceptul de frustrație semnifică, într-o accepțiune mai largă, tocmai acest gen de situație în care un obstacol modifică conduita subiectului. Acestei accepțiuni largi a termenului de frustrație îi corespunde, de exemplu, definiția Annei Freud: „Se numește frustrație ansamblul de factori și procese
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ocolite, pentru a se adapta la situația creată și a atinge scopul propus. Conceptul de frustrație semnifică, într-o accepțiune mai largă, tocmai acest gen de situație în care un obstacol modifică conduita subiectului. Acestei accepțiuni largi a termenului de frustrație îi corespunde, de exemplu, definiția Annei Freud: „Se numește frustrație ansamblul de factori și procese prin care satisfacerea unei nevoi sau a unei motivații este împiedicată din cauza prezenței unui obstacol sau a unei bariere”. Într-un mod similar, R.S. Lazarus
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
atinge scopul propus. Conceptul de frustrație semnifică, într-o accepțiune mai largă, tocmai acest gen de situație în care un obstacol modifică conduita subiectului. Acestei accepțiuni largi a termenului de frustrație îi corespunde, de exemplu, definiția Annei Freud: „Se numește frustrație ansamblul de factori și procese prin care satisfacerea unei nevoi sau a unei motivații este împiedicată din cauza prezenței unui obstacol sau a unei bariere”. Într-un mod similar, R.S. Lazarus crede că ceea ce trebuie să se înșeleagă prin „frustrație” este
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
numește frustrație ansamblul de factori și procese prin care satisfacerea unei nevoi sau a unei motivații este împiedicată din cauza prezenței unui obstacol sau a unei bariere”. Într-un mod similar, R.S. Lazarus crede că ceea ce trebuie să se înșeleagă prin „frustrație” este condiția în care un curs al acțiunii nu poate fi dus la bun sfârșit, datorită unor cauze; dacă analizăm „frustrația” în termeni motivaționali, spunem despre un individ că este frustrat atunci când el, fie că nu poate atinge singur scopul
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
obstacol sau a unei bariere”. Într-un mod similar, R.S. Lazarus crede că ceea ce trebuie să se înșeleagă prin „frustrație” este condiția în care un curs al acțiunii nu poate fi dus la bun sfârșit, datorită unor cauze; dacă analizăm „frustrația” în termeni motivaționali, spunem despre un individ că este frustrat atunci când el, fie că nu poate atinge singur scopul propus, fie că este întârziat de către altcineva în această acțiune. Dar acest înțeles, mai larg, al frustrației nu este unanim acceptat
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
unor cauze; dacă analizăm „frustrația” în termeni motivaționali, spunem despre un individ că este frustrat atunci când el, fie că nu poate atinge singur scopul propus, fie că este întârziat de către altcineva în această acțiune. Dar acest înțeles, mai larg, al frustrației nu este unanim acceptat. Marea majoritate a cercetătorilor menționează dificultatea pe care o implică precizarea sferei noțiunii de „frustrație”, dificultate determinată, pe de o parte, de complexitatea psihologică a conținutului fenomenului de frustrație, iar pe de altă parte, de modul
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nu poate atinge singur scopul propus, fie că este întârziat de către altcineva în această acțiune. Dar acest înțeles, mai larg, al frustrației nu este unanim acceptat. Marea majoritate a cercetătorilor menționează dificultatea pe care o implică precizarea sferei noțiunii de „frustrație”, dificultate determinată, pe de o parte, de complexitatea psihologică a conținutului fenomenului de frustrație, iar pe de altă parte, de modul de înțelegere și de exprimare a aceluiași concept de către cercetători. Plasarea pe poziții filosofice deosebite și formația diferită a
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
acțiune. Dar acest înțeles, mai larg, al frustrației nu este unanim acceptat. Marea majoritate a cercetătorilor menționează dificultatea pe care o implică precizarea sferei noțiunii de „frustrație”, dificultate determinată, pe de o parte, de complexitatea psihologică a conținutului fenomenului de frustrație, iar pe de altă parte, de modul de înțelegere și de exprimare a aceluiași concept de către cercetători. Plasarea pe poziții filosofice deosebite și formația diferită a cercetătorilor (psihologi, pedagogi, psihopatologi etc), determină lipsa unui criteriu unic de orientare, de interpretare
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și de exprimare a aceluiași concept de către cercetători. Plasarea pe poziții filosofice deosebite și formația diferită a cercetătorilor (psihologi, pedagogi, psihopatologi etc), determină lipsa unui criteriu unic de orientare, de interpretare și de abordare experimentală a numeroaselor aspecte ale problematicii frustrației, dintre care menționăm pe cele mai controversate: 1. În rapot de ce gen de obstacol trebuie legată conduita frustrației? 2. Trebuie să explicăm fenomenul de frustrație numai prin cauzele lui exterioare, numai prin „situația frustrantă”, sau și prin următorii doi factori
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
psihologi, pedagogi, psihopatologi etc), determină lipsa unui criteriu unic de orientare, de interpretare și de abordare experimentală a numeroaselor aspecte ale problematicii frustrației, dintre care menționăm pe cele mai controversate: 1. În rapot de ce gen de obstacol trebuie legată conduita frustrației? 2. Trebuie să explicăm fenomenul de frustrație numai prin cauzele lui exterioare, numai prin „situația frustrantă”, sau și prin următorii doi factori: starea psihofiziologică rezultată prin frustrare, și reacțiile comportamentale determinate de frustrare? 3. Reprezintă „emoționalitatea” o particularitate caracteristică a
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
criteriu unic de orientare, de interpretare și de abordare experimentală a numeroaselor aspecte ale problematicii frustrației, dintre care menționăm pe cele mai controversate: 1. În rapot de ce gen de obstacol trebuie legată conduita frustrației? 2. Trebuie să explicăm fenomenul de frustrație numai prin cauzele lui exterioare, numai prin „situația frustrantă”, sau și prin următorii doi factori: starea psihofiziologică rezultată prin frustrare, și reacțiile comportamentale determinate de frustrare? 3. Reprezintă „emoționalitatea” o particularitate caracteristică a frustrației, mai importantă chiar și de cât
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
2. Trebuie să explicăm fenomenul de frustrație numai prin cauzele lui exterioare, numai prin „situația frustrantă”, sau și prin următorii doi factori: starea psihofiziologică rezultată prin frustrare, și reacțiile comportamentale determinate de frustrare? 3. Reprezintă „emoționalitatea” o particularitate caracteristică a frustrației, mai importantă chiar și de cât actul intelectual prin care se acordă situației frustrante înțelesul de eveniment frustrator de eveniment privator de un drept sau de o anumită împlinire? 4. Se poate vorbi oare de două înțelesuri diferite ale frustrației
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
frustrației, mai importantă chiar și de cât actul intelectual prin care se acordă situației frustrante înțelesul de eveniment frustrator de eveniment privator de un drept sau de o anumită împlinire? 4. Se poate vorbi oare de două înțelesuri diferite ale frustrației: unul pentru lumea animală și altul pentru lumea umană? 5. Care sunt raporturile dintre înțelesurile de „obstacol”, „conflict”, „frustrație” și „stres”? De ce înțelesul psihologic al termenului de frustrație nu poate fi precizat decât printr-o raportare la aceste fenomene ale
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de eveniment privator de un drept sau de o anumită împlinire? 4. Se poate vorbi oare de două înțelesuri diferite ale frustrației: unul pentru lumea animală și altul pentru lumea umană? 5. Care sunt raporturile dintre înțelesurile de „obstacol”, „conflict”, „frustrație” și „stres”? De ce înțelesul psihologic al termenului de frustrație nu poate fi precizat decât printr-o raportare la aceste fenomene ale adaptării? În legătură cu fiecare dintre aceste aspecte ale problematicii frustrației, pe care le vom aborda în continuare, se constată existența
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
anumită împlinire? 4. Se poate vorbi oare de două înțelesuri diferite ale frustrației: unul pentru lumea animală și altul pentru lumea umană? 5. Care sunt raporturile dintre înțelesurile de „obstacol”, „conflict”, „frustrație” și „stres”? De ce înțelesul psihologic al termenului de frustrație nu poate fi precizat decât printr-o raportare la aceste fenomene ale adaptării? În legătură cu fiecare dintre aceste aspecte ale problematicii frustrației, pe care le vom aborda în continuare, se constată existența unor puncte de vedere diferite printre specialiști, care necesită
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
umană? 5. Care sunt raporturile dintre înțelesurile de „obstacol”, „conflict”, „frustrație” și „stres”? De ce înțelesul psihologic al termenului de frustrație nu poate fi precizat decât printr-o raportare la aceste fenomene ale adaptării? În legătură cu fiecare dintre aceste aspecte ale problematicii frustrației, pe care le vom aborda în continuare, se constată existența unor puncte de vedere diferite printre specialiști, care necesită o considerare critică. 1. Referindu-ne, astfel, la primul aspect, acela al naturii și intensității obstacolului de care trebuie legată frustrația
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
frustrației, pe care le vom aborda în continuare, se constată existența unor puncte de vedere diferite printre specialiști, care necesită o considerare critică. 1. Referindu-ne, astfel, la primul aspect, acela al naturii și intensității obstacolului de care trebuie legată frustrația, se impune să arătăm că nu orice dificultăți produc fenomenul de frustrație. Frustrația nu se leagă, în general, - arată N.D. Levitov - de dificultățile vincibile (pe deplin de învins, de depășit) ale vieții, chiar dacă pentru depășirea lor este nevoie, adesea, de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
puncte de vedere diferite printre specialiști, care necesită o considerare critică. 1. Referindu-ne, astfel, la primul aspect, acela al naturii și intensității obstacolului de care trebuie legată frustrația, se impune să arătăm că nu orice dificultăți produc fenomenul de frustrație. Frustrația nu se leagă, în general, - arată N.D. Levitov - de dificultățile vincibile (pe deplin de învins, de depășit) ale vieții, chiar dacă pentru depășirea lor este nevoie, adesea, de un consum deosebit de energie. În mod normal, aceste dificultăți dau naștere, după
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de vedere diferite printre specialiști, care necesită o considerare critică. 1. Referindu-ne, astfel, la primul aspect, acela al naturii și intensității obstacolului de care trebuie legată frustrația, se impune să arătăm că nu orice dificultăți produc fenomenul de frustrație. Frustrația nu se leagă, în general, - arată N.D. Levitov - de dificultățile vincibile (pe deplin de învins, de depășit) ale vieții, chiar dacă pentru depășirea lor este nevoie, adesea, de un consum deosebit de energie. În mod normal, aceste dificultăți dau naștere, după expresia
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
condiție a dezvoltării psihice a omului, a dobândirii de către acesta a unei calificări profesionale și a formării unor trăsături volitive de caracter: inițiativă, tenacitate, hotătâre etc. Numai într-o singură situație dificultățile de acest gen pot provoca - după autorul citat - frustrația: atunci când sunt percepute subiectiv ca invincibile, atunci când omul renunță la luptă, considerându-se învins. În schimb, dificultățile obiectiv invincibile, sau aproape invincibile, apărute în timpul desfășurării activității - și în raport cu care sunt studiate de regulă fenomenele de frustrație - sunt considerate de către cei mai mulți
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
provoca - după autorul citat - frustrația: atunci când sunt percepute subiectiv ca invincibile, atunci când omul renunță la luptă, considerându-se învins. În schimb, dificultățile obiectiv invincibile, sau aproape invincibile, apărute în timpul desfășurării activității - și în raport cu care sunt studiate de regulă fenomenele de frustrație - sunt considerate de către cei mai mulți cercetători bariere, obstacole, sau piedici frustrante. Ne întrebăm, însă, în ce măsură putem adopta acest punct de vedere. Este suficient doar ca blocarea / contrarierea să fie însoțită de un afect puternic și de conștiința prezenței unei intense contrarieri
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]