1,177 matches
-
dat nas în nas cu ea în ușa liftului. Și nu din cauză că liftul nu ar fi mers, ci din motive tainice și de aceea cu mult mai îngrijorătoare, nefiind pe înțelesul domnului Avram. Obișnuit cu tabietul blocului, a plecat destul de frustrat și înciudat la serviciu. La o privire mai atentă, era chiar supărat, deoarece fundul rotofei și doar pe jumătate ascuns de fusta scurtă al mamei lui Răducu îl binedispunea și îi umplea timpul petrecut în metrou cu imagini fierbinți și
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
fi lăsat să crească, i-ar fi căzut romantic pe umeri, negru - și respira băiatul ăsta Încredere și atașament, te-ai fi gândit mai degrabă la un viitor diplomat, și nu la un banal individ care ar fi terminat Filologia frustrat, ca să ajungă profesor de română sau cine știe ce mizerabil de ziarist; În plus, ai fi pariat convins că fetele Îi cad la picioare... Îl privea și nu reușea să-și clarifice sentimentele, care Îl tulburau: pe de o parte admirația În fața
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
o să-și comande ceva de băut. Și atunci, o să-i vadă fața. Așteaptă. Așteaptă ca Sophia să se întoarcă, să se dezvăluie, să existe, să-l surprindă. Iar ea nu se întoarce. Și trece prea mult timp. Deja se simte frustrat. Pentru că nu e obișnuit cu un astfel de tratament. Nu știe cum e să fii tratat cu indiferență. E conștient de efectele speciale pe care le produce în jurul lui. E fericit când simte privirile pătrunzătoare ale femeilor. S-a obișnuit
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
atingerea se transformă în mângâiere și mângâierea capătă rapid o tentă de masaj. Apoi se stinge ca un foc mocnit pe care pui un clopot de sticlă. Sticla se umple de fum și focul a pierit. Mâna se retrage aproape frustrată și Cavanosa știe că acum va trebui să spună ceva. Trebuie să spună ceva. Acum. Orice. O banalitate. Ceva. Altfel, echilibrul fragil al lucrurilor care îl țin în viață se va clătina. Altfel, Sophia va înțelege tot ce e în
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
nuanțăm, îl spulberăm. Pur și simplu. Și nimeni nu dă socoteală pentru această barbarie nerușinată! Incredibil. Sîntem condamnați, din nou, să trăim în hazna cu toții. Să respirăm aerul împuțit ani și ani de delatori, de oameni lași, mici, complexați și frustrați care au știut să facă un singur lucru: să privească pe gaura cheii și să toarne. Să mutileze vieți și suflete pentru totdeauna. Să se amestece în destinele noastre și să-și bage bocancii în ele. Să trăiască liniștiți și
Istoria în impas by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8803_a_10128]
-
își ascute ghiara/ deși arcașii ceții spre mine își reped/ săgețile vestirii, sînt tânăr. Bună seara!/".ț Această constantă agresivitate produce și opoziții majore - nu numai între tandrețe și brutalitate, dar și între stagnarea provincială și elanul exotic, între așteptarea frustrată și promisiunea consolatoare. De n-ar fi să citez decât câteva versuri din splendidul poem Câtă Veneție: "Câtă Veneție consumă omul până ce moare/ hamal al umbrei, umblă cu ploaia parcă-n spinare/(...) sub limba noastră sate sărace trag la belșug
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
contemporani care se întîmplă a nu avea altă vină decît cea de-a se distanța de una sau alta din opiniile d-sale, a nu-i accepta retorica apodictică de mentor? Cum mai poate să-i trateze ca pe niște "frustrați și impotenți culturali", să incrimineze de sus "agitația impură" a "resentimentelor", "acumularea sistematică a insatisfacției", "autointoxicarea psihică, cu cortegiul ei de ură, invidie și răzbunare"? Pesemne, spre a-l cita pe Borges, "cu o candoare mult superioară reputației sale". Singurul
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
mare decât orice marș de protest pentru pace sau decât revendicările sindicale. Fotbalul a reușit să propună un model alternativ de viață comunitară, într-o lume în care indiferența, egoismul și rapacitatea politicienilor au atins cote infernale. Deși adunarea suporterilor frustrați ai Politehnicii Timișoara s-a desfășurat în condiții absolut civilizate (s-a cântat, s-a scandat, s-au etalat pancarte nu lipsite de umor), nu mă pot împiedica să nu văd pericolul potențial în orice manifestare de acest fel. Și
Noua xenofobie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9808_a_11133]
-
fi: educat, cult, spiritual, culant și comprehensiv. Ei bine, constitutiva sa grație socială este cea care i-a conferit notorietatea pozitivă, simpatia, încrederea și prestigiul, situându-l pe un palier de altitudine contestat doar de elitofobii reziduali și de diverșii frustrați ai tranziției. O grație socială care conferă farmecul fiecăreia dintre aparițiile sale, fie ea editorială sau live, și care, bineînțeles, e și unul dintre factorii de seducție ai acestor patru conferințe. Într-o notă liminară, autorul are onestitatea de a
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
Constantin Mateescu a publicat recent un volum (Plecarea generalului, Edit. "Almarom", Râmnicu Vâlcea, 2006), cuprinzând - dar fără a fi numite astfel - nuvele, prilej de a trece persoana întâia prin multiple, când nu dramatice și chiar tragice împrejurări ale unei existențe frustrate - în anii de dinainte și de după Revoluție, până chiar în zilele când deschidem cartea. Eroi la toate vârstele, dar întotdeauna pradă unei crize, simțitori la percepțiile ambientului, până a le înregistra monstruos, prin acumulare și pulsație, ni se destăinuie, fără
Prinși sub teasc by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9990_a_11315]
-
călăilor de ieri, nu facem decât să scurtăm drumul dintre boală și moarte. Nu mă surprind veninul și resentimentul ce însoțesc adoptarea de către Traian Băsescu a Raportului final al Comisiei Tismăneanu ca document al statului român. Tot felul de chițibușari frustrați - nu fără legătură cu ideologia comunistă, pe care au sprijinit-o în forme mai mult sau mai puțin vizibile - și-au pus ochelarii de savanți și emit decrete care, dacă n-ar fi sinistre, ar fi de-un comic mortal
Meschinul monopol asupra temelor publice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9982_a_11307]
-
naționale și tocmai ceea ce ignoră tinerele generații, uimite, poate, de larma bătăliei ce se poartă acum - abia - în jurul condamnării crimelor comunismului, și prin aceasta a comunismului însuși. Scumpă tuturor, libertatea este și costisitoare, își are victimele ei, marii și micii frustrați, ici colo voci baritonale aduc aminte că n-a fost chiar așa de rău, nu se putea să fie chiar așa, comunismul și-a avut și părțile lui bune. Iar acestora le-am duce dorul, astăzi. Tânărului lector romanul Zbor
Libertatea - preț și folosință by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9027_a_10352]
-
sau 1991, acest scriitor pe cât de precoce, pe atât de longeviv reprezintă una dintre puținele punți unificatoare. El recuperează modernitatea interbelică și o modulează creator alături de ceilalți "cerchiști"; caută racordarea la modelele exemplare ale culturii europene și "traduce în idiomurile frustrate, inhibate, funciar reactive, ale deceniilor comuniste, impulsurile continuității moderne, europene și liberale ale românității" (p. 15). Reacția lui Doinaș la presiunea osificantă a regimului comunist (dincolo de tragica, forțata sa colaborare) echivalează cu expansiunea și multiplicarea propriei personalități. "La rândul lor
Poezia sintezelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9099_a_10424]
-
ziarul, un pseudolimbaj pentru inițiați. Acești cititori firoscoși sînt, firește, tot mai puțini, pe măsură ce poreclele se obscurizează infantil. E ca în "păsăreasca" pe care o practicau cîndva subretele, geloase că stăpînii vorbeau franțuzește fără ca ele să priceapă. O lume de frustrați înconjoară un fenomen frumos în sine ca fotbalul, mînjindu-l cu mici dejecții, precum porumbeii maculează statuile.
Fălcosu contra Săpăligă și cronicarii contra vântului by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9111_a_10436]
-
pe care mi l-a acordat la mijlocul anilor '90 (reprodus în volumul Nostalgia Europei, Polirom, Iași 2003) spune totul "Era păcat de Dumnezeu să ies din pușcărie fără să gust o bătaie adevărată". Eseistul mărturisea că s-ar fi simțit frustrat dacă ar fi ieșit din închisoare fără să suporte o corecție ca la carte. Din fericire (!?) a avut parte de o asemenea experiență limită fiind spânzurat de picioare și bătut la tălpi. Tot de anii închisorii se leagă și controversatul
Școala (auto)ironiei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9231_a_10556]
-
ar-ticol degajat, so, cine se simte deranjat, you know, poate să dea pagina." N-am dat-o. Am citit până la capăt. Și ce-am dedus din el? Nimic. Infinite și arogante precauții, jargon britanic preluat cel mult de la MTV, țâfne frustrate adresate nimănui, felicitări care cad în gol. După o asemenea lectură năucitoare, Cronicarul a deschis televizorul și, pentru prima dată, i s-a părut că agramatismele nefericitului antrenor Gică Hagi, clișeele animatorilor de emisiune matinală și zâmbetele lucioase ale tuturor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9391_a_10716]
-
în Frații Karamazov se întâmpla și în orașul meu: la fiecare colț de stradă pândea câte un Dimitri Karamazov, delirul făcea ravagii prin cârciumi, prin instituții, cei mai mulți trăiam jalnice și provinciale povești de dragoste sub semnul iraționalului, al instinctului primar, frustrat. Exact ca în lumea lui Dostoievski, care poate fi ecranizată cu mare succes în genul tele novelei naturaliste, dat fiind că marele rus abuzează de psihologia lui „dintr-odată“, care împinge pe mai toată lumea să pățească brusc ceva de ordin
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Manolescu), traficul din București și televiziunile care sînt vinovate de isteria colectivă în care trăim (Mircea Vasilescu), cărțile și edițiile și traducerile proaste (Simona Sora), enervările proprii din nimicuri (Matei Florian), forumurile și blogurile unde dau lecții tot felul de frustrați (Marius Chivu - responsabilul acestui număr - și Alex. Leo Șerban), cei care deschid geamul mașinii și-și aruncă gunoaiele sau țigările (Iaromira Popovici), "calmul cu care societatea împinge tot mai departe limitele ticăloșiei acceptabile" (Magdalena Boiangiu), orice formular de completat (Adina
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9511_a_10836]
-
ponderat, într-un limbaj mai puțin contondent, sunt mai bine auzite, capătă mai multă putere de convingere chiar și în ochii adversarilor tăi. Colaborarea cu Radio Europa Liberă a fost o bună școală în această privință: la început mă simțeam frustrat că trebuia să-mi reprim opțiunile politice și pulsiunile justițiare, ca să sfârșesc (,sfârșesc" e un mod de a spune) prin a aprecia rigorile unei politici editoriale și... formatul scurt. Acest "pat al lui Procust" - patru minute câte ți se rezervă
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
de analiști mirosind pe ambele părți bilețelul care a modificat raportul de forțe politice în republică. Cel gras și cel slab, mărunțelul și lunganul, imberbul și babalâcul. Isteți, volubili, neobosiți, inspirați, bărbați și femei, întoarcerea lor mă reinstala în ego-ul frustrat, îmi reda gustul vieții, ce zic, mă întinerea, sincer, mă ducea la vârsta biberonului. Da, așa se făcea: bătrâni de care a prins moartea frică își smulg de pe nas masca de oxigen spre a cere suspendarea președintelui. La țară, unor
In imago veritas by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9672_a_10997]
-
o altă stare materială. Despre fuga nesfârșită a lui Panait, niciodată oprit de rugămințile mamei, vorbea Mircea Iorgulescu în Celălalt Istrati, interpretând-o ca pe un "impuls către altceva", fără să insiste asupra mobilului psihologic adânc al trăirilor acestui etern frustrat, fixat în complexul sărăciei și al "fiului nerecunoscător". Vinovată poate fi și gena paternă lăsată fiului natural de grecul desțărat. Tot din acest complex al sărăciei derivă și complexul de culpabilitate față de mamă, apărut târziu, atunci când el depășise, la limită
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
Discuția despre absurd a fost la fel de interesantă ca și recitalul lui Christian Fex. Jonas Ellerström a dezvoltat ideea că absurdul a existat în toate literaturile, chiar și în literatura suedeză a existat un poet, la Lund, care a fost marginalizat, frustrat social, sexual și spiritual, poet care a sfârșit ca și Urmuz, societatea mic-burgheză neîngăduind purificarea eului în interiorul ei. Gabriella Hakansson a vorbit subtil despre jocurile absurde în care se antrenau mai ales bărbații, femeile fiind excluse - cu toate că au existat și
Absurdul ca un catharsis by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9696_a_11021]
-
de ce a eșuat un spectacol montat de dvs.?” : „E o piesă pentru oameni deștepți. Trebuie să fii puțin educat, să stăpînești niște mijloace teatrale...”. Just! Numai că trei rînduri mai jos, intervievatul declară :” Eu nu fac teatru pentru babele cronicărese frustrate. Teatrul se face pentru spectatorii care rup biletul - șoferi de camioane, coafeze, ingineri, maiștri militari”... Păi, nu mai Înțeleg : domnul Călinescu eșuează că face teatru pentru deștepți, ori pentru șoferi și maiștri militari? Sau montările lui cad, indiferent de compoziția
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
mărturisit că ne iubește pe amândouă, În moduri diferite, și nu poate renunța la nici una. Aceasta era pedeapsa lui, vina lui. Ce puteam să fac?! am acceptat această realitate care nu dădea bine În ochii muritorilor de rând. Biete Întrupări, frustrate, Închistate, care trăiau după mentalități și prejudecăți goale de sens , privându-se de cel mai Înălțător și revigorant sentiment: iubirea. Fără iubire, sufletul este asemenea unei fântâni părăsite, asemenea unei păduri unde nicio pasăre nu mai cântă. Grea povară pentru
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
muncitor la Fabrica de cherestea, iar Ramiro cum am spus, ghebos, irascibil și inadaptabil social, a murit după cincizeci de ani, holtei. La Ramiro te șocau privirea ageră, șireată, limbajul colorat și toate nătângiile sale de om obsedat, complexat și frustrat. Cu toate acestea, el avea mulți prieteni, care profitând de starea sa materială și de statutul lui de fiu de notar, îl vizitau zilnic în camera personală cu intrare separată prin spatele casei, unde se fuma și se bea cafea
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]