137 matches
-
Plouă, plouă, plouă Ce melancolie! Vreme de beție Plouă, plouă, plouă... Și s-asculți pustiul Prototipii sunt Rodenbach, Rimbaud și Verlaine. De la Baudelaire vin cadavrele în putrefacție, sânii surpați ai iubitei, iar de la tuberculosul Jules Laforgue toamnele insalubre, tusea și ftizia, în timp ce nevrozele, macabrul, sentimentalismul morbid, claviristele care cântă marșuri funebre de Chopin își au originea în Maurice Rollinat. Umiditatea pluvială de la Rodenbach ia la Bacovia aspecte infernale și se observă o adevărată teroare de apa tristă, ostilă, care contaminează tot
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
iritare împotriva soartei". În fond, "tanatofilia lui prematură" îl izolase "în spațiul unei vieți normale, fără viziune largă", și "accidentul bolii îi îngusta acum și mai mult perspectivele și-l silea să se instaleze într-un provizorat și mai redus". Ftizia ("sobolul interior") nu ar constitui, în consecință, decât un "accident" oarecare, adevărata "boală" de care suferă Bizu fiind de natură spirituală ("dorința intimă de a muri"), și nu trupească. De aceea, consider neîntemeiată observația lui Negoițescu privind presupusa "contradicție internă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Stenozele bronșice se datorează tumorilor benigne, tuberculozei bronșice sau postoperator; se complică rar cu abcese pulmonare. Diagnosticul pozitiv se bazează pe bronhoscopie și pe bronhografie. - Tuberculoza pulmonară debutează rareori sub masca unui abces pulmonar. Este așa-numitul debut supurativ al ftiziei. Confuzia tuberculozei cu abcesul pulmonar se datorează unor factori multipli: aspectul radiologic de imagine hidro-aerică, simptomatologia dominată de bronhoree purulentă, fetidă; bacilii tuberculoși nu pot fi evidențiați de obicei decât după atenuarea puseului supurativ prin tratament antibiotic. Foarte rar o
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
al Bibliotecii Centrale, înlocuindu-l pe Mihai Eminescu. Scurt timp predă și la Universitate (1876-1878). Rupe însă relațiile cu Junimea și îl dă în judecată pe Mihai Eminescu pentru vini imaginare. Pleacă la București, unde se și stinge, bolnav de ftizie. P. începe să scrie versuri încă din 1860, mai ales poezii bahice și patriotice. Recenzat elogios de V. Alecsandri, volumul Flori de mormânt (1867) cuprinde lamentații prilejuite de tragedia familială a autorului, însă imaginile sunt emfatice și obositoare prin monotonia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288796_a_290125]
-
în două plachete: Cenușiu (1936) și Vraja anotimpurilor (1943). Obedientă față de modelele sale - G. Bacovia și Paul Verlaine, din care tradusese -, poezia lui B. are o unitate tematică la limita monotoniei. Natura „neurastenizată”, cerul de „cenușă”, asocierea frecventă toamnă-moarte, „paloarea ftiziei în frunze” compun un arsenal poetic previzibil. În noaptea „lichidă” se strecoară nota funebră a unui „timp bolnav”. Plânsul interior, mai mult enunțat decât trăit, tristețea („culoarea iubită îmi e cenușiul”) alunecă în stări evanescente. Mai rar, O noapte de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
fiul Ecaterinei (n. Teodorescu) și al lui Ion Ciorănescu, învățători, și frate cu scriitorii Alexandru și George Ciorănescu. După absolvirea liceului la București („Mihai Viteazul”, apoi „Spiru Haret”), se înscrie, tot aici, la Facultatea de Litere și Filosofie, dar, din cauza ftiziei, nu reușește să termine nici primul an. Începe să publice în reviste școlare („Lumea copiilor”, „Universul copiilor”, „Foaia tinerimii”), iar în 1924 și 1925 scrie la „Vlăstarul”, publicație a Liceului „Spiru Haret”. Va mai colabora la „Adevărul literar și artistic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
în sec. XVIII tifosul exantematic lovește pe românii din Banat, iar cazurile de tuberculoză sunt sesizate în toate straturile sociale. în Istoria hieroglifă, Cantemir îi spune popular oftică și ohtică. în 1785 la Craiova se interzice vânzarea obiectelor decedaților de ftizie. Ca ecou luminist occidental, începe și la noi să crească interesul pentru sănătatea și grija față de copil. Orfelinate, acțiuni caritabile, apar în această perioadă, de exemplu în 1775 se organizează în București „Orfanotropia“ și se discută insistent înființarea unui spital
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
călugărilor, înmulțirea și dotarea acestora, schimbă radical situația. Cultura cartofului în Franța se intensifică datorită lui Parmentier. Sub Imperiu, Parmentier, de profesie farmacist militar, este numit inspector general al sănătății. El promovează vaccinarea antivariolică, susține pe medici în lupta contra ftiziei, luesului și a celorlalte maladii. Ia măsuri susținute de igienizare urbană și de aprovizionare a populației. În acest secol se înregistrează intensificarea industrializării și extinderea ei, dar tot acum apar epidemiile de holeră din 1832 și din 1856 iar până la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
42 de ani și Bichat 31) Laënnec depășește repede greutățile începutului, păstrează în eul profund durerea unei copilării fără părinți și pasionat, inteligent, viguros, prietenos și modest, se dedică activ studiilor și cercetărilor medicale. Savantul ascet, ros de aceeași necruțătoare ftizie ca și Bichat și Bayle, nu cunoaște odihna. Experiența studiilor medicale de la Nantes se continuă la Hôtel Dieu, în Paris. Spirit complex și profund nu-și neglijează dragostea și pentru literatură, arte, filologie, științe, publică de student, la Journal de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mai ales din Renaștere. Laënnec face metoda anatomo-clinică de neînlocuit, aplicând-o sistematic în toate bolile interne. Laënnec studiază detaliat bolile inimii, organelor abdominale, peritoneului, dar mai ales maladiile pulmonare: infarctul pulmonar, pleurezie, emfizem, edem pulmonar, astm, pneumonie, gangrenă, pneumotorax, ftizia. Duce mai departe rezultatele colaborării sale cu colegul Bayle, descrie semne fizice, simptome, căi de prevenire și metode de vindecare. Nosologia sa e dusă până spre detalii. Orientarea generală ca și metodologia introduse de Laënnec s-au impus timpului ca
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
metresa mai multor tineri bogați care, pentru a face față cheltuielilor unei vieți mondene luxoase, devine și întreținuta unor nobili bogați. Ca toate curtezanele și ea este ca soarele care, uneori, apune la fel cum răsare, fără strălucire. Bolnavă de ftizie, s-a stins din viață, într-un apartament luxos din Paris, fapt ce a stârnit curiozitatea și compasiunea lumii mondene pariziene. Compătimita curtezană este sugestiv descrisă de autor. Înaltă și subțire; capul, o adevărată minune, era obiectul unei cochetării deosebite
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
edita și conduce între 1896 și 1899. Mai scrie în „Revista literară”, „Revista olteană”, „Familia”, „Biblioteca familiei”, „Vatra”, „Revista nouă”, „Vieața” „Adevărul” și „Universul”. În 1885-1886 a făcut parte din comitetul de redacție al revistei „Analele literare”. A murit de ftizie. Schițele lui S. sunt mediocre (Actualități, Memoriile unui cățel, Monologul unui papagal), chiar dacă uneori imaginile sunt foarte sugestive, ca în Artă sau De teamă. Încearcă, de data asta cu mai mult succes, și notația satirică (Cartoful, Popa Cinzeacă). O parte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]