218 matches
-
îndreptau și cirezarii. Se auzeau lăutari și chiote din prăvălia neluminată, cu geamuri afumate și înalte. Era mai mult o petrecere, că locul aducea bani. Unul vindea, altul cumpăra, cum s-ar 64 zice, nu era degeaba. Împrejur, numai negustori, fuduli și ghiftuiți, cu obrazul plin, duhnind și înjurîndu-se. Tot Cațaveiul, Ggîrlea, Buzeștii, din Dealul Spirii, de la Mandravela, Zece Mese, din Rahova și Foișorul de Foc. Slugile hangiului cărau băutura în ulcele de pământ ars, smălțuite pe afară, cu toarte vechi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
degetul mare peste frunte. A lui Matei i-a înnodat buricul, legîndu-i-l cu sfoară roșie, 1-a închinat la sfântul Gheorghe din perete și 1-a uns cu untdelemn. Au trimis, după aceea, ploconul la naș pentru botez: două gâște fudule, cu gâtul lung, albe ca laptele, legate cu funde albastre, împiedicate cu inel de cositor, o ploscă veche, împletită cu tei și cu rafie în care se afla vin negru, portocale, alviță, bomboane umplute cu cremă, totul pe o tavă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
este un suflet trist, fără speranța unui respiro și a ușurării din chin. Sufletul neiertător este sfâșiat de îndoială, de neîncredere, confuz, atât în ceea ce-l privește, cât și față de tot ce vede; el este temător și mânios, slab și fudul, se teme să meargă înainte, se teme să stea pe loc, se teme să se trezească, se teme să adoarmă, se teme de fiecare sunet, dar mai mult se teme de liniște; el este îngrozit de întuneric, dar este și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
țâfnoasă și nesuferită, de nu puteai să-i intri în voie nici pentru unul Dumnezeu; ba pe deasupra se ținea și-așa măreață, încât nici de-ar fi fost să fie copila regelui din Franța n-ar fi putut fi mai fudulă.”211 Nota moralizatoare și instructivă este mereu accentuată, căci dacă prostia este categoric incriminată, viclenia și istețimea stau la loc de frunte: monna Tessa, „isteață foc și înțeleaptă”212, iscusită bucătăreasă - „dânsa pregătise din vreme doi claponi de soi”213
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
țâfnoasă și nesuferită, de nu puteai să-i intri în voie nici pentru unul Dumnezeu; ba pe deasupra se ținea și-așa măreață, încât nici de-ar fi fost să fie copila regelui din Franța n-ar fi putut fi mai fudulă.”211 Nota moralizatoare și instructivă este mereu accentuată, căci dacă prostia este categoric incriminată, viclenia și istețimea stau la loc de frunte: monna Tessa, „isteață foc și înțeleaptă”212, iscusită bucătăreasă - „dânsa pregătise din vreme doi claponi de soi”213
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
-o porție zdravănă în fiecare zi, din mers mi-am recalibrat impresiile: există destul mulți oameni inteligenți pe net, dar proștii sunt infinit mai numeroși. Pe prost îl poți ochi de la o poștă, fiindcă prostul de internet e, obligatoriu și fudul. P-ăla care nu-i și fudul nici nu ajungem să-l cunoaștem, fiindcă tace dracului din gură și atunci nu avem de unde ști că el există în carne și oase. Dar prostul fudul, nu poate de fel să tacă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
prostul de internet e, obligatoriu și fudul. P-ăla care nu-i și fudul nici nu ajungem să-l cunoaștem, fiindcă tace dracului din gură și atunci nu avem de unde ști că el există în carne și oase. Dar prostul fudul, nu poate de fel să tacă. Aproape organic, pe el îl chinuiește permanent o imensă și insurmontabilă nevoie de a se exprima. își ia târnăcopul și se plimbă pe Internet, ca pe moșia lui ta-su și, din când în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
o ediție din Esop) care ascultase în liniște argumentele și contra argumentele: întrebarea ce se naște e următoarea: care din cele două e mai nobilă: ființa care lenevind cu privirea holbată împrejur la două degete doar de bârlog încrezută și fudulă, nutrindu-se și crescând dintr-ale sale, preface totul în excremente și venin, dând naștere doar la otravă pentru muște și la pânză din bale; ori cea care cuprinzând cercetătoare zările, prin grijă multă, judecată sigură și dreaptă alegere culege
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
și care? Juca cu pasiune jocurile de hazard? Care anume? * Caracter Era vesel sau trist? Era vioi sau morocănos? Era ranchiunos? Era gelos? Era calm sau vioi? Era blând sau violent? Era încăpățânat? Era harnic sau leneș? Era modest sau fudul? Era econom sau cheltuitor? Avea prieteni? Era cinstit? Era scrupulos în afaceri? Se înțelegea lesne cu oamenii? Acte A fost eliminat din funcție și pentru ce? În ocupația sa a fost îndemânatic și inteligent? Câștiga mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
individualismul metodologic i-a dat lovitura de grație. Productivitatea muncii în Germania crește tocmai datorită spiritului lor comunitar, a capacității de a se organiza și a lucra în echipă. Același indicator justifică lipsa noastră de perfor manță instituțională. Săraci, dar fuduli. Am văzut un film excelent cu Al Pacino, "Pactul cu diavolul" se chema, în care acest actor fabulos perorează peste zece minute despre ce-i place lui, nefîrtatelui, mai mult la rasa umană, și anume vanitatea. De aceasta se folosește
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
zdrobite între caninii ascuțiți ai fiarelor flămânde. Ajunși în desișuri, găsim colți de mistreți, oglindiți în luciul știuleților și ghindelor. Păzesc scroafe care alăptează și speră, stând ascunse, de frica haitelor, prin porumb și stejăriș. În lăstărișul din apropiere, lupoaice fudule plodesc. Undeva, nu chiar departe, pe sub privirea vicleană a vulpilor, zbughesc, din tufișuri, iepuri cenușii. Străbat cu iuțeală ogoarele care se lăbărțează în zare. Se pitulează prin vița de vie cocârjită de greutatea ciorchinelor de struguri. Prin răzoare, albine robotesc
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
elitele politice și militare ruse. Un triumf din care am gustat și noi, oarecum, odată cu extinderea influenței ruse după Tratatul de la Adrianopol asupra principatelor dunărene. Pe vremea Regulamentelor Organice, a fost adus nu doar jocul de cărți, prin care odrasle fudule de boieri risipeau averi, sau moftul vestimentației occidentale ce înnebunise domnițele aflate în căutare de amanți printre ofițerii ruși. Atotputernica curte de la Sankt Petersburg a așezat Valahiile pe fundamente constituționale. Timpurile păreau a-i fi favorabile atât timp cât întreaga națiune aștepta
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
bogat (189); bani (52); bogăție (42); șef (31); avere (27); avut (21); stăpîn (13); bogătaș (12); avar (10); avuție (10); istorie (10); înstărit (10); om (10); țăran (10); gras (8); nobil (7); rege (7); conac (6); aristocrat (5); aur (5); fudul (5); mare (5); moșie (5); moșier (5); patron (5); putere (5); sărac (5); bărbat (4); căciulă (4); ciocoi (4); hoț (4); mîndru (4); pămînt (4); poveste (4); rău (4); sclav (4); vechi (4); burghez (3); cucoană (3); domn (3); negustor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fală (20); merit (13); lăudăros (12); prostie (12); apreciere (11); bravo (11); fericire (10); bine (8); compliment (8); odă (8); om (8); păcat (8); minciună (7); mîndru (7); modestie (7); încurajare (6); orgoliu (6); aplauze (5); bună (5); copil (5); fudul (5); mărire (5); sine (5); succes (5); aprecia (4); aroganță (4); bucuros (4); faimă (4); fățărnicie (4); felicitare (4); încrezut (4); onoare (4); plăcere (4); plin de sine (4); prost (4); slavă (4); trufie (4); urît (4); vorbă (4); zîmbet
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
compliment (4); degeaba (4); încrezut (4); măreț (4); mărire (4); orgoliu (4); plăcere (4); prost (4); succes (4); admira (3); apreciat (3); arogant (3); bravo (3); complimenta (3); deșartă (3); eu (3); faimă (3); făli (3); fericire (3); fericit (3); fudul (3); gură (3); linguși (3); mama (3); mamă (3); merite (3); narcisism (3); onor (3); păcat (3); părinți (3); premiu (3); profesor (3); a ridica în slăvi (3); spune (3); trufie (3); vorbă (3); aplauda (2); aroganță (2); bani (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fără văz; văzători; văzut; vecina; cel ce nu vede; a nu vedea; vesel; viață; Victor Ponta; viu; viziune; zar (1); 789/188/66/122/0 orgolios: mîndru (127); încăpățînat (48); prost (20); rău (19); egoist (17); mîndrie (14); eu (12); fudul (11); îngîmfat (12); om (10); băiat (9); caracter (9); el (9); urît (9); încrezut (8); ambițios (7); bărbat (7); încăpățînare (7); puternic (7); răutate (6); arogant (5); persoană (5); prostie (5); răutăcios (5); zgîrcit (5); ambiție (4); defect (4); țîfnos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bun; trist; ud; valabil; varză; vas; veche; veșted; viață; vin; vitalitate; zăpadă(1); 788/173/69/104/0 prost: deștept (93); idiot (46); incult (22); needucat (22); om (22); neștiutor (18); fără minte (15); rău (14); tîmpit (14); incapabil (13); fudul (12); nebun (11); băiat (9); naiv (9); stupid (9); crescut (8); gust (8); bărbat (7); urît (7); debil (6); tare (6); bou (5); dobitoc (5); enervant (5); fraier (5); hîtru (5); nătîng (5); nepregătit (5); nimic (5); prost (5); slab
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
adevărată instituție cât timp regulile câștigului și ale succesului sunt stabilite ad-hoc; nici de sentimentul de neputință generat de impredictibilitatea comporta mentului instituțiilor statului corupt; nici de obscenitatea scenei publice, care "sancționează premial" grosolănia și vulgaritatea, spiritul primar agresiv, impostura fudulă, aroganța ciocoiască și vanitățile fanariote renăscute; nici de neîncrederea și suspiciunea în legi și oamenii justiției câtă vreme "totul se poate aranja" altundeva și altcumva; nici, mai ales, de uimirea perplexă a oamenilor cinstiți că viața onestă, dusă în modestie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
frupt; pățești ceva, și pentru vite îi rău de dihănii. Ouă, lapte, brînză - frupt alb - în zile de popă (de post) nu se vînd. Fudulie Cînd se încurcă ața la cusutura cămășii însemnează că persoana căreia i se coase este fudulă. Fuior Se crede că de aceea se dă preotului un fuior, ca să se prindă de fuior toate relele. Dacă se face rețea din fuior furat, se crede că se prind în el bine peștii. Fulger Cînd fulgeră, cică scapără Sf.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de bază Drăgușeni un element dușmănos”. Secretarul organizației de bază de la Cozmești, Motaș Virgil, amintește de vremurile „triste” ale fostei organizații Tineretul Sătesc, când: „... tinerii săraci stăteau pe dinafară iar chiaburii erau înscriși primii”. Tot în același stil gongoric și fudul nevoie mare, au mai cuvântat și tov-ii Gheorghe Tudose de la colhozul Rășcani, comuna Dănești și Ioan Craiu de la Plasa Codăiești. Ca să aibă un efect total asupra papagalilor din subordine, tov. Daia Grigore de la CC al UTM a ținut o cuvântare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
că, oarecum, m-am consolat gândindu-mă că atât președintele sfatului popular cât și secretarul de partid aveau tot patru clase, șeful postului de miliție la fel, ca să nu mai vorbesc de un consătean care s-a întors în sat fudul că avea gradul de căpitan de securitate și care timp de patru ani a fost elevul mamei, prin urmare tot cu clasele primare rămăsese. De fapt, deviza de atunci era <<carte multă nu se cere; să fii prost, să ai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
minuțiozitate numele doamnelor ale căror saloane le frecventa (Mme Poenaro, Em. Miclesco, Baicoyano, Emm. Slătineano, Irene Procopiu, Sabina Cantacuzene); de una dintre ele, Elisa Băicoianu, mărturisește că a fost sincer îndrăgostit; francizarea țanțoșă a numelor sugerează indicibilul farmec al prostiei fudule. Unul dintre monografiști mai consemnează, fără entuziasm: "Tînărul intrase și în grațiile soției lui Bogdan-Pitești, care se pare că ar fi vrut să-l facă beneficiarul jefuirii soțului ei, aflat o clipă în pericol de a fi răpus de o
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cuminte, neobosită și neodihnită"; "o doină jalnică, molatică, domoală, pătrunzătoare"; "valea-nverzită, înflorită și smălțată"; "micșunele, galbene, roșii, albastre, pestrițe"; "apă proaspătă, rece și curată"; "un miros îmbătător, adormitor, omorîtor de dulce"; "casele proprietarului, albe, drepte, înalte, mari, bogate și fudule"; "soarele de primăvară, mîndru, mare, aprins, rotund"; "moșul bătrîn, cuminte, liniștit, înțelept, domol..." Peste ani, Mateiu recuperează modelul și îl pune de acord cu gustul unui veac revolut dar și cu estetismul aristocratic ce supraviețuiește în modernitate așa cum a demonstrat
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
gândească să-și ridice o casă. Celor din urmă Începeau să le vină pe lume câte un copil, doi, iar traiul dintre noră și soacră nu era Întotdeauna cel mai liniștit. Nora, după părerea soacrei, era ori leneșă ori prea fudulă, ori trăgea cu ochii la alți bărbați, și atunci era și mai rău. Nu-i vorbă că nici soacra nu era numai pâine lui Dumnezeu. După părerea nurorii, acesteia adesea nimic nui era pe plac, era o scorpie rea și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
rămăsese. - Mătrăgună, Doamnă bună Mărită-mă-n astă lună, De nu-n astă, în cealaltă Să nu șăd nemăritată. Așa ziceau fetele pe vremea mea când rămâneau la mă-sa în șură și nu le mai lua nimeni. Se țineau fudule, că hâde de erau și tot se găsea unul să le ia, da’ ele nu. Mergeau la babele din sat și căutau a descânta. Făceau de dragoste. D’apoi unele prindeau, altele nu. Că, na, are și Dumnezeu socotelile Lui
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]