1,614 matches
-
el are dreptate. Se făcu o liniște de mormânt.Nimeni nu mai râdea, nimeni nu mai vorbea, se oprise și muzica.Se auzeau numai cei doi copii care țipau și povesteau. Cei doi conducători de oști, Decebal și Traian, se fulgerară cu privirea.Se ridicară brusc În picioare și-și spuseră vorbe tăioase: -V am primit În casa mea și v-am omenit ca pe niște oaspeți de seamă! zise Decebal. -Nu voi mai calcă În casa asta decât cu război
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cai albi, cai Înaripați care-l purtau ca vântul pe urmele dracilor, ca să-i pedepsească. Căci ei, dracii Îl fac pe om neom și Îl Îndeamnă la beții, la omoruri și alte nelegiuiri. Sânt Ilie Îi trăsnește pe Încornorați, Îi fulgeră cu biciul lui de foc. Dracii se tem de biciul lui Sânt-Ilie și fug și nu știu unde să se mai ascundă. Uneori se ascund chiar și pe pământ, pe sub arbori, pe sub streașinile caselor, dar Sânt-Ilie șiacolo Îi găsește și-i trăsnește
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
dimineață. Am luat din nou ziarul și am citit totul. "Ștefan Argatu candidează la funcția de deputat în circumscripția... Circumscripția noastră! Întâlnirea cu alegătorii va avea loc sâmbătă, la ora 10 dimineața". Adică mâine, mi-am spus eu. M-a fulgerat un gând diabolic. Am să mă duc, am să dau ochii cu el! Vreau să-l văd! A doua zi am lăsat treburile casei în grija mamei. La ora 10 eram la întâlnirea alegătorilor cu viitorul deputat Ștefan Argatu. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
intimistă. Carol mărturisește soției plângăcioase, Regina Elisabeta (Marina Procopie), dificultățile prin care a trecut, apoi se scoală din pat în cămașa de noapte și, pentru că nu era suficient de belicos sfârșitul, trage sertarul și vede un pistol. Gândul sinuciderii îl fulgeră pe loc, dar renunță scârbit, putem vedea pe etajeră și medicamentele, o supradoză din orice ar putea rezolva la fel de bine totul, dar ultimul cuvânt n-a fost spus. În cămașa de noapte, dar fără scufie, Carol Nicolaescu se îndreaptă spre
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
sufletul la gură. Covârșit de emoție, mă bâlbâi și roșesc. Marele savant e destul de mic de stat, elegant, distins și poartă barbișon. Foarte amabil. Când, însă, înfrângân-du-mi sfiala, încep să turui și pomenesc în treacăt de Jung și Adler, mă fulgeră o privire de brici. A dispărut orice toleranță și blândețe. Am vorbit de eretici în prezența Papei, nu se face. Anna Freud mă salvează propunând o întâlnire prin pădure la Meierei. Îmi îmbunătățesc nițel situația cu citații care dovedesc că
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
în viață apoi, firesc, îmbătrînește la rîndu-i și moare. Numai fetele, fecioare și iubețe, / rămîneau la fel. Pîrîiau de tinerețe". Într-un final, așa cum au venit vor și pleca: "Furișate în curte, fetele din Corint / încălecară pe bicicletele de argint / fulgerînd din pulpele o clipă dezvelite". Ochiul avid de frăgezimi răzbate "prin curți și văzdoage" unde privește "cum dorm eleve în iatace, / cu pulpe plăpînde de chihlimbare". Elevă este și "nimfeta Niceta" lui Kogălniceanu din Iluzii pierdute ... Un întăi amor care
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
ale expunerii, ci și din respectul față de monumentul ridicat acum mai bine de o jumătate de veac de către predecesor". Adevărul e însă că Ion Rotaru are pulsiuni iorghiste mascate și numai prudența îl face să nu tune și să nu fulgere împotriva modernismului, ca în fața unei mari erori. Când nu poate numi ceva prin derivarea de la tradiționalism, o face prin trimitere la clasicism. Într-un interviu din 2002, își definea gustul în următorii termeni: "Iubesc tradiționalismul modern și nu resping ultramodernismul
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
oarecum absent și gânditor ca Iasomia, care tăcea. Au dispărut dinozaurii... Dar unde? m-a întrebat Ghidușa, privindu-mă serioasă, cu ochii ei căprui de catifea sclipind vioi, ca și cum ar fi avut mereu aprinse flăcări de lumină intensă în adâncuri, fulgerând imprevizibil. Cum ajungem la vizuina lor? Vrei să ajungi la vizuina lor, du-te și caută-i, eu nu plec deaici, s-a amestecat Portocala în vorbă, ridicând din umeri, sfidătoare. Nu știu cum o să-i găsim, dar am impresia că ne
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
-i de oțel flutura zăngănind ca un mănunchi săbii, copitele argintii scoteau scântei când loveau pământul și coada părea să se întindă spre capătul drumului, până la orizont, ca un fuior alb de zăpadă... calul părea de fildeș, iar ochii lui fulgerau spre noi, aprinși în flăcări. Ajuns în fața noastră, s-a ridicat în două picioare și a nechezat spre cer, asurzindu-ne. Ne-am dat la o parte din drum să i facem loc să treacă, însă Portocala a rămas în fața
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
nu pot să scriu, ce strâmb se reflectă lumea-n oglinzi, tremurată și plină de întreruperi, scăpată din mâna lui Dumnezeu, amorțită! când nu pot să scriu, ce lumină strepezită în umbre gelatinoase, ciugulite de pliscul neliniștii mele, care mă fulgeră ca un dinte stricat! când nu pot să scriu, mintea mi-e un zer ce dă în stricare, firul nevăzut ce mă anină de cer se umple de noduri, unul câte unul înghit, parcă aș hrăni nepoftita fiară ce-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
numai un sfert de oră, o altă asistentă, sobră, taciturnă, a venit lângă patul meu și mi-a făcut semn să-mi ridic pijamaua. Mi-am ridicat-o docil, gândindu-mă la ceva inavuabil, dar într-o clipă m-a fulgerat o bănuială: - Mi s-a mai făcut o injecție în burtă, acum un sfert de oră... - Da?! Și de ce nu spuneți? Dându-mi seama că interlocutoarea mea avea logica lui Liviu Ioan Stoiciu, am tăcut, iar ea, renunțând să-mi
Cu gândul la Eugen Nicolăescu... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8176_a_9501]
-
mai spune, acestea să le ghicesc. Chiar portu-ți mărturisește și te arată curat C-ai ținut sărbători multe și nimica n-ai lucrat". Alta e când e zi de sărbătoare, - foarte frumos că atuncea nu mai lucrezi! Și tună și fulgeră contra necredincioșilor: "Lepădați, zic, rătăcirea, dacă credeți în Hristos, întoarceți-vă la lumină, fugiți de drumul noptos..." Avem noptatec... și alte variante ale ideii de noapte... dar noptos,... drum noptos,... cred că prima dată îl folosește numai autorul în Povestea
Anton Pann by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9656_a_10981]
-
bicisnici n-au fost în stare. Dacă Maria, mama atât de lovită, are o aură de martiră și este vegheată de tot satul, Dimie, pândarul conștiincios folosit ca unealtă de Moise stă în vârful unui plop, zi și noapte, și fulgeră cu lanterna peste case. Pânda lui actuală e gratuită, absurdă, un indicator al demenței care l-a cuprins. Noe, cioplitorul în piatră și lemn care măsoară oamenii cu o ață ca să le facă sicrie potrivite, îi așază o cruce lângă
Oameni de piatră (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9704_a_11029]
-
se instală peste fața sa și spuse: Tovarășe maior, sunt un om care nu fac greutăți și colaborez foarte bine cu organele. Mă oblig să spun tot ce știu. Spuneți-mi, vă rog, ce căutați și răspund imediat! Maiorul Îl fulgeră cu privirea și roșu de furie spuse: Dacă Încerci să-ți bați joc, să obstrucționezi și să minți te plesnesc imediat, cât ești de bătrân, iar dacă o faci pe prostul și ridici tonul nu voi ezita să te Împușc
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
tare frică de Securitate! Apoi, Victor Olaru Începu să spună Întreaga poveste a „Învierii pământene”, adevărată minune săvârșită de Dumnezeu dar și de oamenii săi aleși. În acest timp, cei doi treceau prin stări sufletești greu de definit, plouau și fulgerau Întrebări și priviri, dar cei doi oameni nici nu Îndrăzneau să-l Întrerupă pe olar de teamă să nu se destrame vraja și să nu se Întrerupă acel vis frumos și greu de crezut. Victor a sfârșit prin a-i
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
acasă fără o cafea, nu! Mai susții cele afirmate? Cu toată ființa mea! Hai să trăim și să uităm ce-i rău și nedrept! Hai că nu spun șefului tău, bine? Săru’ mâna și să trăiți domnișoara contabilă! Contabila Îl fulgeră cu privirea-i, care arăta că nu-i este pe plac acest mod oficial de adresare, și spuse: Mai dorești cafea, whisky? Dar ce spun eu, poate că te așteaptă cineva, este sâmbătă seara, sigur trebuie să te Întâlnești cu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
și a criticii. În 1980, când am făcut „O noapte furtunoasă” la Sibiu, am distribuit În Zița o actriță nu foarte tânără și nu foarte suplă. Sunt eufemist, desigur! La premieră, a venit o regizoare care a tunat și a fulgerat că Îmi bat joc de Caragiale, că Zița nu poate fi obeză și trecută de 45 de ani. Multă lume din teatru Împărtășea această opinie. Au trecut niște ani și Mihai Măniuțiu a pus aceeași piesă la Teatrul Odeon, cu
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
foarte agitată. La Începutul acestei perioade lupanarele erau numeroase și bine „garnisite”, În ciuda eforturilor bisericii de a face viața prostituatelor cât mai mizerabilă cu putință. În documentele epocii putem găsi nenumarate decrete și interdicții ale instituțiilor statului care tunau și fulgerau Împotriva prostituatelor, dar și planuri ale acestora de organizare În tot felul de grupări, care să le reprezinte interesele și să le apere drepturile, dezmințind și combătând pe cele dintâi. Statul le urmărea Însă pe femeile care Își câștigau existența
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
ar fi simțit nimic măcar de i-ar fi cârmit nasul din loc. MAVRICHIE: Acesta-i lucru hotărât. În grădina sfântă a Raiului nu se pomenește boală sau durere. Traiul celor preafericiți curge pururea lin, din cerul fără nori nu fulgeră niciodată. Pajiștile mereu verzi și cărările presărate cu nisip de aur n-au hopuri sau mușuroaie de care să te împiedici la umblat, nici gropi neastupate în care să dai. Aici șarpele nu are venin, ardeiul nu ustură și ghimpii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cartea la locul ei și-și roti privirile prin încăpere. Tablouri de preț, vaze de cristal, draperii grele de pluș, covor persan de cea mai bună calitate... Ce diferență între mediul în care trăia ea și familia doctorului Teodoru. O fulgeră o idee care nu avea nici un suport, dar cum ideile nu au granițe, declanșarea acesteia o transferă într-un univers ideatic: De ce unele femei au atâta noroc!?" Ușa de la vestibul o trezi din visare. Cum poate să-mi umble mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
de nu mai rămăsese decât luciditatea înfricoșătoare și morbidă a realității. Judecata limpezindu-i-se, el își dădu pe loc seama înspăimântat că păcatul fetei, pus în cumpănă cu pedeapsa primită de ea, fusese prea mic! Iar gândul acesta îl fulgeră teribil și-l făcu să tresară. „Dumnezeule, oare ce am făcut cu mințile mele?!”, își urlă el singur în cap. Astfel, îngrozit mult peste măsură, ca un nebun plecă de acolo în grabă și se făcu nevăzut. Lucrul cu adevărat
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mai nefast lucru dintre toate, într-adevăr. Și totuși, în asemenea momente, oare cum poți gândi în întregime coerent și logic? „Dumnezeule, acum am de îndreptat situația, dar cum?!”, gândi dânsul aproape cuprins de panică. „Oțet, niște oțet trebuie!”, îl fulgeră imediat prin minte. Fugi, deci, să aducă niște oțet și i-l dădu femeii să-l miroase. Vaporii aceia iuți și înțepători o făcură să mai revină un pic la viață. - Adu-mi și zahăr..., îngână ea deodată cu glasul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
roșii pe care îi aninară în părul lor negru, bogat, arătând că asemenea acestor flori sunt și inimile lor. Mergeau cu picioarele goale ca jarul ce le potopea să se scurgă în țărână asemenea unor șerpi de foc, ce le fulgerau inima și sufletul. 1 șah masasa balanăsa varză cu carne de porc grasă Văzându-le, oricui îi venea să spună că mai bine s-ar fi ascuns în întunecimea corturilor pentru că, dacă stăteau la vedere, erau în stare să incendieze
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
nu auzi cum te mai strigă! Vișinel plecă. Bătrânul îl urmări o vreme. Băiatul acesta poate ajunge în șatră într-o zi un baro1 e mai isteț decât tatăl său, gândi starostele în sinea sa. Dar imediat se întunecă. Îl fulgeră gândul că milițienii caută un băiat cam de vârsta lui, doar n-o fi Vișinel acela!? Dar tot el își spuse: de ce m-aș teme? Vișinel e băiatul Rafirei, femeie din șatra mea, nu l-am luat îîn rang, în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
aglomerat, cu sunete sticloase, iar și iar, rănindu-mi buzele cu lamelele lor fine, abia perceptibile, sângerându-le usturător, sufocant. Deschid ochii speriat, horcăind, cu pieptul convulsiv, aburind de transpirație, trec orbecăind prin lumina de pe hol, care, trezită brusc, mă fulgeră dureros, și mă arunc În baie, strecor capul Înfierbântat sub arcada de inox a robinetului și slobod fluidul rece, covârșitor, care-mi inundă țeasta cu barbarie, trezindu-mă de-a binelea și aducându-mă pe linia de plutire, În așa-
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]