367 matches
-
ultima sută de ani, când au fost publicate primele evidenŃe privind rolul fumatului în patologia unor afecŃiuni precum bronhopneumopatia obstructivă cronică, bolile cardiovasculare sau cancerul bronhopulmonar. În 1929, Fritz Lickint evidenŃia primele dovezi statistice ale legăturii dintre cancerul pulmonar și fumat, iar în 1939 acesta publica o lucrare de 1100 pagini, intitulată “Tutunul și organismul”, care s-a constituit ulterior în “acuzaŃia cu cea mai mare comprehensiune și acurateŃe asupra tutunului care a fost vreodată publicată” . Primul studiu epidemiologic din lume
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
o corelaŃie între markerii stresului oxidativ și gradul obstrucŃiei bronșice în BPOC. Această evidenŃă este un fenomen secundar deoarece stresul oxidativ este prezent în orice răspuns inflamator. S-a demonstrat o relaŃie de directă proporŃionalitate între numărul cumulat de Ńigări fumate și declinul funcŃiei pulmonare. Hipersensibilitatea bronșică este cunoscută ca factor de risc pentru apariŃia BPOC. Răspunsul la bronhoconstrictor este un predictor important din punct devedere al deteriorării funcŃiei pulmonare datorită fumatului. Expunerea la fumat determină creșterea riscului pentru infecŃii virale
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
cronică la fumat are efecte de scădere a răspunsului vasodilatator mediat prin mecanisme endoteliale. DilataŃia arterială mediată prin flux, expresia vasodilataŃiei endotelial dependente, este afectată la subiecŃii cu un istoric de fumat de peste trei ani, proporŃional cu numărul de Ńigări fumate. Patogenia afectării mecanismelor vasodilatatore la fumători are la bază scăderea producerii de oxid nitric la nivel endotelial prin inhibarea activităŃii NO-sintetazei endoteliale. În condiŃii normale, ca răspuns la acetilcolină și având ca substrat L-arginina, NO-sintetaza produce oxid nitric cu
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
oxid nitric la nivel endotelial prin inhibarea activităŃii NO-sintetazei endoteliale. În condiŃii normale, ca răspuns la acetilcolină și având ca substrat L-arginina, NO-sintetaza produce oxid nitric cu efect vasodilatator. Această disfuncŃie enzimatică apare la fumători, indiferent de numărul Ńigărilor fumate. FuncŃia endotelială și stresul oxidativ au fost evaluate în diverse studii prin măsurarea dilataŃiei flux-mediate (FMDĂ la nivelul arterei brahiale și, respectiv a nivelului de 8-izoprostan ca parametri indicatori. La fumători FMD este mai redusă, iar nivelul de 8-izoprostan mai
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la 2 ani de la sistarea fumatului și atinge valori similare la 5 ani de abstinenŃă. Studiile au arătat că mortalitatea prin ruptura unui anevrism aortic abdominal este superioară la fumători faŃă de nefumători și se corelează cu numărul de Ńigări fumate (128Ă. În plus, s-a demonstrat că renunŃarea la fumat determină scăderea riscului de a dezvolta anevrism aortic abdominal. Anevrismul aortic a fost urmărit într-un studiu clinic pe 73451 subiecŃi. ApariŃia unui anevrism aortic abdominal cu diametru sub 3
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
crescut de arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare, independent de vârstă și sex, rezultat care se menŃine și după ajustarea altor factori de risc potenŃiali. În plus, riscul de arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare crește direct proporŃional cu numărul de pachete-an fumate. Cercetările de specialitate au arătat o rată înaltă de reocluzie la subiecŃii care au continuat să fumeze și după intervenŃiile chirurgicale vasculare comparativ cu cei care au sistat fumatul. La subiecŃii cu claudicaŃie intermitentă care au renunŃat la fumat, progresia
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la nivelul peretelui vascular. Favorizarea aterosclerozei pare să fie un proces independent de nicotină, așa cum au arătat studiile care au folosit Ńigări fără nicotină. Studiile clinice au arătat o scădere a HDL colesterolului la fumători, proporŃională cu numărul de Ńigări fumate. IMT (intima-media thickness raportul grosime intimă/medie arterialăă este un indice utilizat pentru evaluarea aterosclerozei. Un studiu populaŃional de cohortă, pe o perioadă de 3 ani, a arătat o creștere a ratei de progresie a IMT de 14,3 µm
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
că aceștia au un nivel al fibrinogenul seric cu 11,2+/4,1mg/dl mai mare decât nefumătorii neexpuși (150Ă. Nivelurile plasmatice ale fibrinogenului sunt crescute la fumători datorită activităŃii reduse a plasminogenului în sânge, în corelaŃie cu numărul Ńigărilor fumate (151Ă. Normalizarea nivelului fibrinogenului, după întreruperea fumatului poate dura luni sau chiar ani. Creșterea fibrinogenului este un important factor de risc pentru obliterarea grefoanelor venoase sau restenoza după angioplastie transluminală percutană. Fibrinogenul intervine ca mediator al inflamaŃiei prin facilitarea adeziunii
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
insulinei și peptidului C la proba de încărcare orală cu glucoză sunt semnificativ mai mari la fumători în comparaŃie cu nefumătorii, în timp ce valorile glicemiei nu diferă semnificativ. Gradul insulinorezistenŃei s-a demonstrat a fi direct proporŃional cu numărul de Ńigări fumate, precum și cu valorile serice ale cotininei. RezistenŃa la insulină s-a corectat la 8 săptămâni de la oprirea fumatului, chiar dacă s-a înregistrat o creștere în greutate în medie cu 2,7 kg la subiecŃii incluși în studiu (180Ă. La subiecŃii
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
boală coronariană, accident vascular cerebral și arteriopatie obliterantă periferică la pacienŃii cu diabet zaharat (189, 190, 191Ă. Mai mult, s-a stabilit o relaŃie direct proporŃională între mortalitatea globală la pacienŃii cu diabet zaharat tip 2 și numărul de Ńigări fumate. Comparativ cu nefumătorii riscul de mortalitate a fost de 1,64 ori superior la subiecŃii care fumau 15-34 Ńigări pe zi și de 2,19 ori mai mare în cazul a mai mult de 34 Ńigări pe zi fumate. Riscul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Ńigări fumate. Comparativ cu nefumătorii riscul de mortalitate a fost de 1,64 ori superior la subiecŃii care fumau 15-34 Ńigări pe zi și de 2,19 ori mai mare în cazul a mai mult de 34 Ńigări pe zi fumate. Riscul de mortalitate a devenit similar cu al nefumătorilor după aproximativ 10 ani de la sistarea fumatului. În concluzie, conform datelor existente, la pacienŃii cu diabet zaharat este crucială renunŃarea la fumat pentru a facilita controlul glicemic și a limita dezvoltarea
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
a riscului de fracturi comparativ cu nefumătorii (197Ă. În plus, un studiu efectuat în 2007, pe un număr de 1068 bărbaŃi tineri, fumători a arătat o reducere semnificativă a densităŃii osoase și grosimii corticalei osoase asociate fumatului. Numărul de Ńigări fumate zilnic se corelează cu reducerea densităŃii osoase. S-a demonstrat că fumatul determină creșterea nivelurilor serice ale interleukinei 6, aceasta fiind cunoscută pentru rolul în patogenia osteoporozei, în relaŃie cu vârsta (200Ă. În plus, s-a constat că indicele de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
precum cuprul, cadmiul, plumbul din fumul de Ńigară, se pot acumula la nivelul cristalinului fiind implicate în apariŃia cataractei. Cercetările asupra apariŃiei opacităŃilor nucleare ale cristalinului au arătat că prevalenŃa acestora la fumători este direct proporŃională cu numărul de Ńigări fumate (224Ă. Un studiu prospectiv, incluzând 17824 medici, urmăriŃi pe o perioadă de 5 ani, timp în care 557 au dezvoltat cataractă, a arătat că fumatul a peste 20 de Ńigări pe zi, dublează riscul de apariŃie a cataractei comparativ cu
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
studiu populaŃional care a inclusbărbaŃi a arătat că fumatul reprezintă un factor de risc pentru progresia bolii renale (243). Studiul PREVEND care a inclus 7476 pacienŃi a arătat că rata de excreŃie a albuminei se corelează cu numărul de Ńigări fumate (244). Fumatul este corelat cu riscul de a dezvolta macroalbuminurie și la subiecŃii sănătoși. Un studiu incluzând 28409 voluntari din populaŃia generală a arătat că fumătorii activi aveau un risc de a dezvolta macroalbuminurie de 3,26 superior, iar foștii
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
frecvent la gravidele care fumează, comparativ cu cele nefumătoare, atât prin efectul direct al componenŃilor fumului de Ńigară, cât și din cauza afecŃiunilor inflamatoriipelvine care sunt mai frecvent întâlnite la femeile fumătoare. IncidenŃa sarcinii ectopice este corelată cu numărul de Ńigări fumate, aceasta fiind net superioară în cazul fumatului a mai mult de 20 Ńigări pe zi. Sindromul morŃii subite a sugarului este de cel puŃin trei ori mai frecvent în cazul gravidelor fumătoare, comparativ cu cele nefumătoare, riscul pentru dezvoltarea sindromului
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
fumatului a mai mult de 20 Ńigări pe zi. Sindromul morŃii subite a sugarului este de cel puŃin trei ori mai frecvent în cazul gravidelor fumătoare, comparativ cu cele nefumătoare, riscul pentru dezvoltarea sindromului fiind corelat cu numărul de Ńigări fumate. Hipoxia și nivelul crescut al monoxidului de carbon în sângele fetal joacă un rol crucial în dezvoltarea sindromului morŃii subite a sugarului, cu mamă fumătoare. Acești doi factori exercită un efect nociv asupra unor mecanisme de control din creierul fetal
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
prezintă acest sindrom asociază semne de imaturitate (269). Datorită caracterului lipofil nicotina trece rapid în laptele matern, atingând niveluri de aproximativ trei ori mai mari decât în sânge. Nivelurile nicotinei și cotininei în laptele matern cresc cu numărul de Ńigări fumate. În plus, cadmiul atinge niveluri crescute în laptele mamelor fumătoare (270). Tutunul conŃine numeroși factori carcinogeni cunoscuŃi, care traversează cu ușurinŃă bariera transplacentară, sporind riscul de apariŃie a cancerului la copii. Cancerul cerebral, leucemiile și limfoamele la copii s-au
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de ischemie focală și deces de cauză cardiovasculară (277). Turnoverul plachetar este accelerat la fumători (278). ExcreŃia urinară a tromboxanului B2 și 11dehidroTxB2, markeri ai activării plachetare in vivo, este crescută la fumători, fiind direct proporŃională cu numărul de Ńigări fumate (279). Aceste constatări au fost întărite de rezultatele unor studii implicând gemenii monozigoŃi, la care s-au evidenŃiat valori divergente ale TxB2 urinar funcŃie de statusul de fumător (280). Valorile crescute ale TxM observate la fumători descresc marcant în zile
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
286). Hipervâscozitatea sângelui și valorile crescute ale hematocritului sunt asociate cu riscul de boli cardiovasculare și cerebrovasculare. Studiile au arătat valori crescute ale hematocritului și hemoglobinei și la nou născuŃii cu mame fumătoare, niveluri direct proporŃionale cu numărul de Ńigări fumate. Mai mult, s-a demonstrat că nou născuŃii cu mame fumătoare a mai mult de 20 Ńigări pe zi au prezentat hipoxie fetală severă, policitemie și complicaŃii neurologice (287). 3.12.3. Leucocitele Fumatul induce creșterea numărului și sporirea activităŃii
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
se pot acumula în Ńesutul adipos (299). 3.13.2. Cancerul cavităŃii bucale, faringelui și laringelui Riscul de cancer orofaringian este de 2 până la 18 ori mai mare la fumători comparativ cu nefumătorii și este proporŃional cu numărul de Ńigări fumate. S-a demonstrat că 9 din 10 cancere orofaringiene la bărbaŃi și 6 din 10 la femei sunt datorate fumatului (300). Cancerul de laringe este, de asemenea, asociat cu fumatul, fiind direct proporŃional cu numărul de pachete-an, studiile raportând această
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
incluzînd 1993 femei nou diagnosticate cu cancer de col uterin, acest tip de neoplasm a fost atribuit într-o treime din cazuri fumatului (318). Nicotina și cotinina au fost detectate în mucusul cervical, la niveluri corelate cu numărul de Ńigări fumate. De asemenea, anumite nitrozamine cu proprietăŃi carcinogene au fost detectate în mucusul cervical al fumătoarelor la valori triple comparativ cu nefumătoarele (319). Riscul relativ de cancer de prostată la marii fumători (mai mult de 40 Ńigări pe zi) este mai
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
al dependenŃei nicotinice/tabagice Există mai multe elemente a căror evaluare este esenŃială în realizarea unui diagnostic corect al dependenŃei nicotinice (335): a. Statusul fumatului; b. Tipul de produs consumat; c. Consumul tabagic (produsul dintre numărul de pachete de Ńigări fumate/zi și numărul de ani de fumat; “marii fumători“au un consum de peste 20 pachete-an și ridică probleme privind tratamentul); d. DependenŃa de nicotină definită prin minim 3 dintre cele 7 criterii OMS, prezente în ultimele 12 luni (dorinŃă puternică
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
o etapă importantă premergătoare renunŃării la fumat și poate fi realizată prin folosirea anumitor teste sau chestionare. Chestionarul CAGE - este un instrument util pentru screeningul pacienŃilor cu tulburări addictive CAGE a. AŃi simŃit vreodată nevoia să reduceŃi numărul de Ńigări fumate și aŃi întâmpinat dificultăŃi în acest sens? b. AŃi fost vreodată nervos sau supărat pe oamenii care vă critică pentru că fumaŃi sau vă spun că ar trebui să renunŃaŃi? c. V-aŃi simŃit vreodată vinovat în legătură cu fumatul? d. AŃi fumat
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
și cresc calitatea vieŃii; -învăŃarea de activităŃi cognitive și comportamentale în scopul combaterii imboldului de a fuma (distragerea atenŃiei, eliminarea rutinei). Oferirea de informaŃii elementare despre fumat și realizarea cu succes a renunŃării la fumat. -faptul că o singură Ńigară fumată crește probabilitatea recidivei. -explicarea problemelor cauzate de sevrajul la tutun (apariŃia unui vârf al simptomatologiei în medie, la 1-2 săptămâni de la sistarea fumatului, care uneori poate persista și luni, perioadă caracterizată prin imboldul de a fuma). -explicarea naturii addictive a
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
efect secundar a unei sensibilități maladive în acord cu sensibilitatea artistică, descifrabilă în expresia acestui chip ușor emaciat care poartă amprenta corozivă a unei suferințe resemnate, un Ecce Homo dolorist. Într-un alt autoprotret apare ținând o țigară aproape complet fumată, privirea sa are acum o intensitate aproape insuportabilă, semn al unor puternice combustii interioare. În Autoportretul din 1907 (desen) chipul său are un aspect abraziv, răvășit, străbătut de striații, zâmbetul este deja un arc încordat, iar privirea a căpătat o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]