201 matches
-
3-4/1942, pp.9-15. 20 Atunci, pentru o clipă, a părut că vernacularul, spiritul bizantin și modernitatea pot găsi cumva o cale simbiotică, exprimată de edificiile Politehnicii București (șef proiect arh. Octav Doicescu). Curând însă, acest modernism autohtonizant (numit când funcționalism liric, când arhitectură cu specific național) a ajuns la rețete monumentale rudimentare și, sub presiunea directă sau indirectă a ideologiei național-comuniste, la redundanță decorativă prin lucrările teoretice târzii ale lui Constantin Joja și prin județenele de partid&casele de cultură
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
pe niște sisteme de dispoziții mentale a relansat dezbaterea dintre particularism și universalism. Ceea ce în engleză se numește postcolonial studies și critica masivă a esențialismului cultural (faptul de a atribui proprietăți fixe unei culturi) au stimulat o nouă formă de funcționalism, care interpretează comportamentele sociale în funcție de contexte, în termeni de alegere, strategie, negociere. Un curent puternic, stimulativ, dar care, fără îndoială, trebuie pus în relație cu dificultatea "terenului" și problematizarea sa, întoarce oglinda antropologiei asupra ei însăși. Schema teoretică împrumută de la
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
sociale în funcție de contexte, în termeni de alegere, strategie, negociere. Un curent puternic, stimulativ, dar care, fără îndoială, trebuie pus în relație cu dificultatea "terenului" și problematizarea sa, întoarce oglinda antropologiei asupra ei însăși. Schema teoretică împrumută de la structuralismul cauzal, de la funcționalism și de la marxism, arătând cum privirea cercetătorului este determinată de condițiile de producere a disciplinei. Categoriile de gândire ale antropologului, valorile sale, regulile cărora li se conformează, relația sa cu ceilalți pe teren, tehnicile sale de arhivare și scriitura proprie
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
mediu de generalitate, adică enunțuri intim legate între ele și verificabile empiric privind comportamentul omului în relațiile sale cu alții oameni. Sociologia, incluzând și psihologia socială, se prezintă astăzi cu o structură teoretică: multinivelară extrem de complexă, cuprinzând mari teorii (structuralismul, funcționalismul, materialismul dialectic și istoric, fenomenologia etc.), dar și teorii medii (teoriile mobilității sociale, ale grupurilor mici, disonanța cognitivă etc.), precum și teorii cu nivel de generalitate minim (enunțuri empirice adevărate aici și acum). Teoriile constau din enunțuri referitoare la relațiile dintre
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
provocat o slăbire a rolului imaginii religioase. Neo-raționalismul veacului iluminist a constituit în parte contra-replica dată barocului și exceselor în reprezentarea sacrului din secolul precedent. La rândul lui, neoclasicismul reintroduce un "dezechilibru iconoclast între puterea Rațiunii" și imaginație, iar semnele "funcționalismului" său se fac simțite curând, prin anularea simbolisticii baroce atât de bogate și prin introducerea unor simple și univoce alegorii (Durand, Aventurile imaginii 141). Imaginarul continuă să reziste, însă contextul și cadrul său de manifestare se schimbă fundamental în ultimele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
La rândul lor, Vilfredo Pareto, Gaetano Mosca și discipolii lor (așa-numitul „neomachiavelism”) preferă să pună accentul pe problematica circulației elitelor, pe dihotomia guvernanți/guvernați și pe legea necruțătoare a aristocrației (sau a oligarhiei). De oriunde s-ar inspira (din funcționalism, structuralism sau interacționism), teoriile moderne ale stratificării atrag atenția asupra unui ansamblu de caracteristici legate de poziția profesională: sector de activitate, nivel de venituri, tip de calificare etc. Trei elemente, propuse de Maurice Halbwachs și discutate apoi de Raymond Aron
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
atare, pe terenul științei limbii, unde asemenea conținuturi semantice sînt noționalizate deseori în procesele de analizare, interpretare și clasificare a faptelor, funcție devine termen cu diferite accepțiuni specifice. În lingvistica postsaussureană, s-a dezvoltat, de altfel, un curent de gîndire (funcționalismul) care susține că studierea unei limbi reprezintă în primul rînd stabilirea funcțiilor pe care diferite elemente ale limbii le au în comunicare. Cea mai răspîndită accepție a termenului funcție în analiza lingvistică ține de gramatică, clasele morfologice și raporturile sintactice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1982; (în colab. cu Levinson, Stephen C.) Rethinking Linguistic Relativity, Cambridge University Press, Cambridge, 1996. Valeria GUȚU-ROMALO (n. 1928), autoare de gramatici, profesoară la Universitatea din București. Lucrările sale au valorificat la început achizițiile lingvisticii structurale și, mai tîrziu, ale funcționalismului și ale generativismului, în descrierea limbii române. Coordonatoare a ultimei ediții a gramaticii academice (din 2005), Valeria Guțu-Romalo a realizat și alte studii de referință: Morfologie structurală a Limbii Române (substantiv, adjectiv, verb), Editura Academiei, București, 1968; Sintaxa limbii române
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1976; The Dance of Life. The Other Dimension of Time, Doubleday, New York,1983; Handbook for Proxemic Research. An Anthropology of Everyday Life: An Autobiography, Doubleday, New York, 1992. Michael Alexander Kirkwood HALLIDAY (n. 1925), profesor britanic, specialist în gramatică, fondator al funcționalismului lingvistic. Lucrări de referință: Explorations in the Functions of Language, Edward Arnold, London, 1973; Learning How to Mean, Edward Arnold, London, 1975; Linguistic Studies of Text and Discourse, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2002; On Language and Linguistics, (ed.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Urteil. Untersuchungen zur Genealogie der Logik, Academia, Prag, 1939 (trad. rom. Experiență și judecată. Cercetări cu privire la genealogia logicii, Humanitas, București, 2012). Dell Hathaway HYMES (1927-2009), lingvist american, a cercetat particularitățile vorbirii în condiții sociale concrete, în tradiția cercetărilor inițiate de funcționalismul praghez, dar și de lingvistica și de antropologia americană. Inițiază (împreună cu alți specialiști de la Universitatea din Pensylvannia) direcția de investigare specifică "etnografiei comunicării" și conduce cîteva decenii revista "Language in Society". Lucrări de referință: (în colab. cu Gumperz, J. J.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
susceptibilitate al diverselor populații la activarea iluziilor vizuale (nu prezența sau absența acestora), testînd ipotezele nativiștilor. Presupoziția lor de bază afirma că dacă percepția este influențată de învățare, pot exista diferențe ecologice și culturale în percepție, ca expresie a unui "funcționalism tranzacțional". Procesul iluziilor este funcțional în genere, susțin adepții acestei poziții, dar poate genera erori în cazuri particulare, din cauza nereprezentativității ecologice a situației (Nakamura, 2006, Pepperberg, 2008). Să parcurgem cîteva dintre ele. Ipoteza lumii verticalizante (the carpentered world hypothesis) pornește
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
constituie o temă predilectă în științele sociale, în opinia aceleiași cercetătoare (ibidem), putem totuși construi o abordare sociologică a modei prin structurarea analizei la nivel macro- și microsocial, ceea ce, în concepția autoarei, ar consta în apelul la tradiția sociologică a funcționalismului și interacționismului simbolic. O lucrare de referință a grupului de cercetători din domeniul studiilor culturale dedicate modei este editată în 2005 sub titlul Encyclopedia of Clothing and Fashion. Istoricul Valerie Steele, coordonatoarea acestei enciclopedii în trei volume, subliniază că cele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ele se sprijină pe concepții diferite despre om și activitățile lui. Vom opune două definiții ale organizației: o definiție care se înscrie în paradigma funcționalistă și o definiție care ține de paradigma "constructului social". 1.1. Paradigma funcționalistă și organizația Funcționalismul s-a dezvoltat, la origine, în sociologie. El se bazează (Séguin, Chanlat, 1983) pe două postulate fundamentale: există unitate funcțională, adică orice sistem este constituit din părți perfect integrate între ele. În fine, orice sistem trăiește în stare de echilibru
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
17, 30-31, 132, 134-136, 138, 142, 150, 157-158, 168. Emoție la locul de muncă, 115, 212. Eschivare, 30. Etape, 82-83, 85-86. Execuție, 31. Experimentare, 21. F Familie, 37-39, 73-74, 79, 82, 88-89, 123. Flexibilitate, 13, 69, 76, 212. Funcție, 153. Funcționalism, 28. G Grilă buget-timp, 37, 41. Grup, 32, 147. Grupare după funcții, 46, 152. Grupare după piață, 46, 152. Grupare, 46-47, 54, 198. Grupuri autonome, 164-166, 203. I Identități, 152, 189, 193. Implicare în muncă, 14, 105-115, 189. Implicare, 18
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
îi separă unui "consens" bazat pe obediența voluntară și necondiționată față de centrul moscovit, PCR "a înlocuit noțiunea unității monolitice cu un concept foarte asemănător "mâinii invizibile" a lui Adam Smith" (Jowitt: 1970, 43). Ideea este fertilă, fiind probabil influențată de funcționalismului dominant în anii '60 în teoria relațiilor internaționale (RI). Dincolo de detaliile teoretice, concluzia este că leninismul romantic a modificat radical sensul sovietic al internaționalismului, o nouă dovadă a independenței sale ideologice în raport cu centrul moscovit. Pe măsură ce, în anii '80, populația se
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
asupra căror origini nu le pot verifica și se apleacă asupra datelor empirice din observațiile ritualurilor practicate în lumea contemporană, putând fi considerate ca teorii funcționale, natura ritualului fiind interpretată după rolul pe care acesta îl are în societate. Rolul funcționalismului este să explice devenirea ritualului după necesitățile individuale și echilibrul social, deci ca un răspuns adaptativ și suplimentar al omului și societății. Această teorie aparține lui Bronisław Malinowski, A.R. Radcliffe-Brown, E.E. Evans-Pritchard, Clyde Kluckhohn, Talcott Parsons și Edmund Leach
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
62 2.7. Demersuri instituționale pentru o cultură europeană / 65 2.8. Cultura și integrarea europeană / 67 2.9. Interculturalitatea : realitate în comunicarea contemporană / 69 2.10. Antropologia culturală bază a interculturalității / 76 2.11. Percepția alterității / 78 2.12. Funcționalismul / 83 2.13. Constrângerile asupra percepției / 88 2.14. Modelul schimburilor / 89 2.15. Funcționarea ternară a culturii / 90 2.16. Identitatea culturală europeană / 93 2.17. Asumarea politică a alterității / 97 2.17.1. Scopurile fundamentale ale politicii culturale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de la locul acordat Celuilalt. Adică de la premisa de egalitate: egalitatea capacității de a simți, de a crea, de a avea o identitate proprie. Numai ulterior se va putea vorbi de egalitatea în comunicare și de egalitatea în drepturi. 2.12. Funcționalismul Ca metodă antropologică minimală de studiu al culturii în cadrul prezentei lucrări va fi folosită metoda funcționalistă a lui Bronislaw Malinowski. Însă, înainte de prezentarea metodei științifice în sine, se cuvine să fie făcută o precizare: funcționalismul este o tradiție antropologică materializată
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
egalitatea în drepturi. 2.12. Funcționalismul Ca metodă antropologică minimală de studiu al culturii în cadrul prezentei lucrări va fi folosită metoda funcționalistă a lui Bronislaw Malinowski. Însă, înainte de prezentarea metodei științifice în sine, se cuvine să fie făcută o precizare: funcționalismul este o tradiție antropologică materializată printr-o serie de cercetări precis datate, dar el poate fi în mod egal definit ca o schemă de interpretare a realității, neaparținând propriu-zis nici unei configurații de cunoaștere. Trebuie făcută în consecință distincția între adjectivele
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
impuse de metabolism nu e simplu, el constând într-un set de instituții care funcționează conform anumitor reguli"59. "Stabilirea unui comportament prescris este o nevoie derivată sau un imperativ cultural, care trebuie să funcționeze în cadrul fiecărui grup uman."60. Funcționalismul privește înțelegerea clară a naturii fenomenelor culturale. Premisele teoriei funcționaliste sunt: "1. cultura este în mod esențial un aparat instrumental prin care omul este pus în poziția de a se confrunta mai bine cu problemele concrete specifice pe care le
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
-și construi universul imaginar și simbolic, ca rezultat al influenței evoluționismului asupra științelor umaniste în secolul al XIX-lea. Nu a fost luată în calcul posibilitatea coexistenței ideilor moderne despre om ca întreg, depășindu-și limitele funcțiilor biologice și psihologice. Funcționalismul, prezentat în studiul de față ca metodă antropologică minimală de studiu al culturii, este limitat de faptul că îl reduce pe om la o sumă de nevoi cu caracter primordial biologic. Antropologia funcționalistă supune cultura realizării nevoilor umane manifestate în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Această temă a naturii este prezentă și în operele urmașilor lui Sibelius care au accentuat comuniunea dintre om și natură. Natura este un element la fel de prezent și în arhitectură, materialele folosite fiind lemnul și piatra. Stilurile arhitecturale "art nouveau" și funcționalismul redau această legătură dintre om și natură, fiecare în caracteristicele lor specifice. Un reprezentat al funcționalismului este Alvar Aalto. Acesta consideră că rolul clădirilor este acela de a da oamenilor un sentiment al continuității cu mediul înconjurător, încercând să integreze
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
dintre om și natură. Natura este un element la fel de prezent și în arhitectură, materialele folosite fiind lemnul și piatra. Stilurile arhitecturale "art nouveau" și funcționalismul redau această legătură dintre om și natură, fiecare în caracteristicele lor specifice. Un reprezentat al funcționalismului este Alvar Aalto. Acesta consideră că rolul clădirilor este acela de a da oamenilor un sentiment al continuității cu mediul înconjurător, încercând să integreze construcțiile sale în natură. Un alt exemplu în acest sens este cartierul Tapiola, aflat la vest
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
-lea în privința locuinței muncitorești. Această ideologie vehicula aceleași preocupări pentru igienă, ordine și disciplină, cu intenția de a institui modalități de socializare favorabile unei raționalizări a vieții sociale. "Legile igienei, universal recunoscute" (Carta de la Atena, art. 24) stau la baza funcționalismului urban. Împărțirea orașului în zone adecvate realizării uneia dintre cele patru funcții urbane (habitatul, munca, petrecerea timpului liber, circulația) relevă grija de a amenaja ideal fiecare zonă, potrivit vocației sale, fără a aduce perturbări celorlalte funcții: zonele de locuit trebuie
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
al Mișcării moderne a dat credit proiectului puterilor publice de a domina urbanul. Acest proiect legitima un salt cantitativ și calitativ al intervenției statului în societate. Putem remarca, de altfel, după cum sugerează Jean-Paul Lacaze, că doctrina diviziunii spațiului promovată de funcționalismul urban sprijinea statul în intenția sa de a multiplica și specializa serviciile și rolurile bine delimitate 142. Prin această raționalitate urbanistică se milita ca și puterea publică să împiedice efectele dăunătoare ale dreptului de proprietate asupra amenajării orașului. Urbanismul modern
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]