438 matches
-
și, mai ales, abordarea relației dintre piețe și organizații sunt caracteristici contemporane. În cele ce urmează vom considera concepția lui M. Granovetter asupra problematicii acțiune - instituții și, implicit asupra dihotomiei piețe - organizații, concepție care constituie o critică a abordărilor economice funcționaliste. Din perspectiva sociologiei economice, Granovetter explică cooperarea economică prin implicarea (sau imersiunea - embeddedness) acțiunii În relațiile sociale. Studiul său din 1985, Economic Action: The Problem of Embeddedness, este o critică adusă funcționalismului lui Williamson, precum și concepțiilor economice subsocializante și, respectiv
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mai aproape de „natura umană așa cum o știm” (1985:ix, apud Rowlinson, 1997:26). Aceste caracteristici ale naturii umane (factorii umani) și caracteristicile tranzacțiilor (specificitatea investiției), cele din urmă fiind determinate de tehnologie, sunt determinanții costurilor tranzacționale. Adoptând inițial un model funcționalist simplist, Williamson argumentează că, În istorie, supraviețuiesc și evoluează instituțiile cele mai eficiente În reducerea costurilor tranzacționale (firma capitalistă, de exemplu). Instituțiile, ca moduri de structurare a recompenselor (incentive alignment) sau, altfel spus, diferite moduri de organizare a tranzacțiilor (governance
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În acest caz, rezultatul intenționat al acțiunii actorilor ce dețin putere (conducătorilor, statului) În promovarea propriilor interese de maximizare a utilității. Explicația este teleologică, dar la nivelul acțiunii individuale a anumitor actori (conducătorilor politici) și nu la nivelul societal general (funcționalistă). 6. Construcția contractuală și instituțională a relațiilor sociale. Autorii care subscriu paradigmei noii economii instituționale sunt interesați de aranjamentele contractuale formale ce guvernează tranzacțiile economice, În special cele care manifestă un grad ridicat de dependență mutuală non-trivială, adică cele În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și, În consecință, „solidaritatea” apare doar ca soluție pentru obținerea eficienței; aceasta din urmă abia este tendința „firească” a societății. Totuși cele două concepte, solidaritate și eficiență, sunt congruente. Ambele rezultă În urma diviziunii muncii și se Înscriu În teorii sociale funcționaliste. Durkheim diferențiază Între solidaritatea negativă care Îi leagă pe oameni de lucruri (drepturile reale exercitate asupra bunurilor privateși care produce diferențierea corpului social pentru a face ulterior posibilă solidaritatea prin complementaritatea diferențelor) și cea pozitivă care Îi unește pe indivizi
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
conflict și zădărnici instituțiile (2001:159; de asemenea, Sandu, 2003). Preluând problema hobbesiană a ordinii aplicată activității economice, Granovetter trece În revistă argumentele cele mai importante formulate la vremea respectivă privind geneza ordinii sociale. Williamson (1991, 1993) avansează un argument funcționalist și consideră că instituțiile sunt aranjamente sociale eficiente În diminuarea incidenței oportunismului și soluționarea problemei ordinii sociale. Granovetter reproșează concepția subsocializantă a acestui argument: dacă indivizii sunt orientați doar către urmărirea rațională a propriul interes, atunci nimic nu exclude tentația
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
denumirea de"Școală diagnostică". * Abordarea individuală a asistenței sociale a fost dezvoltată în continuare de cercetătorii W.Robinson, J.Taft, O.Rank. J.Taft și O.Rank dezvoltă o direcție nouă în teoria și practica asistenței sociale, cunoscută ca "școala funcționalistă a asistenței sociale", care și-a axat construcțiile nu pe diagnoză, ci pe procesul interacțiunii lucrătorului social și al beneficiarului. În această situație asistentul social și beneficiarul devin parteneri și poartă responsabilități egale pentru schimbarea situației. * În anii 1930 1945
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
care lărgește conținutul conceptului de diagnoză, ultima fiind definită ca o ipoteză de lucru pentru înțelegerea personalității clientului, situației și problemelor lui. * În anii 1945 1960 dezvoltarea teoriei asistenței sociale a decurs în contextul discuțiilor dintre abordările școlii diagnostice și funcționaliste. Din această perspectivă prezintă interes lucrările cercetătorilor F.Biestek și Helen Harris Perlman. * În anii 1961 1970 teoria asistenței sociale este întruchipată prin diverse direcții ale școlilor internaționale. Spre exemplu, în SUA teoria asistenței sociale se ramifică în trei orientări
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
teoria asistenței sociale se ramifică în trei orientări: o dezvoltarea teoretică a metodelor tradiționale; o dezvoltarea abordărilor complexe, care îmbină teoria și practica într-o sistemă unică; o elaborarea abordărilor pentru grupe specifice de clienți. Dezvoltând concepțiile școlilor diagnostice și funcționaliste, F.Hollis și R.Smalley au elaborat metode de lucru ale asistentului social cu grupul și cu comunitatea. * În anii 1970 1990 teoria asistenței sociale își continuă dezvoltarea în patru direcții principale: o teoria asistenței sociale individuale; o teoria asistenței
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
la antipozii sistemelor socioeconomice "capitaliste" și din care face din start emblema "societăților de abundență": schimburile s-ar subordona unor logici absolut ireductibile la căutarea unui interes "economic". Când își revizuiește poziția angajându-se mai profund în critica "utilitarismelor" (formaliste, funcționaliste, marxiste), Sahlins 12 încearcă să reînscrie logica practicilor într-o ordine culturală (simbolică) determinantă pentru fiecare societate: o poziție care îl conduce însă la dizolvarea resorturilor și a efectelor economicului. Sahlins situează atunci opoziția dintre societățile occidentale și "societățile primitive
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
1997, pp. 372-475). Economiștii disting momentele consumului (decizie, act, satisfacere) și factorii (sociali, psihologici). Este remarcabil să constatăm, în plus, că există o mare complicitate între abordările psihologică și economică. Scopul practic al marketingului cultural se regăsește în definiția lui funcționalistă: "El are o funcție de mediere între ofertă și cerere, trebuie să organizeze întâlnirea dintre operă și public" (Yves Evrard, Le Management des entreprises artistiques et culturelles, Économica, Paris, 1993, p. 73). Economiștii sunt interesați de aspectele economico-practice, precum nivelul optim
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și piața în economie, este constituit de acțiunile și interact-țiunile unităților, iar teoria se bazează pe supoziții în legătură cu comportamentul lor." (Waltz 1979: 118) Astfel, sistemul nu este în mod necesar mai mult decît suma părților sale. Altfel spus, părăsind modelul funcționalist în favoarea modelului de echilibru al pieței, teoria este la bază individualistă, nu holistică. Din moment ce structuralismul și holismul sînt termeni folosiți adesea unul în locul celuilalt, este mai bine, probabil, să ne referim la Waltz ca la un realist sistemic, și nu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
1. Cantitativ și calitativ în cercetarea socialului 36 2.2. Procesualitatea cercetării sociologice 40 2.3. Metode de cercetare 55 Partea a II-a DINAMICA SOCIETĂȚII Cap. 3 PERSPECTIVE TEORETICE ASUPRA SOCIETĂȚII ȘI INTERACȚIUNII UMANE 3.1. Macrosociologia 1: perspectiva funcționalistă 68 3.2. Macrosociologia 2: perspectiva conflictualistă 73 3.3. O posibilă sinteză a perspectivelor macrosociologice 77 3.4. Microsociologia: perspectiva interacționist-simbolică 78 3.5. Micro și macrosociologia: o sinteză posibilă 84 Cap. 4 CULTURA ȘI STRUCTURA SOCIALĂ 4.1
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Incompatibilități între cultură și structura socială 119 4.6. O viziune comparativă a societăților 123 Cap. 5 SOCIALIZAREA 5.1. Teorii ale socializării și dezvoltării 131 5.2. Agenții socializării 138 5.3. Tipuri de socializare 144 5.4. Perspectiva funcționalistă și perspectiva conflictualistă asupra socializării 149 Cap. 6 GRUPURI ȘI ORGANIZAȚII 6.1. Grupuri 152 6.2. Organizații 162 6.3. Conducerea în grupuri și organizații 167 6.4. Persuasiunea birocrației 170 Cap. 7 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL 7
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
familiei 229 9.2. Pattern-urile căsătoriei 231 9.3. Pattern-urile familiei 235 9.4. Familia în ansamblul structurii sociale 237 9.5. Schimbarea pattern-urilor căsătoriei și familiei 244 Cap. 10 EDUCAȚIA CA INSTITUȚIE SOCIALĂ 10.1. Perspectiva funcționalistă asupra educației 250 10.2. Perspectiva teoriei conflictului despre educație 259 10.3. Educația în învățământul superior 264 Partea a V-a SCHIMBAREA SOCIALĂ Cap. 11 POPULAȚIA 11.1. Trei variabile demografice fundamentale 270 11.2. Creșterea populației lumii 277
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
problemele și discuțiile din diferite zone ale sociologiei în relațiile lor reciproce. Pentru a facilita cititorilor dezvoltarea capacității de gândire critică urmând modalitatea de abordare specifică lucrărilor academice din sociologia americană lucrarea este centrată pe cele trei perspective sociologice majore: funcționalistă, teoria conflictului și interacționist-simbolică. În acest scop, am tratat într-un capitol distinct aceste perspective și apoi ne-am referit la ele în toate celelalte probleme majore abordate în lucrare. În acest fel, majoritatea conceptelor cheie ale fiecărei probleme de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
propun zeci de teorii specifice (înalt specializate) de genul celor menționate și pun mii de întrebări dar, în mare măsură, toate acestea pot fi legate de una sau mai multe din cele trei perspective majore ale sociologiei. Acestea sunt: perspectiva funcționalistă, perspectiva conflictualistă și perspectiva interacționist-simbolică. Sin-tetizăm dimensiunile esențiale ale celor trei perspective sociologice în tabelul 3.1 al cărui conținut va ghida și înlesni demersul nostru. Cele trei perspective precizate vor servi ca o adevărată coloană vertebrală a discuțiilor noastre
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Cum oamenii se comportă în grupurile mici; cum simbolurile și comunicarea formează percepțiile; cum se învață rolurile sociale și "societatea" este construită prin interacțiuni. Practica educațională; terapia. Două din cele trei perspective pe care le vom lua în considerație, perspectiva funcționalistă și teoria conflictului, intră în categoria macrosociologiei. Cu alte cuvinte, acestea sunt interesate în principal de explicația pattern-urilor sociale de dimensiuni mari. De obicei, unitatea de analiză este o societate în ansamblul ei și, drept urmare, aceste perspective permit comparația
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
perspectivă, cea interacționist-simbolică, este microsociologică și vizează subdomeniul sociologiei cunoscut ca psihologia socială. Din acest motiv aceasta este mai interesată de procesele care operează la nivel individual, precum și de interacțiunea dintre indivizi și ansamblul societății. 3.1. Macrosociologia 1: perspectiva funcționalistă Perspectiva funcționalistă este cunoscută sub denumiri diverse, cum ar fi perspectiva ordinii sau funcționalismul structural, dar toate se referă la același punct de vedere teoretic general. Sociologul care probabil a avut cea mai mare influență asupra dezvoltării acestei perspective a
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
interacționist-simbolică, este microsociologică și vizează subdomeniul sociologiei cunoscut ca psihologia socială. Din acest motiv aceasta este mai interesată de procesele care operează la nivel individual, precum și de interacțiunea dintre indivizi și ansamblul societății. 3.1. Macrosociologia 1: perspectiva funcționalistă Perspectiva funcționalistă este cunoscută sub denumiri diverse, cum ar fi perspectiva ordinii sau funcționalismul structural, dar toate se referă la același punct de vedere teoretic general. Sociologul care probabil a avut cea mai mare influență asupra dezvoltării acestei perspective a fost (mile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
muncii minimă, experiențe comune și o puternică conștiință colectivă; 2. Solidaritatea organică reprezintă fundamentul legăturii sociale în societățile industrializate, unde oamenii sunt dependenți unul de altul datorită specializării, complexității, dezvoltării înalte și diviziunii muncii accentuate. În secolul al douăzecilea teoriile funcționaliste au trecut dincolo de problema ordinii și solidarității sociale. Printre cei mai influenți teoreticieni funcționaliști moderni care au contribuit la dezvoltarea acestei perspective sociologice majore se numără americanii Talcott Parsons și Robert Merton. Potrivit perspectivei funcționaliste, societatea este un sistem alcătuit
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
legăturii sociale în societățile industrializate, unde oamenii sunt dependenți unul de altul datorită specializării, complexității, dezvoltării înalte și diviziunii muncii accentuate. În secolul al douăzecilea teoriile funcționaliste au trecut dincolo de problema ordinii și solidarității sociale. Printre cei mai influenți teoreticieni funcționaliști moderni care au contribuit la dezvoltarea acestei perspective sociologice majore se numără americanii Talcott Parsons și Robert Merton. Potrivit perspectivei funcționaliste, societatea este un sistem alcătuit dintr-un număr de elemente interrelate și interdependente, fiecare realizând o funcție care contribuie
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
În secolul al douăzecilea teoriile funcționaliste au trecut dincolo de problema ordinii și solidarității sociale. Printre cei mai influenți teoreticieni funcționaliști moderni care au contribuit la dezvoltarea acestei perspective sociologice majore se numără americanii Talcott Parsons și Robert Merton. Potrivit perspectivei funcționaliste, societatea este un sistem alcătuit dintr-un număr de elemente interrelate și interdependente, fiecare realizând o funcție care contribuie la acțiunea întregului. Elementele societății includ, spre exemplu, instituții ca familia, educația și economia. Familia asigură creșterea și sprijinul copiilor până când
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
supraviețuiască, dar și de construcția școlilor și editarea cărților necesare pentru educație. Familiile și școlile nu pot supraviețui fără bunurile asigurate de economie iar, la rândul lor, organizațiile economice au nevoie de muncitori socializați și instruiți în munca industrială. Pentru funcționaliști, atunci, toate părțile societății funcționează împreună pentru a asigura lucrurile care sunt esențiale să susțină societatea. Teoria socială fundamentală care susține această perspectivă este teoria sistemelor. Într-un sistem toate părțile sunt legate, interdependente și integrate și este evident că
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
că schimbarea unui element al societății va conduce probabil la schimbări în alte părți. Schimbările mici din sistemul social sunt compensate cu relativă ușurință de acesta, dar schimbările mari sau bruște pot cauza dezordine socială majoră. Din această cauză, argumentează funcționaliști, sistemele sociale sunt caracterizate prin stabilitate și tendința către echilibru stare a balanței în care relațiile între părțile variate ale sistemului rămân la fel. Problema de ce o societate adoptă o anumită formă particulară de existență este o preocupare primordială pentru
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sistemele sociale sunt caracterizate prin stabilitate și tendința către echilibru stare a balanței în care relațiile între părțile variate ale sistemului rămân la fel. Problema de ce o societate adoptă o anumită formă particulară de existență este o preocupare primordială pentru funcționaliști. Premisa fundamentală explicativă de la care pleacă răspunsul acestora constă în aceea că orice societate ia forma ei particulară de existență deoarece acea formă lucrează (funcționează) bine pentru societate în situația ei dată. După cum știm, societățile există într-un evantai larg
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]