438 matches
-
de reproducere socială de care este responsabilă școala capitalistă. Critica ideologiei meritocratice mai reține câteva contraargumente: 1. Tezele meritocratice explică inegalitatea socială prin diferențe în abilități, talente sau inteligență. Astfel, ele sunt foarte aproape, după cum se poate vedea, de teoria funcționalistă a stratificării (Davis și Moore, 1945), precum și de ipotezele școlii capitalului uman (care nu contrazic direct teoriile conflictualiste, ci mai ales premisele teoriei acreditărilor). 2. Teza meritocratică se ocupă doar de recompensele asociate ocupațiilor, nu și de cele corespunzătoare proprietăților
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
multe tradiții de analiză a relației dintre școală și mobilitatea socială. Acestea s-au revendicat mai ales de la tradiția de gândire critică, purtând eticheta de teorii conflictualiste și fiind motivate intelectual de polemica cu teoriile optimiste și legitimiste de tip funcționalist. Tuturor acestor teorii le este comună ostilitatea față de punctele de vedere funcționaliste, pe care le resping ca fiind expresii sofisticate ale mistificării intereselor categoriilor sociale dominante. Din tabăra conflictualistă voi expune pe scurt două curente: teoria acreditărilor, reprezentată cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
s-au revendicat mai ales de la tradiția de gândire critică, purtând eticheta de teorii conflictualiste și fiind motivate intelectual de polemica cu teoriile optimiste și legitimiste de tip funcționalist. Tuturor acestor teorii le este comună ostilitatea față de punctele de vedere funcționaliste, pe care le resping ca fiind expresii sofisticate ale mistificării intereselor categoriilor sociale dominante. Din tabăra conflictualistă voi expune pe scurt două curente: teoria acreditărilor, reprezentată cel mai bine de Randall Collins și considerată o teorie neoweberiană, și neomarxismul, ai
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
toate solicitând corecții ale teoriei în aspectele ei fundamentale. Realitățile economiei și ale societății contraziceau presupozițiile simple ale funcționalismului tehnologic și ale școlii capitalului uman. Șomajul, mai ales cel din rândul tinerilor, era văzut ca o infirmare serioasă a modelului funcționalist tehnologic, deoarece indica o necorelare între competențele tehnice furnizate de sistemele școlare și nevoile piețelor muncii. Pe de altă parte, lărgirea accesului la educație în țările occidentale nu a dus la o îmbunătățire semnificativă a egalității sociale, ci la devalorizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Collins se bazează pe teoria stratificării a lui Max Weber și pe teoria organizațională acceptată în perioada în care el și-a elaborat tezele. În evoluția recentă a sociologiei educației, modelul propus de Collins reprezintă punctul culminant al contestării perspectivei funcționaliste tehnologice în înțelegerea relației dintre educație și destinația socială a individului. Prima formulare modernă a criticilor de tipul teoriei acreditărilor la adresa modului de gândire tehnofuncționalist i-a aparținut lui Ivar Berg (1970). Deciziile angajatorilor de a folosi diplomele școlare ca
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din alte structuri atitudinale. Altfel spus, contactul cu școala românească și conținutul acesteia contează prea puțin pentru modul în care sunt apreciate instituțiile de învățământ autohtone. Ca aproape orice discurs justificator al instituțiilor, și cel al educației este, prin tradiție, funcționalist. Tot un punct de vedere funcționalist legitimează, parțial, școala în sine, astfel că oamenii consideră utile, în general, cunoștințele transmise prin școală. O altă sursă de legitimitate a școlii rezidă în locul acesteia ca instituție centrală în istoria și identitatea națională
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
contactul cu școala românească și conținutul acesteia contează prea puțin pentru modul în care sunt apreciate instituțiile de învățământ autohtone. Ca aproape orice discurs justificator al instituțiilor, și cel al educației este, prin tradiție, funcționalist. Tot un punct de vedere funcționalist legitimează, parțial, școala în sine, astfel că oamenii consideră utile, în general, cunoștințele transmise prin școală. O altă sursă de legitimitate a școlii rezidă în locul acesteia ca instituție centrală în istoria și identitatea națională, obiect de tratament privilegiat și de
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ulterior popularizată în Statele Unite ale Americii de către Ch. A. Ferguson și J.-A. Fischman, diglosia este influențată direct de o serie de factori cu impact definitoriu asupra modului de folosire a unei limbi în situații de comunicare punctuale. În viziunea funcționalistă statică asupra repartizării complementare a varietăților existente la nivelul limbii, sociolingviștii americani operează o separare netă între diglosie și bilingvism. Pe de o parte, ei selectează varietatea minoră ("joasă", după engl. low) ca fiind specifică unui anumit tip de comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unitate sintactică de bază, analizabilă și divizibilă în "elemente discrete care nu coboară sub nivelul cuvintelor" (la Valeria Guțu-Romalo). Conform acestei perspective, limita dintre nivelul sintactic și cel morfologic este anulată, soluție pe care o oferă tot mai multe gramatici funcționaliste, dar pe care o preiau și unele gramatici cu statut normativ, cum ar fi Gramatica limbii române, apărută în 2005, sub egida Academiei Române (GA 2005). Se poate considera, de aceea, că enunțul interesează nu atît ca unitate sintactică (deoarece el
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
abordat, modul de organizare și de structurare a discursului, lungimea discursului. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i se identifică patru direcții teoretice în explicarea fenomenului generic discursiv: funcționalistă, enunțiativă, textuală și raportul dintre situația de comunicare și caracteristicile formale și de organizare a textului. V. analiză (a discursului), discurs, contract (de comunicare), formație discursivă, matrice discursivă, tipologie. DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. EG GENERALIZARE. Considerată
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Advances in language planning, Mouton, The Hague, 1968; Language and Ethnicity, J. Benjamins Pub. Co., Amsterdam - Philadelphia, 1991; (ed.), Handbook of Language and Ethnicity, Oxford University Press, New York, 1999. Jerry Alan FODOR (n. 1935), profesor și filozof, reprezentant al curentului funcționalist în teoria limbajului. Studii integrabile științelor cognitive în care lansează ipoteza organizării și funcționării modulare a gîndirii, model reperabil și la nivelul limbii. Lucrări de referință: Fodor, Jerry A., Katz, Jerrold J. (eds.), The Structure of Language. Readings in the
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Collected Works of J R Martin, Shanghai Jiao Tong University Press, Shanghai, 2012; Systemic Functional Grammar: A Next Step into the Theory - Axial Relations, Higher Education Press, Beijing, 2013. André MARTINET (1908-1999), lingvist francez, exponent al structuralismului, fondator al direcției funcționaliste în sintaxă. Teoria limbii îi datorează lui Martinet concepte ca "dublă articulare", "morfem", "lexem". Lucrări de referință: La gémination consonantique d'origine expressive dans les langues germaniques, Munksgaard, Copenhague, 1937; La phonologie du mot en danois, Klincksieck, Paris, 1937; La
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
naționalism sînt binecunoscute 2, dar sugestia sa esențială, că naționalitatea este un produs complex al industrializării moderne că noi, cei moderni, sîntem obligați să ne asociem identitatea culturală cu birocrația de stat, economică, educațională și teritorială din jurul nostru este excesiv de funcționalistă, dar și lipsită de considerație pentru unele probleme politice importante. Care este semnificația politică a unei națiuni? Au națiunile un drept la autodeterminare politică? Și dacă au acest drept, înseamnă aceasta că identitatea națională a cetățenilor este cel mai bine
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
or empires towards other urban settlements and towards the nature, even using destructive tactics to ensure victory în a war - burning the grasslands, poisoning wells, draining or deviating river beds24 etc.). The phrase "environment", which we consider inadequate, limited and funcționalist, expresses and insufficient approach, ăn attitude of breaking away from nature (with the human being "protected" from nature, by an artificial, urban habitat, made of concrete and cement), în which nature is "the great wilderness", yet to be urbanized and
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
the human metropolises" (conception born from the deep interpretation of the phrase). There is a multitude of definitions of the phrase "environment", preferred în the legal doctrine, instead of the more comprehensive one phrase "nature" (which does not have the funcționalist, desacralized, consumerist connotation, specific to the secular, industrialized societies, of "environment", which suggests reducing nature to "various components and power, physical, chemical and biological conditions, surrounding a being - în this case, the human being, our note - or the groups of
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
Constituțional Court, dated December 30th 1987, în which the environment is regarded aș "an intangible unitary item" with its various components, each being the object of protection separately, and all representing a unit, overall. The same view, reflecting an inevitable funcționalist and legacy-based perspective of nature, also occurs în definitions presented în internațional documents, în the field internațional environmental law, such aș the Convention on the civil liability for damages caused by activities hazardous for the environment, under the aegis of
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
the "set of elements which, în the complexity of their relations, represent the framework, environment and conditions for the human lives, aș existing or aș perceived"27. A global comprehensive definition (but which does not get rid of the mainly funcționalist notes) is the one given by the Romanian legislation (GEO 195/2005, approved by Law no. 265/2006), în which the environment incorporates, aș a legal concept, a complex reality, formed of atmosphere, biosphere, geosphere, sociosphere and cosmos. The living
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
poporului român, Editura Corint, Bucharest, 2010, pp. 31-38, 42. 25 If we quote only the first part of the given definition, given for example to the environment, by scientist Emil Racoviță, it is interesting to note the balance between the funcționalist approach to nature (adopted by the human being, aș active element, with exclusively dominating role, exploiting nature) and the holistic approach, acknowledging eventually that "the human being is în a close relation to nature and that this relation is vital
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
fost continuat la jumătatea secolului al XX-lea prin concepția despre societate a lui Talcott Parsons, care subliniază faptul că valorile și normele exercită funcții pentru menținerea echilibrului și stabilității unei societăți 129. Cultura și sistemul valorilor sunt, în viziunea funcționalistă, unul dintre cei patru piloni ai societății, alături de structura socială, relația cu mediul și atingerea scopurilor. Pentru Parsons, sistemul valorii trebuie integrat în personalitatea oamenilor și apoi va ghida comportamentul potrivit sau dezirabil: "Sistemele de standarde de valori (criteriile de
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
fost interiorizate, adepții acestora fiind într-un număr mai mic. Sursa: Starch INRA Hooper/Roper în apud James W. Vander Zanden, The Social Experience: An Introduction to Sociology, ediția a II-a, McGraw-Hill Publishing Company, Inc., 1990, p. 74. "Teoriile funcționaliste susțin că valorile împărtășite de către un popor au funcții de coeziune și integrare pentru o societate; ele constituie un fel de clei sau lipici social care leagă oamenii între ei"195. Graficul indică răspunsurile oferite de către 1.000 de persoane
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
în întemeierea solidarității sociale. Corelându-le, totodată, cu normele sociale și punându-le în raport cu funcționarea normală a societății, Durkheim a deschis drumul folosit un secol mai târziu în dezbaterile privind conflictul dintre grupuri sociale diferite, exponente a unor valori diferite. Teoria funcționalistă a lui Talcott Parsons Talcott Parsons a susținut faptul că valorile și normele exercită funcții pentru menținerea echilibrului și stabilității unei societăți 216. Cultura și sistemul valorilor sunt, în viziunea funcționalistă, unul dintre cei patru piloni ai societății, alături de structura
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
grupuri sociale diferite, exponente a unor valori diferite. Teoria funcționalistă a lui Talcott Parsons Talcott Parsons a susținut faptul că valorile și normele exercită funcții pentru menținerea echilibrului și stabilității unei societăți 216. Cultura și sistemul valorilor sunt, în viziunea funcționalistă, unul dintre cei patru piloni ai societății, alături de structura socială, relația cu mediul și atingerea scopurilor. Pentru Parsons, sistemul valorii trebuie integrat în personalitatea oamenilor și apoi va ghida comportamentul potrivit sau dezirabil. "Sistemele de standarde de valori (criteriile de
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
a competențelor individuale. Experimentele noi În domeniul organizării claselor de elevi ca echipe au scos la iveală multiple forme de inovare eficientă care au condus la o sporire a eficienței actelor instructiv-formative. Fără a ne limita la observația de natură funcționalistă după care „grupulclasă" și „grupul-scoală" acționează ca agenți selectivi În raport cu viitoarea carieră socială a tinerilor, ca medii de testare-prefigurare a competențelor, vom constata că există, după cum au arătat unele cercetări, o corelație semnificativă Între forma de organizare a grupului și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
man Berlin von Moskau aus sehen.“ Experiența urbană funda mentală pare a fi, din această perspectivă, aceea a ne-iden tității orașului cu sine însuși, a rolului constitutiv pe care îl joacă marginalitatea și, în ultimă instanță, a deconstrucției mecanismelor tehnice, funcționaliste ale urbanului în scopul eliberării mitologiei sale constitutive. Benjamin percepe orașul ca experiență care este în același timp experiență a crizei: disoluție, pietrificare pe de o parte, amenințare pe de alta. Se poate spune chiar că experiența urbană nu survine
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
care îl definesc, față de care este responsabil : rațiune, demnitatea persoanei, libertatea ei, capacitatea ei de a se întreba asupra adevărului, de a-l căuta. Din această perspectivă, societatea e mediul în care valorile menționate se actualizează, dar nu în mod funcționalist, în orizontul exclusiv al vieții de aici, ci pentru a pune la lucru și la încercare statura completă a persoanei. Simone Weil își dorea ca proiectul de societate întemeiat pe principii spirituale pe care ea îl construiește în L'Enracinement
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]