335 matches
-
care-l aducea era de competența exclusivă a șefului departamentului de achiziții, nu pentru a fi negociată cu angajați subalterni și din principiu reticenți, deci va trebui să se prezinte la ghișeu și să anunțe în ce scop venise. Parcă furgoneta, luă hârtiile și, cu un pas care voia să pară ferm, deși îi tremurau picioarele, așa cum orice observator atent și-ar fi dat seama, traversă banda de tranzit pătată de pete de ulei vechi și recente până la ghișeul de primire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
care avem nevoie, iată de ce mă văd obligat să vă invit să procedați la retragerea lor în termen de maximum două săptămâni, voiam să vă telefonez mâine ca să vă informez, Va trebui să fac nici nu-mi închipui câte drumuri, furgoneta e mică, Cu o încărcătură pe zi veți rezolva problema, Și cui îi voi vinde acum vasele mele, întrebă olarul, pierit, Problema e a dumneavoastră, nu a mea, Am, cel puțin, permisiunea să negociez cu comercianții din oraș, Contractul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
aveau dreptatea de partea lor, pentru Centru nu contează niște rudimentare farfurii de ceramică sau niște ridicole păpuși făcând pe infirmierele, eschimoșii și asirienii cu barbă, nici o importanță, nimic, zero, Asta suntem pentru ei, zero. Se așeză în sfârșit în furgonetă, se uită la ceas, mai avea de așteptat aproape o oră până să-și ia ginerele, îi trecu prin minte ideea de a intra în Centru, de multă vreme n-a mai deschis ușile pentru public, fie pentru a se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
sprijinit de volan, când se apropie gardianul care veghea ieșirea din subteran, spunându-i, Dacă v-ați rezolvat problemele, vă rog să plecați, aici nu e garaj. Olarul spuse, Știu, porni motorul și plecă fără nici o vorbă. Gardianul notă numărul furgonetei pe o hârtie, n-ar avea nevoie s-o facă, îl știe aproape din prima zi când a devenit gardian în această subterană, totuși îl notă ostentativ pentru că nu-i plăcuse acel sec Știu, oamenii, mai ales dacă sunt gardieni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
e nici măcar al subteranei murdare unde își petrece zilele. Tăie numărul și se întoarse la post. Cipriano Algor căută o stradă liniștită unde să-și treacă timpul până va merge să-și aștepte ginerele la poarta serviciilor de siguranță. Parcă furgoneta la un colț de unde se zărea, la distanța de trei întinse cvartale, o parte dintr-una din uriașele fațade ale Centrului, cea care corespunde părții locuite. Cu excepția ușilor care se deschid în exterior, pe nici un alt perete nu se văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
mai mult sau mai puțin, de la unu la infinit. Edificiul Centrului nu e nici atât de mic nici atât de mare, se mulțumește cu patruzeci și opt de etaje deasupra nivelului străzii și cu zece etaje sub ea. Acum, de vreme ce, staționând aici furgoneta lui Cipriano Algor, ne-am apucat să ponderăm câteva numere care specifică volumul Centrului, să spunem că lățimea fațadelor mai mici e de aproximativ o sută cincizeci de metri, iar a celor mai mari cu puțin peste trei sute cincizeci, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
a făcut din mine un polițist sau un militar, răspunse Marçal sec, Nu, dar ești pe aproape, la graniță, Acum ai obligația să-mi spui dacă ți-e rușine că un gardian al Centrului se află aici, lângă dumneata, în furgoneta dumitale, respirând același aer. Olarul nu răspunse imediat, regreta că cedase din nou stupidei și gratuitei tentații de a-și înțepa ginerele, De ce fac eu așa ceva, se întrebă, deși știa prea bine răspunsul, acest bărbat, acest Marçal Gacho voia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
trebuie să fie rapide, instantanee, unii afirmă că e din pricina pudorii masculine, așa o fi, dar să recunoaștem că și mai bărbat, în accepțiunea completă a cuvântului, s-ar fi arătat Cipriano Algor, și desigur nu mai puțin viril, oprind furgoneta ca să-și îmbrățișeze pe loc ginerele și să-i mulțumească pentru gest chiar acolo cu singurele cuvinte meritate, Îți mulțumesc că ți-ai pus mâna pe mâna mea, asta trebuia să spună, și nu să profite acum de seriozitatea momentului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
vinzi vreun vas, Pentru vânzare ne ajung vasele pe care le avem în olărie, În cazul ăsta, pare într-adevăr complicat, O să mai văd, poate le las pe undeva, pe drum, N-o să te lase poliția, Dacă rabla asta, în loc de furgonetă, era un camion care-și ridică lada, ar fi fost foarte simplu, un buton electric și gata, în mai puțin de un minut, ar ajunge totul în șanț, Ai scăpa o dată sau de două ori de poliția rutieră, dar până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
considerație mai ales contextul în care au fost rostite, o noutate absolută. Se va spune că nu e așa, că, dimpotrivă, admițând posibilitatea că Centrul va face să dispară în viitor, printr-o absorbție teritorială de neoprit, câmpurile pe care furgoneta le traversează acum, gardianul intern Marçal Gacho a subliniat, în nume propriu, și a aplaudat în forul său interior, puterea expansivă, în spațiu și în timp, a întreprinderii care îi plătește modestele servicii. Interpretarea ar fi valabilă și ar pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
expansiune și conversația substanțială rămâneau pe a doua zi, uneori prânzeau, alteori nu, dar aproape întotdeauna fără Marta. Astăzi, totuși, cinci minute n-au fost suficiente, nici zece, și au trecut aproape douăzeci până la întoarcerea lui Marçal. Urcă repede în furgonetă și trânti ușa. Avea un chip serios, aproape sumbru, cu o expresie încruntată de adult pe care tinerețea trăsăturilor lui nu era pregătită s-o susțină. Ai stat mult azi, s-a întâmplat ceva, e vreo problemă în familie, întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
a întâmplat ceva, e vreo problemă în familie, întrebă socrul, atent, Nu, nu e nimic grav, scuză-mă că te-am obligat să aștepți, Ești supărat, Nu e nimic grav, ți-am spus, nu-ți face griji. Erau aproape de casă, furgoneta viră la stânga pentru a urca aleea care ducea la olărie, schimbând viteza, Cipriano Algor își dădu seama că a trecut pe lângă casa Isaurei Estudiosa fără să-și amintească de ea, și, în această clipă, un câine vine de sus, alergând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
a mai ieșit și câinele ăsta, întrebă, A apărut aici acum câteva zile și l-am lăsat să stea, e o lighioană simpatică, l-am botezat Găsit, deși, dacă ne gândim bine, noi am fost cei găsiți, nu el. Când furgoneta a ajuns la capătul rampei și s-a oprit, mai multe lucruri s-au întâmplat simultan sau cu intervale minime de timp, Marta s-a ivit la ușa bucătăriei, olarul și gardianul intern au coborât din mașină, Găsit a scheunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
azvârlea în afara propriei persoane, până când încetă să mai înțeleagă ce spunea, atunci pronunță cuvântul cuptor, cuvântul șopron, cuvântul lut, cuvântul dud, cuvântul arie, cuvântul felinar, cuvântul pământ, cuvântul lemn, cuvântul ușă, cuvântul pat, cuvântul cimitir, cuvântul toartă, cuvântul urcior, cuvântul furgonetă, cuvântul apă, cuvântul olărie, cuvântul iarbă, cuvântul casă, cuvântul foc, cuvântul câine, cuvântul femeie, cuvântul bărbat, cuvântul, cuvântul, și toate lucrurile din lume, numite și nenumite, cunoscute și secrete, vizibile și invizibile, precum un stol de păsări care a obosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
ocol care i-a permis să treacă prin fața casei Isaurei Estudiosa și nu-și dădea seama că vorbele lui sunau a justificare improvizată, sau își dădea seama, dar nu reușea s-o evite. De fapt, îi lipsise curajul să oprească furgoneta și să bată la ușa văduvei lui Joaquim Estudioso, dar n-a fost singurul motiv pentru care, pentru a folosi o expresie cam aspră, se arătase laș, se temuse mai ales că va deveni ridicol pomenindu-se în fața femeii fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
repetă Cipriano Algor, și Găsit nici măcar nu clipi, știa prea bine că ce se terminase nu era vânzarea farfuriilor către Centru, poveste acum depășită, acum e vorba de vreo femeie, trebuie să fie Isaura Estudiosa pe care o văzuse din furgonetă când stăpânul îi dusese urciorul, o femeie frumoasă la chip și la stat, deși să observăm că opinia n-a formulat-o Găsit, urâtul și frumosul nu există pentru el, canoanele frumuseții sunt idei umane, Chiar dacă ai fi cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
la locul lui, era timpul să termin cu fanteziile, când mă întorc, ne apucăm să planificăm lucrarea, trebuie să folosim cât mai bine săptămâna asta, următoarea voi fi ocupat cu transportul vaselor cel puțin o bună parte din zi, Ia furgoneta, spuse Marta, să nu te obosești, N-are rost, tâmplăria nu e departe. Cipriano Algor chemă câinele, Hai, cuțu, și Găsit plecă după el, Poate c-o întâlnesc, se gândea. Așa sunt câinii, când au chef, gândesc în locul stăpânilor. Tristele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
pe care le transporta de parcă ar fi fost vorba de propriile lui excremente, Cu pantalonii în mână, spuse, așa m-am simțit, de două ori au apărut niște oameni să mă întrebe ce caut pe un teren privat, cu o furgonetă plină de vase, am fost nevoit să încropesc niște explicații aiurea, am spus că trebuia să ajung pe șosea și am crezut că drumul trecea pe acolo, scuzați, vă rog, și, dacă vă interesează vreun vas din furgonetă, îmi face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
cu o furgonetă plină de vase, am fost nevoit să încropesc niște explicații aiurea, am spus că trebuia să ajung pe șosea și am crezut că drumul trecea pe acolo, scuzați, vă rog, și, dacă vă interesează vreun vas din furgonetă, îmi face plăcere să vi-l ofer, unul n-a vrut nimic, a răspuns enervat că, în casa lui, lucruri din astea nici pentru animale, dar altuia i-a plăcut o supieră și a luat-o. Și unde ai lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
întreba eschimosul, Crezi tu că mă vor iubi veșnic. În clipa aceea amintirea Isaurei Madruga se ivi în mintea lui Cipriano Algor, se gândi la ea ajutându-l la munca din olărie, însoțindu-l la Centru, așezată lângă el în furgonetă, se gândi la ea în diverse situații, din ce în ce mai intime și mai liniștitoare, mâncând la aceeași masă, conversând pe banca de piatră, dându-i de mâncare câinelui Găsit, culegând fructele dudului negru, aprinzând felinarul de deasupra ușii, dând la o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
dat lui Marçal Gacho o idee, pe dată transmisă socrului cu filiala solicitudine care se ghicește, E posibil să aducem restul de vase într-un singur transport, anunță, Nu știi nici măcar câte mai avem acolo, cred că mai sunt câteva furgonete, obiectă Cipriano Algor, Nu vorbesc de furgonete, dar spun că vasele nu pot fi așa de multe încât un camion obișnuit să nu poată rezolva problema cu o singură încărcătură, Și unde vom descoperi acest prețios camion, întreă Marta, Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
dată transmisă socrului cu filiala solicitudine care se ghicește, E posibil să aducem restul de vase într-un singur transport, anunță, Nu știi nici măcar câte mai avem acolo, cred că mai sunt câteva furgonete, obiectă Cipriano Algor, Nu vorbesc de furgonete, dar spun că vasele nu pot fi așa de multe încât un camion obișnuit să nu poată rezolva problema cu o singură încărcătură, Și unde vom descoperi acest prețios camion, întreă Marta, Îl închiriem, Costă mulți bani, nu voi avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
-l distingă pe orice gardian intern al Centrului e inclus bărbieritul fără cusur. Oricum subșeful se miră de brusca ameliorare a vehiculului de transport, atitudine logică la cineva care nu doar o dată își permisese să zâmbească ironic la vederea vetustei furgonete, dar a fost surprinzătoare, și în respectiva circumstanță e minima denumire posibilă, izbucnirea lui de enervare cu greu reținută atunci când Cipriano Algor îl informă că venise să ridice restul vaselor, Pe toate, întrebă, Pe toate, răspunse olarul, am adus un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
că e probabil, dar nu sigur, șeful de departament se ocupa de problemă, de asta am scăpat, tata, cealaltă o să vedem atunci, așa trebuie să fie viața, când unul își pierde curajul, celălalt își adună forțele și-l îmbărbătează. Lăsaseră furgoneta parcată la colțul unei străzi apropiate, acolo va rămâne până vor descărca și ultimul vas în groapa de lângă râu, apoi vor duce camionul la garaj, și, frânți de oboseală, mai mult morți decât vii, unul pentru că-și pierduse pe dreptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
rumeguș, preferabil de lemn tare, ca stejarul, nucul și castanul, și pe toate va trebui să le facă singur, evident nu-i trece prin cap să-i ceară fiicei lui, pe deasupra gravidă, să-l însoțească și să urce sacii în furgonetă, îl va lua numai pe Găsit ca să facă pace, ceea ce pare să însemne că arsura din memoria lui Cipriano Algor, de fapt, nu e complet vindecată. Lemnul din șopron va fi mai mult decât suficient pentru cele șase figuri pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]