1,494 matches
-
conspirativ. Bietul Pinochio (așa-l strigau toți) Îmi spunea adevărul. Un adevăr amar, Însă, pentru că, știam cu toții: el o iubea pe Lili ca un apucat. Deseori Îi mângâiam pulpele pe sub bancă. Mâna mea obraznică aluneca de-a lungul piciorului fin, furișat În ciorap alb de nailon. Niciodată, Însă, nu urca foarte sus. Nu din timiditate, ci dintr un anume respect față de Lili. Deși eram convins că n-ar fi deranjat-o prea mult, chiar dacă obrazul Îi devenea purpuriu iar pleoapele aproape
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
păsăroi m-ar zări, s-ar putea să-i trezesc instantaneu pofta. Rândunicile vânează din zbor, dar pe lumea asta există doar rândunici? Vrăbiile sunt niște oportuniste lacome și sângeroase. Niște bestii, ce mai! Nu-mi rămânea decât să mă furișez printre rosturile și detaliile de arhitectură ale fațadei. Numai că era ceva de umblat, de la etajul șase până pe sol. Și aș fi umblat o grămadă cu capul în jos... Mi-am amintit că mă mai plimbasem eu așa și când
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
răspundea din fundul lumii, altul și apoi altul, vestind parcă irepetabilitatea destinului omenesc. Mașina directorului părea că pătrundea tot mai adânc în Valea Tisei, nu în altă vale apropiată nouă, care sclipea în depărtare mai mult ca oricând, și se furișa în pădurile bătute de un vânt aspru ce le scotea la iveală posomorâta lor frumusețe. Da-îmi spuneam ca în copilărie când eram convins că la următoarea răspântie a pădurii mă voi întâlni cu personajele mele dragi de basm, iar
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
lungul anilor, scotea la iveală umbrele paravanelor, ale cuierelor și ale dulapurilor, creionându-le apăsat proeminențele lungite și lascive pe dușumele, ca și cum acestea până atunci, n-ar fi existat. Gerard văzu cum toate aceste umbre se topeau unele într-altele furișându-se, ca și cum lumina becului le-ar fi deranjat. În mijlocul încăperii îi trona lui Gerard propria umbră. Fără cap și imitând poziția lui cum stătea așezat pe scaun. Capul umbrei era practic topit în marea umbră a corpului, cu păr, cu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mine în cameră. Poate că acolo eram mai liber. Poate că nu eram așa încordat. M-aș fi descotorosit pentru totdeuna, de anumite prejudecăți, recunosc, incomode. După vreo zece minute, Iozefina se ridică fără să mă mai privească, și se furișează cu un mers rebel, afară din odaie, după care, cu toate implorările gazdei mele de a mai rămâne, pleacă. Intuiesc că ea și gazda mea erau bune prietene și că ar fi fost bine să fi știut și eu acest
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
trecem pe aici, așa cu sloboda... Dacă tu crezi că îi vom mai întâlni pe flăcăi, atunci am răbdare până când s-a întâmpla asta, că n-ai să-mi spui doar numai mie povestea lui Sloi... Vasile Hliboceanu s-a furișat spre gârliciul beciului, unde Costache trebăluia ceva. În treacăt, a aruncat o privire aprinsă către Măriuța, care se învârtea prin bucătărie... Costache s-a ridicat, privindu-l întrebător... Hliboceanu s-a aplecat și i-a șoptit ceva, după care s-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Întruniri ale Alcoolicilor Anonimi, unde Își povestește viața, episod În urma căruia ședința se mută În barul de peste drum. Depune o cerere de emigrare În Australia. E refuzat. La trei săptămâni după cele descrise mai sus, noaptea, deghizat În contabil, se furișează afară din locuința sa, apoi alunecă de-a lungul zidurilor și coboară Într-o stație de metrou. Eram, așadar, o simplă ficțiune În mintea unui autor de romane polițiste. Cele douăzeci și patru de cărți scrise de Dmitri Kuznețov mi-o confirmaseră
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
înaintam tot mai greu. Multe femei, copii, vorbeau vrute și nevrute, parcă eram la un spectacol cu sala arhiplină, nu mai aveam aer și începea să devină plictisitor, cel puțin pentru unii. Dar scînteia se aprinde exact cînd trebuie, la balcon se furișează Piticul ca la teatrul de păpuși, cu o portavoce în mînă, încearcă să spună ceva, în jurul lui bîzîie un cîrd de figuranți și marionete, tovarăși, cineva încearcă să ne destabilizeze, să fi durat vreo douăzeci de secunde toată improvizația, pînă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ce putea trece un om de vîrsta sa. Dar n-ai făcut-o pentru că tocmai de asta-ți era cel mai frică. Mai frică decît dacă te-ai fi izbit de cel mai categoric refuz. De-asta preferi să te furișezi ca un hoț, să înhați lucrușorul de care ai nevoie, să-l folosești după plac și după aceea să-l pui la loc tot pe ascuns, păstrînd secretul doar pentru tine ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat. Gîndise deja
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
să îți mai explici că partenerii pe care te-ai bizuit luni de zile vor să-ți întoarcă spatele, să-și strîngă jucăriile și să plece fără să-ți explice de ce? Ar fi putut chiar în clipa aceea să se furișeze, s-o ia la picior chiar de sub nasul lor, dar la urma urmei nu avea de pierdut dacă mai rămînea puțin în mijlocul grupului ăsta dubios. O să și mai tragă puțin sufletul după atîta alergătură, o să recapituleze, ia să vedem dacă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cealaltă escaladînd împrejmuirea pe oriunde, cu condiția ca punctul pe care și l-ar fi ales să fie îndeajuns de depărtat în întuneric pentru a nu putea fi observat cu ochiul liber din locul în care se afla garda. Te furișezi ca un viezure printre tot felul de tufe și bălării, ajungi la baza zidului, te asiguri că nu te-a mirosit nimeni și începi să pipăi cu buricele degetelor, să rîcîi cu unghiile în căutarea unor prize cît de cît
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
un ozene uriaș care, Înainte de-a se roti deasupra unei mări calme, a aruncat limbi de foc transformându-le pe pământ În omuleți jucăuși de culoarea oțelului. M-a trezit o bătaie În ușă. N-am răspuns. Ea se furișează printre mașini, și se pierde prin mulțimile de oameni. O urmărești zile și nopți, ai un spray paralizant În buzunarul pantalonului, te uiți În stânga, te uiți În dreapta, te furișezi și tu ca un hoț profesionist, alergi pe urmele ei, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
a trezit o bătaie În ușă. N-am răspuns. Ea se furișează printre mașini, și se pierde prin mulțimile de oameni. O urmărești zile și nopți, ai un spray paralizant În buzunarul pantalonului, te uiți În stânga, te uiți În dreapta, te furișezi și tu ca un hoț profesionist, alergi pe urmele ei, o pierzi prin marea de oameni, ai vrea să fii lângă ea, să-i cercetezi intimitatea, să o implori să revină acasă, să folosești spray-ul ca să te răzbuni, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
la ceva? -Nu cred, dar te va ajuta pe tine să mă recunoști și să te emoționezi la vederea mea. -S-a făcut! Așa rămâne. O să te recunosc ușor printre oamenii care s-au obișnuit să meargă numai târându-se sau furișându-se. Dar apropo, ar fi bine să-ți aduci ca și Ben, o femeie lângă tine. Cine știe, poate israelienii vor da la schimb locuințe. Cel mai bine ar fi să câștigi niște bani, publicând o carte....,, Antoniu pufnește În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
care s-a strecurat, deschizând-o cu botul, printr-o ușă laterală, În fapt o intrare părăsită, Întorcându-și privirea spre mine. Era seară mersesem mecanic, aiurea prin oraș și mintea Îmi era la fel de amorțită ca și picioarele M-am furișat după câine, care-și avea culcușul acolo; chiar am avut pentru o clipă impresia că mă cheamă În cotlonul lui. De cinci nopți dormim Împreună, Încălzindu-ne unul pe celălat. Noroc că am adus cu mine și pătura. Știi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
zi, e cu un bărbat; iar dacă o vor lua-o la dreapta, spre bucătărie, e cu o femeie. În curând... Stai. Camera de zi. Dora era În compania unui bărbat. În cazul acesta, n-aveam de gând să mă furișez afară să mă așez pe pat. Nu În costumația asta. Dintr-odată, se auzi un țipăt ascuțit, urmat de un sunet Înfundat; mi-am dat seama că m-am Înșelat: se duseră În bucătărie - vizitatorul era, așadar, o femeie. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
iar acum, tot din păcate, era prea târziu s-o Întreb. Anton se uita la mine nedumerit. I-am explicat că, probabil, poliția fusese deja la apartament. Între prima și a doua rulare Else Oloaga m-a Îndemnat să mă furișez În biroul lui Stegemann și să sun autoritățile. — Mi-a răspuns un ofițer de poliție cu gura plină. I-am zis cu cea mai suavă voce posibilă că se Întâmplase ceva groaznic și am Închis Înainte să Înghită dumicatul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
zid. Când am trecut pe lângă el, Heino Îmi făcu cu mâna fără vreun cuvânt, apoi câinele cel mai urât din cartierul nostru smuci lesa și cei doi dispărură În noapte. Mi-am legat Torpedo-ul În fața porții și m-am furișat sus pe scări. Și pentru că un craniolog nepriceput tocmai Îmi testa fără menajamente Înteriorul craniului cu un ciocan, nu reușeam să mă concentrez prea bine. Dar ce noroc pe capul meu: Frau Britz nu moșmondea prin curte. Probabil că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
fiu, cred că gestul meu avea de-a face mai degrabă cu nevoia de a mă simți apreciată. Pentru ce, e greu de spus. Poate că Froehlich ar găsi un răspuns potrivit. În orice caz, era de-ajuns să mă furișez În bucătărie și să mă ascund În spatele oalelor gigantice și al tigăilor monstruoase, și să-mi ridic rochia Îndată ce vreun angajat se nimerea pe acolo. De fiecare dată când o făceam, simțeam un val inexplicabil de euforie. Poate că asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
anunță pe cineva, nu se știa pe cine anume: — Mulțumesc, doamnă. Doamnă, puteți pleca. Observându-mi mirarea, lăsă un rânjet să-i dezghețe parțial fața. Zâmbetul nici nu apucă să-i ajungă până la ochi, că doamna Britz s-a și furișat pe lângă colegul lui de la ușă, alungându-mi curiozitatea cu o singură mișcare reumatică. Nu, mulțumim, doamnă. Ne descurcăm noi. V-am zis. Acum. Gata. Puteți. Pleca. Întorcându-se spre colegul său, ofițerul făcu gestul clasic care se preta la ocazie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
acolo. Ei bine, Anton s-a dus acolo ca să supravegheze hotelul. Locul era pustiu, nu erau decât câteva doamne pe care se Întâmpla să le cunoască. — Fete care se vând, știi. În câteva minute a apărut prima persoană care se furișa În hotel, uitându-se vinovat În jur. Era probabil un client vechi, pentru că a ieșit aproape imediat. Scena s-a repetat de câteva ori. Dar, imediat ce s-a Înnoptat și cafeneaua a Închis, au sosit clienți noi și nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
sunat la ușă? Asta ar explica cum de stătea Wilms atât de liniștită În pat, nu-i așa? Nu cred că Lakritz s-ar fi obosit să care cadavrul În dormitor. Nu, de Îndată ce a plecat, persoana noastră anonimă s-a furișat afară din ascunzișul ei, și s-a Îngrijit de victimă. Degetele mele nărăvașe trebuie să fi tremurat pe portțigaret mai mult decât Îmi dădeam seama, pentru Manetti le privi cu curiozitate. — Vă rog, domnule Knisch. Nu mă deranjează fumul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pentru el, pentru că fusese șterpelită din cuierul unei toalete, În fața unei cunoștințe feminine imaginare. Eu, Josef Grünlich, am ucis un om. Sunt deștept, se gândi el. N-au cum să-mi vină de hac. De ce să mă grăbesc să mă furișez În gară ca un pungaș care se străduiește să nu atragă atenția la intrare, ascunzându-se În umbra cabinelor? Avea timp pentru o ceașcă de cafea, așa că alese una din mesele de pe trotuar, la marginea marchizei, cea pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
-și pună haina, Întrebase mecanic și fără undă de interes: „Cum merg operațiile?“ Era limpede că-l luase pe Czinner drept un hoț. Apoi trebuise să se-ntoarcă În prăvălie pentru a vinde un Almanach Gaulois unui școlar ce se furișase Înăuntru. „Mărșăluiți, voi, slavi, mărșăluiți!“ Omul care scrisese muzica imnului fusese ucis cu baioneta În fața tribunalului. — Pui Înăbușit! Friptură de vițel... Chelnerii Își făceau drum de-a lungul vagonului și sparseră liniștea momentului. Toți Începură să vorbească deodată. — Am constatat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cândva și l-ar fi putut mobiliza și pe celălalt, Îi veniră pe buze. Dar acum era mai viclean, beneficia de experiența categoriei sale, așa că nu-l privi pe om, ci se uită În podele, lăsând privirea să i se furișeze Înapoi ca o coadă de șopârlă. I se adresă la plural cu termenul de „frați“. Susținu că nu era nici o rușine ca săracii să-și dorească să fie bogați și că nu e vina săracilor că sunt săraci și oprimați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]