411 matches
-
și ce și cum. Nu știu ce-a mai fost, adică nu mai are importanță. Eram afară, respiram și mă întrebam de ce domnul Mămăligă zâmbea cu gura până la urechi. Luasem examenul! * Și iată-mă și pe mine între furci. Profesorul Gâlcă, specialistul în chimie, dorește să așez științific numele de brumă între fenomene și o fac. O fac până îmi întinde un băț de chibrit. O fi vrând să vorbesc despre fosfor? Știi de ce ți-am dat chibritul? Cred că doriți
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
privind unele probleme politice ale anului 1934. Din păcate n-am putut să-i fiu de folos în documentarea ce urmărea, deoarece noi, elevii normaliști, eram feriți de contactul cu lumea din afara școlii - mai ales în timpul direcției venerabilului prof. Gheorghe Gâlcă - cel care ne-a ferit de curentele extremiste ale vremii (legionar și comunist) în felul acesta mulți dintre absolvenții Școlii Normale aveau să-i mulțumească, fiindcă la instaurarea comunismului au fost astfel feriți de închisorile și lagărele de exterminare. Am
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
era tânără. - Lasă măi Zarge, măi, se apără bătrâna, cu glas răgușit, și-și afundă chipul mai adânc Între blănuri. Am privit-o, cum să n-o privesc. Pielea de pe picioare Îi atârna, iar vinele cafenii de pe mâini Îi făcuseră gîlci. Era aplecată de spate și gura Îi duhnea. Mâna stângă Îi tremura, iar din ochi Îi curgeau urdori galbene. - Siloa, i-am spus apropiindu-mă de ea. Îl mai ții minte pe Moru? Se uită și ea la mine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
dezordonată, privirea lui se fixa pe zid, pe fereastră, pe cartea din care citea. Johnson al lui Macaulay și Hamlet al lui Shakespeare erau cele două opere pe care le‑am studiat cu el În semestrul acela. Bietul Johnson, În ciuda gâlcilor, a mizeriei, a hidropiziei, Își avea prieteniile lui, și și‑a scris cărțile, la fel cum Morford Își ținea cursurile, și ne asculta recitând pe de rost: „Ce slute, seci, sălcii și fără noimă/ Îmi par ce rosturi are, această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cum întreabă de noi? America cum ne tot cheamă și ne cinstește la plimbări și distracție? Ce putere să mai aibă tovarășa Rela, dacă nu și-a putut scăpa nici nepotu’. Auzi, să mai mori în ziua de azi, de la gâlci infectate. Care dă la septecemie... Goncea clătină dojenitor din cap. Îl trase pe inginer după el, șoptindu-i ceva vesel la ureche. - În fine, oftă Goncea mai târziu, strângându-l și mai tare de umeri pe Nisip. Știu ce-nseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Vaslui a) Fundătura (Livada Maior): în marginea nordică a satului, în punctul Fundătura ori Livada Maior, s-a găsit întâmplător o monedă bizantină din bronz, de la împăratul Roman al III-lea Arghyros, emisă în secolul XI. Informație de la profesor Gh. Gâlcă; verificare Gh. Coman, 1975. Bibliografie: Coman 1980c, p. 272, nota 2 (fig. 166/15), greșit atribuită împăratului Ioan I Tzimiskes, secolul X; Teodor 1997c, p. 169. 157. Zorleni (comuna Zorleni), județul Vaslui a) Fântânele: pe partea stângă a Bârladului, la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
el urmează, din 1945 până În 1952, cursurile Liceului Teoretic „Spiru Haret” din Tulcea, fiind elev mediocru, dar făcând parte dintr-o promoție cu mulți elevi eminenți și având profesori de elită ca Măndița Grigorescu, Ion Stratulat, Gheorghe Iliescu și Nicolae Gâlcă. Din cauza „originii sociale nesănătoase” nu i se permite, În 1952, să susțină examenul de admitere la Facultatea de Științe Juridice a Universității din București. Apoi, se Înrolează ca brigadier voluntar la șantierul Tunel-Ieșire (al Hidrocentralei Stejaru Bicaz) și, În 1953
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și, descifrând semnalul, buzele îi citiră instictiv. - Cugete dulci, bucuriile inimii... Asta înseamnă că, deși i-a găsit cooperatorului care a intrat vaca... pe motiv că... hoții i-au ținut-o pitulată în mlăștiniș, i-a îmbolnăvit cooperatorului vaca de gâlci... Așa că mai așteptăm o țâră să i-o și vindice... și pe urmă, mă duc eu la dânsa ca să v-anunț c-ați sosit. Genel, încredințat că fătoaca grăiește în dodii, o proptise în zid și-o adulmecă în anchior
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ca să v-anunț c-ați sosit. Genel, încredințat că fătoaca grăiește în dodii, o proptise în zid și-o adulmecă în anchior. - Arasel, ce să te mai duci, nenorocita de tine!... N-ai zis chiar tu că e îmbolnăvită de gîlci?! Adulmecarea fu perturbată de o nouă repriză de sunete produse de zdrăngăneala unor instrumente mai puțin cunoscute, de percuție, poate și de suflat. - Plăceri rare braț la braț cu necazuri ușoare... interpretă brunețica ceea ce păreau să transmită revărsările sonore... În
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
proporții. În Micul lord, de exemplu, avem de-a face cu o versiune derizorie a eleganței infantile. În debutul secvenței, poetul are aerul că exclamă et in Arcadia ego, după care prezintă amănunțit, cu ironie fină, efectele disconfortului provocat de „gâlci” și remediile terapeutice aferente: Cu mălai la gât am stat și eu, Când aveam gâlci, mai mult de frică să nu-mi dea mama-n gât, Cu degetul arătător înmuiat în sare. La sare gâlcile dădeau înapoi, dar și la
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
eleganței infantile. În debutul secvenței, poetul are aerul că exclamă et in Arcadia ego, după care prezintă amănunțit, cu ironie fină, efectele disconfortului provocat de „gâlci” și remediile terapeutice aferente: Cu mălai la gât am stat și eu, Când aveam gâlci, mai mult de frică să nu-mi dea mama-n gât, Cu degetul arătător înmuiat în sare. La sare gâlcile dădeau înapoi, dar și la mălaiul înmuiat Câteodată. Stăteam cu cârpa udă-n jurul gâtului, Parcă eram lord, cum am
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
fină, efectele disconfortului provocat de „gâlci” și remediile terapeutice aferente: Cu mălai la gât am stat și eu, Când aveam gâlci, mai mult de frică să nu-mi dea mama-n gât, Cu degetul arătător înmuiat în sare. La sare gâlcile dădeau înapoi, dar și la mălaiul înmuiat Câteodată. Stăteam cu cârpa udă-n jurul gâtului, Parcă eram lord, cum am văzut mai târziu că se purtau englezii Țepeni și cu bărbia-n sus din cauza gulerului cu dantele. „Te lăsară?” „Nu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
aplicate pe frunte, de 2-3 ori pe zi, ultima, seara la culcare, lăsând-o până a doua zi dimineață. Concomitent cu varza se fac și inhalații cu sare. Varza atrage infecția din sinusurile frontale, iar sarea o elimină. AFECȚIUNILE GÂTULUI (gâlci, angine, dureri de gât, gușter, crup difteric) RĂCELI ȘI DURERI DE GÂT Tratamente populare Ceaiuri din rădăcină de răculeț, ardei iute, flori și frunze de toporași, unguraș, isop, lumânărică, șovârv, pin alb, salvie, verbină, limba mielului, iarba unturoasă, mușețel, flori
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de mai multe ori pe zi, Înainte și după mese. Aplicarea pe gât, În dreptul zonei afectate, de felii de ou fiert sau de mămăligă fierbinte, cu un bandaj. ANGINA (anghină, șopârliță, gălci albe) Apare din răceală, prin agravarea amigdalitei, de la gâlcile purulente. Debutează cu dureri mari de gât, de cap și de piept, prin umflarea gâtului și temperatură mare. Comprese calde cu făină de in și ceapă cu sare, cu ceapă fiartă, o mână de căței de usturoi pisați și tărâțe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cap zeamă de zburătoare fiartă. Degerătură: fierbi ramuri de măceș și cu zeamă oblojești degerăturile. Legi degerăturile cu frunze de varză murată. Gălbinare: se pune la buric legătură de lostoparniță pisată. Se unge trupul bolnavului cu floare de lumânărică pisată. Gâlci: te speli În gât cu rachiu amestecat cu untdelemn. Pui ca legătură la gât ceapă pisată cu untdelemn sau ceapă ceapă coaptă cu săpun. Același lucru se face cu nalbă fiartă În lapte dulce, rădăcină de curcubețică fiartă și pisată
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sau se pune pe ochi terci de ceapă zdrobită cu miere, ori cu decoct cu sâmburi de gutui, cu piatră acră. Peste noapte, se pune pe ochi pelin. În scorbut: se bea ceai din măr dulce și urzică moartă. Pentru gâlci (angine): se fac gargare cu fiertură de podbal și zahăr candel, sau se iau terci din hrean ras și zahăr, 3-4 lingurițe pe zi. Pentru boli de piept: se iau ceaiuri de lumânărică, morcov, flori de tei, pir, păpădie, boz
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
stomatologice. I. BOLILE ORGANELOR RESPIRATORII 1. Bolile nasului: Coriză: guturai, gutunar, troahnă, troană, suhărie (În Moldova), buduhală (județele Prahova, Brăila), budihoală (județul Vaslui), cataroi (Bucovina). Epistaxis: curgere de sânge din nas. 2. Bolile gâtului: Anghină: anghină, durere de gât. Amigdalită: gâlci, modâlci, bubâlcă. Angină difterică (crup difteric): gușter, șopârlaiță, bolfe, anghină. Laringită: răgușeală. Struma (hipertrofia glandei tiroide): gușă. 3. Bolile pieptului: Bronșită: tuse, tusea convulsivă la copii este numită tuse măgărească. Astm (emfizem, dispnee): năduf, năduh, nădușeală, Înădușeală, șui, Înecăciune. Pneumonie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cultură generală - pusă în circulație în decembrie 1944. La închiderea ediției celui de al optulea număr - 24‐31 decembrie 1944, ziarul informa că printr‐o înțelegere dintre partidele politice a fost desemnat ca prefect a județului Tutova dl. profesor Gh. Gâlcă, șeful Partidului Liberal. Cel de al 10‐ lea număr al ziarului Flacăra din 18 ianuarie 1945 a fost destinat în întregime „Apărării Pat riotice”. 59 Se pare că ultimul număr a fost cel din 11 mart ie 1945, cu numărul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ci și profesorii: „Pe marginea unor lucrări literare apărute în ziarul „Steagul roșu”, de profesor H. Zupperman, altele, pe teme istorice, semnate de prof. Trai an Tănase și prof. Gh. Popescu, din domeniul fizicii și chimiei, d e prof. Gh. Gâlcă, „Școala și familia”, de prof. Vasile Fetescu, cronică teatrală ori literară, de prof. Constantin Parfene. Era perioada articolelor lungi pe două sau chiar patru subsoluri de ziar semnate de Șeli Abramovici ori Paul 177 Romașcanu, mult invidiate de către unii colegi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Pasat, Mădălina Cheptea, Cezar Pelin. Avânturi culturale Avânturi culturale a apărut la Bârlad din ianua rie până în decembrie 1937, o dată pe lună, sub îngrijirea unui comitet format din domnii: V. Apostolescu, preot D. Barbu, Stan N. Cucu, N. Gaiu, Gh.V. Gâlcă, Iosif Maloman, P. Todicescu, Gh. Tomescu, St. Vancea; redacția și administrația - Bârlad, strada Palade nr. 2, Tipografia - Lupașcu. „Nefiind pe nici o axă ideologică”, Avânturi cu lturale „va indica multora o năzuință către frumos și adevăr; altora un adevăr spre care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
va călăuzi adevărul. Obiectivitatea, dreptatea și respectul față de cei cărora ne adresăm vor fi repere ale conduitei noastre" . Prof. I.D. Popa vorbea în cuvinte alese față de o generație de profesori de la Bârlad amintindu-i pe: Ioan Ursoiu, Cezar Ursu, Gh.V. Gâlcă, Vasile Velicu, Hary Zupperman, Nicolae Ioachim, Jean Budescu, Lucilius Pârvu, părintele Busuioc, Iorgu Sandu, Florica Vasiliu, Ionel Gâlcă, N. Corpaci, M. Stamati. Revista era ilustrată cu fotografii reprezentând: Colegiul Național „Codreanu", și fondatorul acestuia, Gheorghe Roșca Codreanu vedere generală-1924; promoția
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Prof. I.D. Popa vorbea în cuvinte alese față de o generație de profesori de la Bârlad amintindu-i pe: Ioan Ursoiu, Cezar Ursu, Gh.V. Gâlcă, Vasile Velicu, Hary Zupperman, Nicolae Ioachim, Jean Budescu, Lucilius Pârvu, părintele Busuioc, Iorgu Sandu, Florica Vasiliu, Ionel Gâlcă, N. Corpaci, M. Stamati. Revista era ilustrată cu fotografii reprezentând: Colegiul Național „Codreanu", și fondatorul acestuia, Gheorghe Roșca Codreanu vedere generală-1924; promoția 1932 la 50 de ani (1982); busturile lui Alexandru Vlahuță, George Enescu în grădina publică a orașului, fotografiile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Uneori l‐am avut și printre noi la cenaclu, în haine de heruvim... Acolo, la Bârlad, unde am avut mentori de valoare, pe destoinicii și omenoșii profesori Hary Zupperman, Gh. Popescu, Trăian Tănase, Grigore Ionescu, Ion Ursoi, Cezar Ursu, Gh. Gâlcă ori Jean Budescu, dar și colegi cu seriozitate la învățătură, precum Leibovici Bernard - Lucian Raicu, Constantin Dimoftache ‐ C.D. Zeletin, Alexandru Tacu - Radu Răzeșu ‐Zeletin, Dolfi Solomon - Dumitru Solomon... Acolo, la Bârlad, mi‐am întemeiat familia, tot cu o bârlădeancă, mare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de persoane de la licee, instituții și intreprinderi care răscoleau orașul și împrejurimile. Entuziaștii erau aproape inconștienți că sunt ascultați de mii de oameni, dar s-au nimerit și grozav de buni. Și azi Lucian Pârvoiu, Mihai Ursu, Cătălin Striblea, Corina (Gâlcă) Radu sunt la fel de buni, dar pe plan național (TVR, Realitatea, Național Tv). "Primul meu contact cu televiziunea vasluiană a avut loc în primele zile de după decembrie 1989. Chiar dacă televiziunea centrală ne bombarda în acele zile cu programe cum nu mai
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
-și închipuie cineva că șturlubaticii ăștia știau ceva la început. Au acționat intempestiv, pentru public și aceasta a fost cartea câștigătoare. Intuiția potrivită, la locul potrivit i-a făcut oameni de presă pe Lucian Pârvoiu, Mihai Ursu, Corina Radu (fost Gâlcă), Cătălin Striblea, Aurina Petrea, Cristi Lapa, Cătălin Lența, Timona Balmuș, Clara Bi șoc, Dan Cernat Marin, Cătălin Sîmpetru, Gabi Oprița, Luminița Lăzărescu și mulți alții. Dintre cei care n-au slujit TV.V., Unisonul sau Meridianul, dar sunt din județul Vaslui
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]