514 matches
-
împărat pus de cruciații venenețieni, deci uns de papa de la Roma. Pretenția regelui ungur să-i dea lui tributul pe de-a gata, total nemeritat, era absurdă! Prin Ordinul Ioaniților, țara lui Seneslau din Cumania plătea hospitalierilor doar 25 ani. Gâlceava se lăsă totuși prost în 1273, prin uciderea lui Litovoi . Nu a existat voievodat fără niște reguli prestabilite sau voievodat fără funcții administrative, judecătorești, legisla¬tive sau militare, toate actele ungurești, inclusiv Diploma Ca¬valerilor Ioaniți din anul 1247 confirmând
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
-un ocean de lavă. Chiar ratat de-aș fi sau ultima epavă, Ros de boli fatale ca un putregai, N-aș bea niciodată-n viața mea otravă, Căci sinucigașii nu ajung în rai. Dacă n-ai fi pusă veșnic pe gâlceavă, Limbă agramată dacă nu aveai Și un ton acut cu peste o octavă, Aruncând în haos liniștitu-mi trai, N-aș bea niciodată-n viața mea otravă! Referință Bibliografică: Otravă și tămâie / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
OTRAVĂ ŞI TĂMÂIE de DAN NOREA în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349319_a_350648]
-
ca și trupul, / Aceeași zilnică povară,/ Asupra mea să cadă crima/ Și vorba plină de ocară...”( Umilință) - cu speranța izbăvirii de păcatul primordial, cu nestăvilita dorință de a regăsi liniștea într-un “repaos” universal. “Istorii se nasc dintr-o mare gâlceavă/Pe aur cărat cu sârg în morminte,/ Încă-i mai dăm lui Socrate otravă/Urlându-ne setea de sânge-n cuvinte.../” Axis Mundi(2) Viața este o arenă, un câmp de luptă, o vărsare inutilă de sânge ( oricâte adevăruri se
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
o înconjoară dinspre sud-vest, nord și nord-est”. O descriere mai interesantă și mult mai veche este însă cea din anul 1520 a lui Gavriil Protul, care în Viața Sfântului Nifon spu¬ne: „Aceia mâ¬nă¬stire avea lo¬curi fără gâlceavă și alese, de petrecere c㬬lu¬gărească, departe de lume, și era plină de toate bună¬tă¬ți¬le, cu munți mari și cu văi, îngră¬dită și ocolită de un râu mare și izvoare mari și munte împrejurul ei
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Redactor și redactor șef la mai multe reviste de prestigiu din Baia Mare precum „Archeus”, „Babylon de Maramureș”, „Clipa Zilei”, „Informația Zilei”, „Măiastra” și din capitală precum: „Expres Magazin” și Evenimentul Zilei”. Cărți publicate: „Adunarea și scăderea punctelor cardinale”, „Aștept metropoliții” „Gâlceava scopului cu mijloacele”, „Memorandum liric”, „Viața la țară cu și fără Tănase Scatiu”, „Tratat de aristologie” și altele. A tradus din limba franceză cartea lui Tenney Merill: „Isus Cristos în istorie”. (GR, Romanian VIP) Referință Bibliografică: Pana la urma ... s-
PANA LA URMA ... S-A DUS SI ION BURNAR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348211_a_349540]
-
decât cel pe care-l primești. Altul este Destinul jertfei sfinte decât umila soartă a resemnării. Altul este Sensul trăirii depline decât trecutul gol al existenței. Altul este Zborul înaripat decât saltul cu aripile frânte. Altul este glasul inimii decât gâlceava rațiunii mândre. Altul este Dorul pentru cel Drag, decât cel drag dorului tău. TUTUROR FECIOARELOR, FEMEILOR ȘI MAMELOR, CINSTIRE ȘI MAI PRESUS DE TOATE IUBIRE! + Sf. Cuv. Mărturisitori Procopie și Talaleu. -------------------------------------------------------------- A consemnat, Gheorghe Constantin NISTOROIU 27 Făurar-2014. Dacoromânia-Brusturi-Neamț. Referință
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
Cuvânt, Dă-le tărie în lucrare, protecție și călăuzire Și sănătate ca să poată îndeplini a lor slujire. Binecuvântă Tu poporul acum la cumpăna-ntre ani, Cu tot ce știi că e nevoie, sfințenie, sănătate, bani, Ferește-ne de bârfă Doamne, gâlceavă, pismă, clevetire, C-un duh statornic ne-nnoiește, smerenie, pace și iubire. Pe toți acei incluși în planul măreț, perfect, de mântuire, Binecuvântă-i să-nțeleagă, să Te accepte, cu grăbire, Căci tot ce-i efemer se trece și ce
LA CUMPĂNA-NTRE ANI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350234_a_351563]
-
-n Harghita și Covasna Vor să facă „stat” în Stat ! S-a udat de lacrimi pragul; În Cristuru e prăpăd! Imnul românesc și steagul Nu se-aud și nu se văd ! Crișul, Mureșul, Târnava Poartă jalea în aval. Nesfârșită e gâlceava; Nu e liniște-n Ardeal. Munții stau să răbufnească; Fiebe galbenul podiș! Vatra sfântă strămoșească E tăiată-n curmeziș. Se anunță o furtună Cu efect devastator: Impostorii vor să pună Pe cultură sigla lor. Atmosfera prevestește Un pericol iminent! Tot
NEASCĂ, POEM DE ANGHEL ELENA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366078_a_367407]
-
-n Harghita și Covasna Vor să facă „stat” în Stat ! S-a udat de lacrimi pragul; În Cristuru e prăpăd! Imnul românesc și steagul Nu se-aud și nu se văd ! Crișul, Mureșul, Târnava Poartă jalea în aval. Nesfârșită e gâlceava; Nu e liniște-n Ardeal. Munții stau să răbufnească; Fiebe galbenul podiș! Vatra sfântă strămoșească E tăiată-n curmeziș. Se anunță o furtună Cu efect devastator: Impostorii vor să pună Pe cultură sigla lor. Atmosfera prevestește Un pericol iminent! Tot
VATRA ROMÂNEASCĂ de ELENA ANGHEL în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351856_a_353185]
-
Mai cred că nu trebuie lăsată soarta poporului în mâini străine interesului său, în mâinile câtorva oligarhi care aleg întotdeauna să sprijine politic pe omul cel mai slab, cel care le apără interesele murdare. Să dorească să se termine odată cu gâlceava, mahalagismul, machiavelismul și răutatea, pentru ca nobilitatea, bunătatea și dreptatea să revină în matca sa de odinioară. Să ne ferească Dumnezeu să ajungem acolo unde credea Părintele Arsenie Boca - mare îndrumător de suflete din secolul XX - că se poate ajunge: „Oamenii
BUNĂTATE VS. RĂUTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352254_a_353583]
-
Îi stau împotrivă legile nației. Bagoas, conștient de gândul lui Casandru îl dărâmă cu o lovitură în fluierul piciorului. Generalul se prăbuși ca secerat de gloanțe urlând. - DESTUL! Strigă Ptolemeu aplanând conflictul. AM VENIT AICI LA DORINȚA REGELUI. SĂ LĂSĂM GÂLCEAVA ȘI SĂ ACORDĂM ATENȚIA CUVENITĂ ULTIMELOR DORINȚE ALE PREAIUBITULUI NOSTRU ALEXANDRU. VREȚI SĂ-L DEZAMĂGIM ACUM CÂND SE AFLĂ LA UN PAS DE CEALALTĂ LUME. SĂ-I DEMONSTRĂM CĂ SUNTEM FRAȚI DEA PURUREA APROAPE AȘA CUM NE-A ÎNVĂȚAT! Bagoas între
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
Acasă > Stihuri > Nuanțe > GÂLCEAVA OMULUI CU EL ÎNSUȘI Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1023 din 19 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului De ce să despic firul? zic. Oare nu-i el, și-așa, un biet nimic din multul de prisos? Și-apoi, în
GÂLCEAVA OMULUI CU EL ÎNSUŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352471_a_353800]
-
cap, Căci totul pleacă de la fir... Și-n el, atâtea vorbe-ncap! * Și ca să fie ca la teatru, Cei doi își joacă rolul de paiața, Tot despicând un fir în patru Și prefăcând galceava-n... stil de viață. Referință Bibliografica: GÂLCEAVA OMULUI CU EL ÎNSUȘI / Gheorghe Pârlea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1023, Anul III, 19 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
GÂLCEAVA OMULUI CU EL ÎNSUŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352471_a_353800]
-
A zâmbit nedumerit dar baremi i-am făcut-o!... - Mi-ai luat o cheatră dă pă inimă, vere Niță, conchise fericit Panacoadă și-i dădu un chiot Mării lui să-i spună dezlegarea și cheia atâtor nopți de chin și gâlceavă... Tot de-atunci a intervenit și-o împăcare pe care n-o planificase nici anii și nici înțelepciunea, de care făcuse adesea atâta caz. O clipă de sinceritate și împărtășire de gând pe nepusă masă a fost îndeajuns să-mpace
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
oriunde, în țină, -n omături dau ochiului dreptul s-aleagă, după voia-i hotarul, să-mi fie frumosul și binele veșnic alături - laudă, Ție, creatorule, si fiecărei raze... măsurându-vă cercul, în taină, cucernic mă rog să n-am vreo << gâlceava cu lumea >>, cu zeii și îngerii, să uit că am fost și Hristos și inorog. Referință Bibliografica: ELOGIU LUCRURILOR / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac
ELOGIU LUCRURILOR de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356137_a_357466]
-
toată virtutea lăuntrică”. Cât despre ceartă - discuția în contradictoriu care se ivește între oameni, fiecare parte dorind ca opinia lui să fie cea recunoscută, ca și cum ar fi dreaptă și plină de înțelepciune - ea îi adună pe oamenii îndărătnici, iubitori de gâlceavă, goi pe dinăuntru. Nu adevărul este recompensa controverselor, ci dorința de a se impune asupra opiniei celuilalt, ceea ce face ca rațiunea lor să nu mai funcționeze, încercând să ajungă la biruință cu ajutorul strigătelor sau al ironiilor. Urmează mânia și furia
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
Nu adevărul este recompensa controverselor, ci dorința de a se impune asupra opiniei celuilalt, ceea ce face ca rațiunea lor să nu mai funcționeze, încercând să ajungă la biruință cu ajutorul strigătelor sau al ironiilor. Urmează mânia și furia, însoțite de o „gâlceavă turbată”, până când unul dintre cei doi este învins cu ajutorul violenței vorbelor sau faptelor. Certăreții sunt încăpățânați, semeți și iubesc slava deșartă. Ei nu sunt buni profesioniști, dar vor să pară. Exemplificând, fostul nostru prim ministru, cel care a obținut titlul
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
în cuplu protagoniștii se ciocnesc între ei, unul e mai încuiat, altul mai agil, și așa mai departe..., dacă eroii cuplului comic se încaieră și se tachinează unul pe celălalt, unde-i potrivirea? Este! Tocmai de aceea și există cuplul. Gâlceava care se joacă aici începe și se fundamentează cu intuiția, cu palparea momentului, presupunerea reacției, prevederea replicii celuilalt. Este vorba de ridicarea la plasă din partea unuia pentru lovitura decisivă a celuilalt, și reciproc. Cuplul comic e o varietate de teatru
ALEXANDRU LULESCU. ACTOR DE CUPLET ŞI DEOPOTRIVĂ DE MONOLOG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353519_a_354848]
-
aici, Mai ales când tu îmi zici. Și-ntărindu-și coada scurtă Țapul se găti de luptă. Sângele li se-nfierbântă Și-ntr-o clipă sar la trântă. Și se bat, vai, ce maniere ! Până cad, fără putere. Turmele, fără gâlceavă, Au păscut iarba firavă, Apoi s-au întins la soare, Rumegând cu nepăsare. Morala: Păstorii se bat, când n-au ce face, Deși turmele trăiesc în pace. FABULĂ TRISTĂ Barza, despre care știu Că era doar un crochiu, S-a
FABULE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352632_a_353961]
-
Taică, ce dracu-ați făcut De e-atâta vrajbă-n țară?! V-ați pupat, v-ați lins în fund, De credeam că sunteți frați... Vă întreb: ce-aveți de gând Nu vreți să v-astâmpărați!? Voi să știți, nu vrem gâlceavă, Dar să nu umpleți paharul! Că zburați precum o pleavă, Și-o să vă muște hogarul Care nu cunoaște milă... Așa cum voi v-ați purtat; E prea mult, îmi faceți sil, Încetați, m-am săturat! Dacă Lenin ne spunea: „Îvățați 3
Î N O G L I N D Ă ((CE MI-E TANDEA, E ŞI MANDEA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353666_a_354995]
-
Creatie > NECOMUNICARE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 514 din 28 mai 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache pășesc spre tine nesigură. aștepți o clipă, apoi, strigi de undeva din cameră. intru... tablourile mă înconjură. simt gâlceava. timpul trece. o ocolesc teama încolțește undeva, între femeia de acum și copila care strângea în brațe o păpușă. nici acum nu mă apropii de tine firesc. încerc să nu spun cuvinte negândite. de ce taci? - mă întrebi. nu mă ascund
NECOMUNICARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357437_a_358766]
-
ca un Orfeu, Gândul, cel ajuns la bătrânețe- Cum de-a uitat oare Dumnezeu În chipul tău atâta frumusețe?! În ochii tăi mă îngenunche Cerul, Ce văd acolo, dincolo de ei? Tu lasă-mi dar nedezlegat misterul Și nu mai fă gâlceavă între zei... În jur, când treci și Aerul suspină, Ce aripi cresc din umerii tăi goi! Nisipul din clepsidră se-nlumină- Vai, cum aș vrea să curgă înapoi!... Acum, când scriu, aud cum se destramă Ultimii cocori din gândul meu, De-
POEM NETERMINAT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357628_a_358957]
-
însoțite de un zgomot infernal de parcă toate fanfarele lumii se străduiesc să acopere efortul disperat al bietului artist de a se face auzit. Este un specific „tineresc” așa cum politica statală îl impregnă. Parcă toate cântările României actuale exprimă ura și gâlceava semănată din belșug între semenii noștri. Acompaniamentul muzical zgomotos fără poc de armonie ilustrează tancuri, mitraliere și bâte. DA! Bâtele naționale specifice epocilor electorale. Prin Ovi și Paula, regia prost inspirată, a făcut publică mentalitatea Românească. Primul ministru însuși, considerându
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]
-
de toate, frumoase, de calitate, după gustul european și de multe ori cu prețuri mai mici. Semnificativă mi s-a parut o anume împrejurare, petrecută într-una din vizite dinaintea plecării mele din București. În casa prietenilor mei era ceva gâlceavă. Soțul îi reproșa soției că a cumpărat vase noi, deși nu mai au unde să le pună. "Nu vezi ce frumoase sunt? Mi-au plăcut. Am să le arunc pe cele vechi" îi răspunde cu veselie soția. Peste câteva ore
ANUL 2015 CU MAI MULTE SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359040_a_360369]
-
de ghicitoare, țigănuși cu căldărușe cu vopsea de lipit afișe pe stâlpi și trunchiuri de copac de pe marginea drumului, câțiva foști prieteni (câți mai rămăseseră!) dar mai ales „moșimea” de ambele sexe „extaziată” de expuneri cucernice presărate cu apropouri de gâlceavă sexoasă (vârsta însăși se îndrepta spre „nemaputirința antonpanescă!”) și căreia îi promitea marea cu sarea și accesul la „hartan”, de n-o mai fi de(în) „bulan” (de s-o-ajunge-ntr-un an, promitea el inspirat în două-trei rime „fleșcăite”!), o plevușcă aparent
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]