23,329 matches
-
cu fața galbenă și părul gros, sămănat cu fire tari, albe, tăiat scurt"; soldații care "încarcă bagaje, plecând la luptă. Sunt bine gătiți, unii au șăpci roșii, alții albe, pantaloni negri în cizme, sabia le atârnă de cingătoarea prinsă de gât, peste tunica de kaki verziu, lucios; merg mândru, zvârlind din cale pe oricine" etc. etc. Observația martorului e pătrunzătoare, paleta pictorului pune culori păstoase, prozatorul are sagacitate în trăsăturile experte de portrete derulate într-o rapidă succesiune. Nu-i scapă
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
Goții în Sud-Vest, Creștinarea geto-goților, Drumul spre Nord al ostrogoților, Despre arhitectura geto-gotică. Percutant, primul paragraf al exegezei - scrise cu profesionalism și aplomb de Dumitru Ioncică - respectă imperativul absolut cerut de scriitorul american Paul O’Neil: ,, Întotdeauna, apucă cititorul de gât în primul paragraf, afundă-ți degetele în beregata lui în cel de-al doilea și țintuiește-l de perete până la ultimul rând”. Iată intro-ul editorului: ,,Publicăm pentru prima dată în limba română un ansamblu din scrierile istoricului italian Carlo Troya
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
cu oamenii din jurul tău. Dacă ai ocazia să și călătorești și să cunoști oameni de culturi diferite, cu atat mai bine. Condiții minime obligatorii pentru jobul de stewardesa 1. Să nu ai tatuaje la vedere, semne distinctive. Adică pe față, gât, brațe, mâini, picioare. Dacă ai în alte zone ale corpului, si sunt acoperite de uniformă, e în regulă. 2. Înălțimea potrivită. Să poți atinge, pe vârfuri, desculța, cu degetele - 212 cm. Înălțimea propriu-zisă, nu contează, atâta timp cât nu ai 1,30
Cum ajungi stewardesa [Corola-blog/BlogPost/94436_a_95728]
-
sparte să fi fost niște cuvinte care s-au dat de-a berbeleacul de dragul tău prin puf de păpădie prin irizări de ape reci prin tăceri mai grele ca lespedea pusă peste begonii să fi fost niște cuvinte-miei tăiate la gât și lăsate în praful străzii să li se scurgă lumina și viața odată cu zbenguiala fără griji a vrăbiilor și a puștanilor la canal să fi fost cuvinte-sărut cuvinte-dragoste cuvinte goale de sens pentru copiii părăsiți în supermarket când își cumpără
ca un pumn de cireșe scăpate pe jos – cuvintele ce mi-a mai rămas să-ți spun? by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/3481_a_4806]
-
pe pervazul ferestrei: ham, ham ...! Și mîine dimineață iar trebuie să-l bărbieresc. Întind pasta albă, o frec de piele ca și cum ar trebui să-i înfund toți porii, odată pentru totdeauna, apoi apropii periculos de mult lama nouă de venele gîtului. Oftează el, oftez eu.
Lama by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/3730_a_5055]
-
picioare mă privește cu ură că m-am născut mai târziu cu o jumătate de veac decât el strâmbă din nas la anii mei mai puțini se chircește de dezgust pentru pielea mea care mai are strălucire pe față pe gâtul semeț și pe mâini nu știm ordinea în care ne ducem pentru că nu există aș putea ieși acum pe ușă fără să mă mai vezi vreodată fără să aștept ziua de mâine așa cum aș putea să mă întorc mâine fără
Poezii by Eliza Macadan () [Corola-journal/Imaginative/3916_a_5241]
-
Daniel Bănulescu Oricât ne-am zbate. Oricât nu vom. Moartea tot face cacă pe om. Orice ai zice. Orice ai fost. Moartea îți pune coarne de prost. Oriunde în nori ți-ai muta patul. Moartea te-aleargă. De gât cu Dracul. E doar o șansă. De sub cuțit Să scapi o vreme: Să fii sfințit. Yahveh va face din moarte pilaf Și te scutură de ea că de o pată de praf.
Balada morții omorâte cu un singur bobârnac by Daniel Bănulescu () [Corola-journal/Imaginative/3981_a_5306]
-
Gellu Dorian Un milion de ochi cad peste mine ca mărgelele, numai ochii ei, nu, numai ochii ei, nu - la ce gît stau acum atîrnate pe șiraguri trecute printre degete, numai mărgelele ei sunt pierdute în alte ape albastre, degete subțiri de gheață îmi zgîrie sufletul, pielea lui se face sare de mare uscată pe spinări de femei plecate de-acasă, murmurul
Patul pustiu by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/4464_a_5789]
-
lui cîștigau: la loto, la pronosport... Sume mici, dar - oricum - cîștigau. Deschidea gura, ca un pește pe uscat, Iar dinții de aur îi străluceau în soare: Felicitări! Felicitări! În sfârșit! Știam eu... un cîștig meritat...absolut „meritat!” Pampilis Pampilis are gîtul foarte lung, ochelari Și se pricepe-n politică. Țipă mereu La cei placizi, la cei care nu vor să-nțeleagă, În fine, la toți cei care nu-s de acord cu el. Și încă: nu poți nici să-l aprobi
Cordilio, Bibinia and comp. by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/4287_a_5612]
-
umbrei nu mai vrea Să se răsfețe după pleoape? Privirea ți-e o veghe rea Ce vrea-n lumină să mă-ngroape? De ce să-ți fiu mereu supus, Pământul tău, posomorâtul? Doar barda lunii cade-n sus Dorințelor să taie gâtul... Nicio uimire, niciun gest De împăcare nu te cheamă? Sunt arhimedic punct celest, Ori melc închis în el de teamă... 1979 OEDIP SINGUR Cu unghiile-nfipte-n ochi mă zbat Cu sânge viu pe fața-ntunecată, Iubirea, ca un bléstem fulgerat, Pe
Poezie by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/4164_a_5489]
-
iubi și nu te iubesc, te ador și nici măcar nu te cunosc, ste dar dacă te-aș cunoaște cred c-aș străluci strălucit de tine peste tot peste tot soarele nopții ca un tropot soarele curcubeu ca o inimioară la gâtul tău și la gâtul meu deși nu te ador, te vreau deși nu te ador, te vreau să-mi spui ce pot să spun te vreau să-mi spui ce pot să fac te vreau să-mi spui ce pot
i-auzi ce zice la Radio TU by Stoian G. Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/4890_a_6215]
-
iubesc, te ador și nici măcar nu te cunosc, ste dar dacă te-aș cunoaște cred c-aș străluci strălucit de tine peste tot peste tot soarele nopții ca un tropot soarele curcubeu ca o inimioară la gâtul tău și la gâtul meu deși nu te ador, te vreau deși nu te ador, te vreau să-mi spui ce pot să spun te vreau să-mi spui ce pot să fac te vreau să-mi spui ce pot să spun te vreau
i-auzi ce zice la Radio TU by Stoian G. Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/4890_a_6215]
-
precipitat în pungă. cum stă în capul oaselor pieptul îngust se ridică și coboară cu precizie de metronom. lumina tăioasă cade peste sisi ocolindu-le pe irma și pe julie. die seltsame frau femeia ciudată în rochie neagră închisă până la gât. cu ghete negre și pălărie neagră cu voal des dat pe spate peste borul lat. uca încremenește când îi vede fața boțită de pisică și respiră ușurată că nu-i poate zări edemele de la picioare. încearcă să se gândească la
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
tale. piatră și chiparoși ca niște blănuri negre și ude făcute sul. o sută douăzeci și opt de încăperi cu mobile pompeiene prin care bântuie boala. și spaima. le-am numit achilleion. când îmi amintesc privirea lui ațintită spre umărul tatuat pielea gâtului mi se umple de pete abia perceptibile. stigmatele wittelsbach. e din nou amiază în salonul de la possenhofen. copiii și câinii s-au tolănit pe covoare. în dreptul ferestrei arcate mama care mișcă ușor din buze de parcă ar fi greșit o numărătoare
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
ridică la marginea unei mlaștini. tatăl urcă acum cele câteva trepte până la sufrageria mare. la mijlocul drumului privește peste umăr apoi face un salt înainte și ușile se închid cu trosnet sec. abia mai pot să respir. simt arsurile ghimpate pe gât în vreme ce mi-l închipui pe tata așezat la masă între cele două fiice numai ale lui. bastardele. surorile jumătate cum le numește gackel când nu ne aude nimeni seara înainte de culcare. praful îmi umple nările. aerul fierbinte tremură în falduri
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
iederă se ridică în aer ca un braț tăiat cristalul swarowski mă lovește în frunte femeia închide ochii mirosind câmpiile din buenos aires mâna mea se retrage de pe șira spinării mâna ta se retrage până la marginea pieptului părul tău leagă gâtul meu apoi îl dezleagă piciorul meu de iederă se ridică în aer și cade piciorul tău așteaptă și îmi oprește căderea. 2. pe vârful degetelor respirația ta e un talisman deși părul nu-mi curge pe umeri, ci e tuns
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/4565_a_5890]
-
degetele mele de femeie sunt drepte și aspre ne sprijinim ca niște pomi dezgoliți cu scoarța tăiată iar între noi se naște o putere de viață pe care noaptea nu o poate distruge și dimineața nu o poate alung din gâturi iese semiumbra care îmi țese rochia și-i coase mânecile răsfrânte împunse de pantofi. 4. femeia este o capodoperă cu jartiera aranjată pentru dans picioarele ei sunt niște spini uriași care nu înțeapă bărbatul are cămașă lucioasă și taie puterea
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/4565_a_5890]
-
pe șold și lustruia osul pelvian ca un pantof cu toc rochia îmi era despicată pe șira spinării te auzeam cum numeri pașii înapoi scârțâind pe parchet între vârful piciorului și călcâi se găsea o viață de femeie iar între gâtul și gura mea se găsea o viață de bărbat trupurile erau niște litere anonime așa cum sufletele erau niște figuri geometrice inventate fiecare șiroia pe muchii resturi de extaz și cruzime. 9. te înțep cu tocul în coapsă acesta e semnul
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/4565_a_5890]
-
geometrice inventate fiecare șiroia pe muchii resturi de extaz și cruzime. 9. te înțep cu tocul în coapsă acesta e semnul că dansul poate începe și că obrăznicia mea e îngăduită rochia mea e ruptă iar panglica de catifea de la gât e singura bijuterie care mă provoacă de parcă mi-aș arăta dinții și oasele mâna mea alunecă pe spinare ca să te împresoare și să te atace sunt o îngrijitoare a corpurilor mișcătoare înfricoșată de obiectele nemișcătoare și totuși tocul meu ar
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/4565_a_5890]
-
credeam că doar câteva crengi de copaci ne despărțeau de epocile întunecate ale preistoriei ne iluzionam că doar câteva străzi ne despart de exponatele împăiate ale Muzeului Antipa bătrân versificator al spaimelor comune te simți deodată inutil ca papionul la gâtul unui cerșetor inutil ca orificiile flautului ruginit aruncat de câteva decenii în podul cu lucruri de prisos în noaptea aceasta când zidurile devin translucide ca sticla când arborii întunecați și pietrele prind viață deodată, prind suflet, memorie când casele se
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4691_a_6016]
-
și Dumnezeu se aude rătăcind pe străzi atât de aproape încât nu-l mai putem zări în noaptea aceasta când brusc se face lumină în cotloanele cărnii când felinare de ceață se bălăngăne sub pliurile memoriei când ghilotina cade pe gâtul inocenților în subsolul întunecat al istoriei ca un ghimpe în carne simt fatalitatea de a mă fi născut om Dansam cu norii dansam cu norii pe un vârf de deal în copilărie dănțuiam ca bezmeticii-n ploaie sub turme de
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4691_a_6016]
-
în loc de salivă sar niște litere mici ca puricii și de neînțeles - am jucat totul pe o carte zicea eu nu mai scriu cu cuvinte scriu numai cu alfabetul ăsta e mai sigur așa țâșnesc din tufișuri și strâng caleașca de gât da da e mai sigur așa și iar scoate vuietul acela și ne asurzește pe toți uneori cădea melancolic pe gânduri ochii i se făceau galben-albăstrii mustățile vechi i se îndreptau după urechi îi atârnau ciorchini de clepsidre „știi - eu
Motanul by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/5146_a_6471]
-
circ un bobîrnac dacă dă vreunui bețiv cade ăla în nas pe gropar și pe tîmplar cînd îi dă cu capul de masă se aude de la pod iar pe sărmanul popă îl ia de guler și-i repede paharul pe gît unii spun că l-au văzut pe vasile zburînd ca un liliac trecea peste sat
Trecutul – o sărbătoare by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/5534_a_6859]
-
Fuge schelălăind dinaintea unui gând curat Și zece kilometri imprejurul meu lumea devine un loc mai suportabil Când am înfăptuit toate aceste miracole? Când am atârnat eu - Cel care nu-mi pot stăpâni nici răsuflarea - Atâtea ghirlande de dușmani la gâtul atâtor cimitire? Dumnezeu îmi îmblânzește inima Dumnezeu scoate dracii din inima mea Așa cum scoți ghimpii din labele unei sălbăticiuni 2) Dumnezeu își încordează arcul. Săgeata Lui îmi înșfacă haina Și mă plimbă pe cer Dedesuptul meu îngerii saltă acoperișurile clădirilor
Cântec de mulțumire pentru Iehova, Dumnezeul meu () [Corola-journal/Imaginative/5397_a_6722]
-
de ziduri; plângând pe holurile întunecoase, și-au încărcat armele, s-au masturbat. Poate că niște bastoane negre, de cauciuc ne-au luminat de-aproape contuziile, pe când dansam ca sălbaticii, ne-au separat pomeții. Realitatea ne-a urcat drept în gât. Au venit cei de la Reanimare. Dar nu ne-au mai recunoscut. N-au întins mâna, nu ne-au mai cerut lumină prin vitrinele touchscreen. Poate trăgătorii de elită care putrezeau pe acoperișuri. Ei și-au ascuțit ciocul de coastele noastre
Realitatea touchscreen by Linda Maria Baros () [Corola-journal/Imaginative/5462_a_6787]