240 matches
-
, Mariana (pseudonim al Marianei Găină; 1.XI.1956, Prisăcani, j. Iași), poetă și prozatoare. Este fiica Nataliei și a lui Nicolae Găină. După absolvirea Liceului Industrial „Victoria” din Iași (1976), urmează Facultatea de Litere a Universității „Al. I. Cuza”, luându-și licența în 1981. Profesoară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
ce-i sunt derivate au ca obiect oameni muritori și societăți vii, el nu manipulează decît esențe eterne. Aici, în această lume a esențelor, poate fi căutat răspunsul la întrebarea esențială: dintre om și societate, care este oul și care găina? Că întreaga societate umană este compusă din oameni este un truism, dar că nici un om nu poate trăi despărțit de societate pare de asemenea o evidență. Gîndirea ideologică, ca și celelalte forme de gîndire de altfel, are totuși nevoie să
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
aceștia erau invitați la masă și erau serviți cu toată atenția de către bucătărese dirijate de către bucătăreasa-șefă. Acestea primeau din partea soacrei celei mari, șorțuri noi. înainte de a se face darul, bucătăreasa șefă însoțită de celelalte bucătărese aducea în tonul muzicii găina pusă într-un castron și acoperită cu o farfurie care de cele mai multe ori era, o găină vie. Se aducea apoi găina special pregătită pentru masa nunilor. Adusul găinii era însoțit de veselie, de strigături și mai ales de cântecul găinii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
e semn de bucurie. - Când ți se bate cel stâng - te vorbesc dușmanii. - Când unui bolnav i se bate tare și de mai multe ori un ochi - este semn de moarte. - Va orbi acela care se uită când se ouă găina. - Să nu se uite nimeni pe fereastră în casa altuia, căci va face urcior la ochi. - Poate orbi cine lucrează în ziua de Rusalii. - Dacă te uiți la cârtiță poți căpăta dureri de ochi. - Cine are dureri de ochi și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
au cusut hainele, ca să aibă dincolo săpun de spălat, pieptene de pieptănat și ac de cusut. După ce mortul este îngropat, se dă peste mormânt o găină, apoi acea găină se dă de pomană pentru acel mort, ca pe lumea cealaltă găina să-i râcâie potecile de ciulini. După ce un mort se pornește spre mormânt, se ia apa din oala cu care a fost scăldat, se stropește cu ea în urma decedatului, apoi oala se trântește în mijlocul casei, de se sparge, ca să se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
prin tină. Întorși de la cununie În același car, mire și mireasă, ocupau un loc În capul mesei, iar pe urmă erau poftiți nuntașii. Un moment aparte era chiuitura găinii făcută de socăciță care aducea găina gătită la nași: Asta Îi găină grasă / Că-i trăită lângă casă. / Asta Îi găină sură / Că-i trăită lângă șură. Găina pân-o trăit / Tot așa o cotcodăcit / Că-i trebuie bani de-argint. / Nașule pari om cinstit / Nu mai sta la socotit / Hai plătește
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
colacii se făceau tot În gospodărie. Înainte de coborârea sicriului În groapă se aruncau monede aflate În circulație. Se spune că mortul trebuie să aibă cu ce-și plăti vămile văzduhului. Groparilor trebuia să li se dea peste groapă câte o găină fiecăruia. Mai recent, cum găinile din ogrăzile oamenilor s-au Împuținat, groparilor li se dă câte o găleată smălțuită. Trebuie de remarcat solidaritatea vecinilor În astfel de momentele. Ca și În cazul clăcilor și a nunților, la Înmormântări comunitatea era
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de lapte 25. Untul se ridica la amețitorul preț de 500 de lei noi/kg. (10 milioane de lei vechi!) iar brânza de vacă 120 de lei/kg. Păsările se puteau cumpăra la prețuri cuprinse între 500 de lei/buc. găina și 1200 de lei/buc. curcanul sau curca. În lunile noiembrie și decembrie ale aceluiași an, prețurile ajunseseră, credem, de nesuportat pentru buzunarele goale ale majorității cetățenilor orașului Bârlad. Astfel, kilogramul de carne de taur „în viu” se „umflase” de la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
știe câte găini, câte rațe, câte gâște ș.a.m.d. are. Doar că, de sub coteț se strecoară și un... guzgan. Unde să-l pună și pe ăsta, mai ales că și el se Înfruptă În aceeași ogradă? Nu-i nici găină deși se dedulcește la grăunțe, nu-i nici gâscă deși e cenușiu, nu-i nici curcan chiar dacă nu ezită să se zburătăcească; pur și simplu n’are pene, ci blană... Și atunci, gospodarul cu scaun la cap mai deschide o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
în... 2005! De cele mai multe ori, pricina a fost aceeași: onoarea Dulcineii. În poezia "Duelul", Topârceanu pune să se bată crâncen doi cocoși, " Dar n-au motiv de sfadă / Căci nu se știe a cui e vina / Misteru-nvăluie pricina / Deci: căutați găina!" Duelul de la Iași, evocat și-n cartea "Trăitori sau trecători prin Târgu' Iașului", este, de departe, unic prin toate cele ca-ntr-o joacă de-a râsul-plânsul. "Găina" n-are, de această dată, nici un amestec: era în joc onoarea... unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
instrucțiunile. Mâncați pui cu plante medicinale: Ingrediente: o găină, 15 g rădăcină de unghia-găii, 7 g tubercul de Gastrodia, 7 g ceapă verde, 7 g ghimbir, 10 ml vin de gătit chinezesc, 7 g coji de mandarine, sare. Preparare: țineți găina două minute în apă clocotită. Înfășurați plantele medicinale într-un tifon, puneți-le în găină și așezați găina într-o oală, împreună cu ceapa verde, ghimbirul, sarea, vinul, cojile de mandarine și apă cât să acopere toate ingredientele. Fierbeți-le la
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
Estimați poziția culturii române pe axa masculinitate - feminitate. Încercați să vă argumentați punctul de vedere. Gândiți-vă, de pildă, la: rolurile în cadrul familiei, la expresii de tipul bărbatu-i capul, dar femeia gâtul; în casă la noi cântă cocoșul, nu găina; Bărbat fără femeie, cal fără frâu; femeie fără bărbat, barcă fără cârmă; Femeile sunt temelia educației în fiecare generație. 25. Comentați următorul pasaj tradus din Hofstede, et al. (2002, p. 36): „Ierarhia socială este legată de bunăstare, dar într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
râsul lumii”, „a fi ca toată lumea”, „a face cum se face”. Imitația a fost pentru români o formă de competiție: „să-i arăt că pot și eu, nu numai el”, a adus cocoșul moșului galbeni, și-a trimis și baba găina să-i aducă o comoară. Literatura populară este o expresie a spiritului colectivist, deci dezvoltarea ei nu a fost întâmplătoare, dobândind prioritate în fața creației de autor, a literaturii culte, expresie a experienței individuale. S-a spus că, în cultura română
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a scris și notificări). Poezia au reprezentat-o: G. Coca, Ion Roșca și A.V. Sânger. De altfel, G. Antonovici și George Drumur. (din Junimea literară nr. 7-12 (iulie-decembrie 1932) * Cronica artistică în Bucovina. Oricine ar fi acel Sil (Silvestru Găină?), care de circa o jumătate de an încoace îngrijește cronica artisticoculturală (concerte, teatru, conferințe) din Glasul Bucovinei, el n-are dreptul să se mai ascundă întro atât de discretă modestie. E atât bun simț și maturitate în încondeierile acestui rar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
încă 45 de numere cu 180 de pagini, cu apariție săptămânală. „Din cauza lipsei de bani” jurnalul n-a apărut în perioada 1 august - 12 septembrie 1912. Proprietar și editor era Ambroziu Gribovici; redactor responsabil Teodor Andoni. „Profesorul universitar dr. Vasile Găină a fost întemeietorul și totodată colaboratorul cel mai sârguincios și mai valoros al jurnalului nostru” se aprecia în Viitorul nr.23/14 XII 1908, pagina 175. Pe obeliscul din granit negru al acestuia, se propunea inscripția: „Întemeietorului foaiei clericale Viitorul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
potriviri de nume. Singura victimă a masacrului de la Jilava care a scăpat cu viață a fost tot un jandarm, plutonierul Nicolae Ciurea. La 20 decembrie 1940, plutonier Sandu Mihaiu, șef de post în comuna Măgurele, a fost ridicat de Octavian Găină (șef de cabinet al ministrului de Interne) și alți 30 legionari din Poliția legionară și bătut cu frânghia udă (300 lovituri). În urma bătăii va sta 30 zile la pat și va primi încă 30 zile concediu medical. Plutonier major Marin
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se dezleagă și cade fusta dă a înțelege că nu-i prea de treabă. Cînd fusta ți se dezleagă de la sine e semn că te dorește cineva. Gard Să nu rupi lemne din gard, că te mănîncă cînii prin sat. Găină Găina, ori de cîte ori bea apă, ridică capul în sus și mulțămește lui Dumnezeu. Cine fură găina altuia îi numără fulgii pe cealaltă lume. Cine fură găini pe ceea lume e pus să le numere penele; dar cînd crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dezleagă de la sine e semn că te dorește cineva. Gard Să nu rupi lemne din gard, că te mănîncă cînii prin sat. Găină Găina, ori de cîte ori bea apă, ridică capul în sus și mulțămește lui Dumnezeu. Cine fură găina altuia îi numără fulgii pe cealaltă lume. Cine fură găini pe ceea lume e pus să le numere penele; dar cînd crede că se apropie de numă rat, vîntul vine și suflă penele - și pierde numărul. Cînd ouă găina ou
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fură găina altuia îi numără fulgii pe cealaltă lume. Cine fură găini pe ceea lume e pus să le numere penele; dar cînd crede că se apropie de numă rat, vîntul vine și suflă penele - și pierde numărul. Cînd ouă găina ou cu vine într-însul, iese o arătare. Să nu te uiți la găină cînd ouă, că orbești. După ce un mort este îngropat, se dă peste mormînt o găină, apoi acea găină se dă de pomană pentru acel mort, ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pomană, i se spală picioarele să fie bună de sămînță. Dacă ți-a dat cineva vreo găină de pomană și vrei să o păstrezi, las-o puțin cu capul sub aripă, ca să-și uite de vechea stăpînă. Să nu pui găina în sac cînd o duci undeva, că-i rău. Dacă a mîncat vreo găină grăunțe cu strigoaie*, se ia și i se despică gușa, i se scot grăunțele cele înveninate și apoi trăiește. Găina trebuie tăiată sîmbătă seara, că de-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vreo găină grăunțe cu strigoaie*, se ia și i se despică gușa, i se scot grăunțele cele înveninate și apoi trăiește. Găina trebuie tăiată sîmbătă seara, că de-o tai duminecă dimineața, în timpul slujbei, mor de boală găinile. Cînd cîntă găina dimineața, îți desface ce ți-i făcut; iar cînd cîntă seara, îți face cineva farmece. Cînd îți moare găina pe cuibar, ți se va îmbolnăvi femeia din greu la facere. Cînd găina face ou din părăsitură*, o calcă dracul. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în timpul slujbei, mor de boală găinile. Cînd cîntă găina dimineața, îți desface ce ți-i făcut; iar cînd cîntă seara, îți face cineva farmece. Cînd îți moare găina pe cuibar, ți se va îmbolnăvi femeia din greu la facere. Cînd găina face ou din părăsitură*, o calcă dracul. Cînd găina face ouă părăsite, nu merge bine gospodăria. Găinile care fac ouă stîrlice* se taie. Femeile să nu mănînce din ele, căci nasc stîrpituri. Cînd cîntă găinile în pătul, are să ploaie. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dimineața, îți desface ce ți-i făcut; iar cînd cîntă seara, îți face cineva farmece. Cînd îți moare găina pe cuibar, ți se va îmbolnăvi femeia din greu la facere. Cînd găina face ou din părăsitură*, o calcă dracul. Cînd găina face ouă părăsite, nu merge bine gospodăria. Găinile care fac ouă stîrlice* se taie. Femeile să nu mănînce din ele, căci nasc stîrpituri. Cînd cîntă găinile în pătul, are să ploaie. Se crede că nu e bine ca găinile să beie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ori uliul puii.“ Cînd se scot puii cei mici de găină pentru întîia dată afară, atunci îi scoate muierea legîndu și ochii, ca paserile cele răpitoare să nu vadă puii. Cînd cîntă găina cucoșește nu-i a bine. Cînd cîntă găina cucoșește, se va întîmpla pagubă. Cînd cîntă găina cucoșește e spre neunirea casei. Cînd vreo găină cîntă cucoșește, este acesta semn că sau găina va muri, sau vreo persoană de la casa unde se află. Dacă cîntă o găină ca cucoșul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu fie de stricăciune pentru casnici. Cînd găina cîntă cucoșește nu e semn bun; trebuie a-i jumuli penele de pe cap, și de vor ieși altele albe, nu ai a te teme; ieșind însă negre, rău prevestește. Cînd cîntă găina ca cucoșul, familia la care a cîntat are să-i meargă bine. Găina care cîntă cucoșește, cînd are ciocul spre apus, vestește moartea; cînd are ciocul spre răsărit e de bine. (Gh.F.C.) Cînd găina se scaldă în praf, vine ploaia. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]