391 matches
-
abiesgorun, ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus ceris"), tei pucios ("Tilia cordata"), plop alb ("Populus albă"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"); Flori și ierburi: frigare ("Geranium palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
maxima"), otrățel ("Utricularia vulgaris"), trestie ("Phragmites australis"), papură ("Typha") sau mușchi natant ("Riccia fluitans"). Lumea animalelor este reprezentată de câteva specii faunistice rare (unele aflate le lista roșie a IUCN; printre care: stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), lăcar mare ("Acrocephalus arundinaceus"), găinușa de baltă ("Gallinula Chloropus"), barză albă ("Ciconia ciconia") sau mai multe specii de rațe, printre care și o specie cunoscută sub denumirea de rață mare ( "Anas platyrhynchos"), buhaiul de baltă cu burta galbenă ("Bombina veriegata"), buhaiul de baltă cu burta
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solidă"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), viorele ("Scilla bifolia") sau măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
Degetele sunt unite, fiind în număr de trei (tridagtile), alcătuind un fel de talpă acoperită cu pene păroase și niște formațiuni cornoase. Degetul posterior, care apare la multe alte păsări, lipsește la această specie migratoare. Descrisă prima dată în 1773, găinușa de stepă este de talie mijlocie măsurând dimensiuni între 30 și 40 cm, cu o greutate variind între 250 și 300 de grame. Masculii au penajul mai deschis, iar capul și pieptul sunt dungate, cu dungi alternative, mai dechise și
Găinușa de stepă () [Corola-website/Science/320489_a_321818]
-
-o imediat. Pentru partiturile destul de dificile ce aveau să fie interpretate de către lordul Macintosh, inițial infatuat și ursuz, ce își dorește să își însoare băiatul cu prințesa Merida s-a recurs la nume sonore din showbiz-ul românesc, precum Mihai Găinușă, Șerban Huidu, sau Dan Negru, însă în final o vedetă de televiziune cunoscută a primit rolul, Aurelian Temișan, ce este cunoscut ca jurat al emisiunii-concurs Te cunosc de undeva! de la Antena 1, în cadrul căreia activează din anul 2012 dar și
Neînfricată (film) () [Corola-website/Science/332929_a_334258]
-
denumirea populară de moșișoare ("Liparis loeselii"); care vegetează alături de roua cerului ("Drosera rotundifolia"), leurdă ("Allium ursinum"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), frigare ("Geranium palustre"), frăgurel ("Potentilla micrantha"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solida"), rostopască ("Chelidonium majus"), talpa gâștii ("Leonurus cardiaca"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Specii floristice semnalate în rezervație: laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), pâștița ("Anemone nemerosa"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenel ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorea ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâiană
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
Ardea cinerea"), rața moțată ("Aythya fuligula"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață pitică ("Anas crecca"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță ("Fulica atra"), găinușă de baltă ("Gallinula chloropus"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), fugaci mic ("Calidris minuta"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), ploier gulerat mare ("Charadrius hiaticula"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), cuc ("Cuculus canorus
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
de conifere (pinul), specii de arbuști (tulichina, șocul roșu și negru, vonicerul, alunul, cornul, sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sănișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din floră de primăvară (pâștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broască). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
și alte specii de plante rare. Pe luciul apei pot fi văzute o sumedenie de păsări, în funcție de anotimp, precum lișițe, rate mari, sarsele de vară, lăcari, iar în timpul migrațiilor de toamnă și de primăvară chiar și stârci mici, stârci galbeni, găinușe de baltă, stârci de noapte ș.a. Rezervatia naturală de protecție acifaunistica Rotbav face parte din Situl NATURĂ 2000 Dummbravita - Rotbav - Măgura Codlei. Rezervație naturală a fost declarată arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr.2151/30.04.2004, piblicata în
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
regulă în preajma ochiurilor de apă. Ei evită regiunile aride, podișurile uscate și pădurile tropicale. Servalii sunt niște animale semi-nocturne, fiind activi mai ales între orele 4-5 dimineața și 10-11 seara. Consumă diferite rozătoare, iepuri și antilope mici, dar și flamingo, găinușe angoleze și alte păsări. În urmărirea rozătoarelor și reptilelor, servalul își folosește auzul bine dezvoltat, iar picioarele lungi permit deplasarea rapidă prin iarba savanei. În ciuda faptului că picioarele le sunt lungi și puternice, servalii nu pot alerga timp îndelungat după
Serval () [Corola-website/Science/314379_a_315708]
-
garrulus"), cuc ("Cuculus canorus"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă mare ("Egretta alba"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), lișiță ("Fulica atra"), ciocârlan ("Galerida cristata"), găinușa de baltă ("Gallinula Chloropus"), cufundar polar ("Gavia arctica"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
este un ordin de păsări care cuprinde o singură familie, Pteroclidae (sau Pteroclididae), numite „găinușe de pustiu” care cuprinde cca. 16 specii, care se aseamănă cu galinaceele, dar mai ales cu porumbeii cu care nu sunt înrudite. Aceste păsări sunt răspândite în regiunile de stepă și de deșert, din Europa până în Asia de Sud, Asia Centrală, Africa de Sud și
Pteroclidiformes () [Corola-website/Science/315781_a_317110]
-
mari domină arboriferii. Fauna Naurului este săracă. Toate mamiferele au fost aduse și în parte îngrijite de om: șobolani polinezieni, pisici, porci, câini, dar și găini. Dintre reptile pe insulă se întâlnește doar șopârla. Ornitofauna este mai variată; aici viețuiesc găinușe de baltă, albatroși, fregate, porumbei, sternide. În Nauru există o singură specie de pasăre cântătoare: pitulicea-de-stuf ("Acrocephalus rehsei"). Alături de cordate, Nauru găzduiește și o varietate mare de nevertebrate. În apele dimprejurul insulei înoată rechini, arici-de-mare, moluște, crabi și multe animale
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
Asio otus"), șorecarul încălțat ("Buteo lagopus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), lișiță "Fulica atra"), găinușa de baltă ("Gallinula chloropus"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), grelușelul de zăvoi ("Locustella fluviatilis"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
în sediu, alții li s-au adăugat apoi și. în timp ce aceștia umblau gălăgioși și fără niciun țel pe holuri și prin birouri, activiștii din sediu au fugit care pe unde a putut. Revoluționarii au evacuat-o din sediu pe Alexandrina Găinușe, prim-secretar al județenei de Partid, după ce aceasta încercase, zadarnic, să se adreseze, de la balconul instituției, mulțimii agitate. Aceeași soartă a avut-o și Gheorghe Glodeanu, prim-vicepreședinte al Consiliului Popular Județean. În orele următoare, pe fondul creșterii stării de
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
șoarece de câmp ("Microtus arvalis"), liliacul cârn ("Barbastella barbastellus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de amurg ("Nyctulus noctula"); Păsări: găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
de câmp ("Microtus arvalis"), liliac cârn ("Barbastella barbastellus"), Liliac de apăliliac de apă ("Myotis daubentonii"), liliac de amurg ("Pipistrellus pipistrelus"), liliacul cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări: cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Canis lupus"), urs ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), sau pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"); Specii de păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), uliu ("Accipiter nisus"), corb ("Corvus corax"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), mirlă ("Turdus merula"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), codobatură ("Motacilla alba"), aușel ("Regulus regulus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
de rășinoase, în sectorul înalt fiind pajiștile alpine (pe care se găsesc ienupărul, jneapănul, afinul, merișorul). Fauna este reprezentată de mamifere (mistrețul, viezurele, lupul, vulpea, pisica sălbatică în pădurile de fag, căprioara în pădurile de conifere, ursul, cerbul, râsul), păsări (găinușa de alun, cocosul de munte, ciocănitoarea, acvila de munte) sau pești (păstrăv, clean, mreana). Munții Bistriței sunt accesibili în primul rând rutier, mai putin feroviar și de la distanță aerian. Munții Bistriței sunt deserviți de o rețea de drumuri construite pe
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
și optim) sunt constituite din iepure, vulpe, mistreț și căprioară. Fauna mai prezintă elemente tipice de stepă și silvostepă: popândău, șoarece de câmp, șobolan de câmp, nevăstuică și cârtița. Păsările sunt reprezentate de cioară, pițigoi, gaiță, ciocârlie, privighetoare, sticlete, cuc, găinușă, barză, rață pitică, nagâț, iar reptilele de șopârle și șerpi. Un loc important îl ocupă fauna piscicolă. Printre speciile care populează apele râurilor sunt: clean, scobar, crap, plătică, zvârlugă, țipar etc. precum și numeroase specii de batracieni, broaște țestoase etc. Conform
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
de răspândire a scobarului (Chondrostema nasus), alături de care se întâlnesc specii ca nisiparița (Cobitis remanica), cleanul (Leuciscus cephalus), mreana (Barbus barbus), acestea din urmă având o răspândire mai mare decât cea a scobarului. Specii de rațe și gâște sălbatice: lișița, găinușa de baltă, cormoranul mare și cormoranul mic, stârcul cenușiu, egretă mare și mică, lebădă de vară și de iarnă, barza neagră, cufundacul, specii de pescăruși. "Rezervația naturală Muzeul Trovanților" în suprafața de 1,1 ha. Rezervația Muzeul Trovanților are ca
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
Iordăchescu Ionuț Fostul realizator TV Șerban Huidu a revenit de câteva zile la matinalul ”Cronică Cârcotașilor”, de la Kiss FM, emisiune pe care o prezintă împreună cu Mihai Găinușa. Huidu a găsit de data asta să facă o remarcă deplasată legată de Ozana Barabancea, o artistă care în ultima vreme a făcut eforturi pentru a pierde din greutate. Huidu își reia rolul de umorist pe unde i se dă
Huidu huiduie o artistă minunată, pe motiv că e grasă. Un ”umorist” care a ucis oameni e mai bun? by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/72298_a_73623]
-
își reia rolul de umorist pe unde i se dă ocazia, dar glume în batjocură ale unei persoane condamnate la patru ani de închisoare cu suspendare pentru moartea a trei persoane nu prea sunt gustate. În timpul emisiunii de la radio Mihai Găinușa comenta o fotografie cu Ozana Barabancea la plajă, în costum de baie. Acesta a apreciat, potrivit libertatea.ro, ca profesoară de canto a slăbit 40 de kilograme iar acum merge la piscină, probabil cu mai putine complexe din cauza greutății. ”Eh
Huidu huiduie o artistă minunată, pe motiv că e grasă. Un ”umorist” care a ucis oameni e mai bun? by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/72298_a_73623]
-
goală. De aceea a putut comunitatea să Îi cazeze pe cei care veneau din lagăr, care nu aveau locuință, În vila pe care eu am ilustrat-o - În calitate de... cocoș nu aș putea spune, fiindcă eram prea mic... un fel de găinușă, așa, mai mare (râde) - la un moment dat În chip de deținut temporar. De acolo ne-au dus Înapoi În ghetou. Și pe urmă a fost transportul doi, cu care am plecat repede, fiindcă am zis că cu cât ajungem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]