151 matches
-
un asemenea ins neobișnuit putea - cu siguranță - să comită o seamă de lucruri grave, multe ireparabile. Și cumpărăturile deveniseră o problemă. Precaut, studia magazinul din prag: prefera locurile aglomerate, ferindu-se să se apropie prea mult de oglinzi și de galantare. Colegul său de birou urma, a doua zi, să plece în concediu, așa că G. nu mai trebuia să fie atent aproape tot timpul, supraveghindu-și mișcările, unghiurile din care traversa biroul, popasul în fața fișetelor, ținuta... O astfel de încordare i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
un îndemn sau un catalizator pentru propria lor vocație”. Al. George concede că Urmuz a fost un scriitor „important”, dar... în sensul dat de Paul Valéry (adică nu neapărat „valoros”, ci „semnificativ”): un tip „steril și inovator”. Nu lipsește din galantar nici acuza de „patologie” (e drept, „artistică”). Iar concluzia e ferm depreciativă: „Tot ce e valoros în Urmuz este astfel pentru că a fost valorificat de alții”. Grila eseistului este una clasicizantă, avînd în centru „marea literatură” și figura geniului-creator-de-opere-monumentale, închise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Cu decizia-n mână, se plimbă înfiorat pe Calea Victoriei și, în fața unei vitrine, își adună curajul să potrivească imaginea picioarelor cucoanelor ce îi trec prin-nainte deasupra contururilor unor ciorapi mătăsoși și electrici, ce torc precum două pantere prăvălite în galantar. Strâmbă din nas, găsește fiecărei fandosite reflectîndu-se în acel galantar cel puțin patru hibe, dar când, în cele din urmă, pașii unei tinere superbe, șatene, se suprapun perfect, fie și-o clipită, unghiului pe care perechea de ciorapi îl închipuie
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în fața unei vitrine, își adună curajul să potrivească imaginea picioarelor cucoanelor ce îi trec prin-nainte deasupra contururilor unor ciorapi mătăsoși și electrici, ce torc precum două pantere prăvălite în galantar. Strâmbă din nas, găsește fiecărei fandosite reflectîndu-se în acel galantar cel puțin patru hibe, dar când, în cele din urmă, pașii unei tinere superbe, șatene, se suprapun perfect, fie și-o clipită, unghiului pe care perechea de ciorapi îl închipuie în vitrină, intră în magazin și, de toată chenzina, târguiește
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
puțin importante și vor trece să bea una dintre acele mizerabile cafele, pe care românașii le numesc nechezol, cu dânșii. Pe 22 aprilie 1988, într-o vineri -, era cea de-a doua seară de când Regele și IF-ul ședeau în galantar, la "Cafenea" și-și țineau cerurile gurilor scufundate în nechezolul ăla oribil, să-i poată cerceta arabii de afară, prin vitrinele mari, lăcrămoase, de la coborârea silențioasă a serii și să hotărească dacă or să încheie afaceri cu ei. Arvinte
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-i loveau năprasnic cu bicele. Alături alergau mașinile pline vârf cu precupeți veniți de la Găiești și Pitești. Deasupra automobilelor, în papornițe, țipau curcani și porci legați cu frânghii. Larma îți lua auzul. Priviră prăvăliile așezate una lângă alta: cojocarii cu galantarele pline de căciuli de miel, albe, brumării și negre; ceasornicării, hăinării din pragul cărora te trăgeau de mânecă vânzătorii, strigând și lăudîndu-și marfa; pielării având de vânzare bocanci cu tălpile numai ținte și potcoave; cofetării cu geamurile pline de acadele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
își freca nerăbdător bărbia, privind pe furiș chipul femeii. Lina nu spuse nimic până la fotograf. Atelierul era aproape. Străbătură piața pavată a poștei și se opriră în fața unei clădiri cu două caturi, cenușie, cu ferestre multe și late. Coborâră. În fața galantarului se opriră. În geamuri, văzură fotografiile. Pe bucăți mici de carton subțire erau chipuri necunoscute: negustori grași, în haine croite bine, neveste cu pălării înalte, copii pe blăni de urs, goi și dolofani, ofițeri cu șepci și decorații, țărani în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu cuțitul, că e manglitor, dar nimeni nu putea spune c-a auzit vreodată să fi trecut prin politii, să-l fi lovit pe careva... Se purta bine, îmbrăcat la opt sute și-un pol, ședea haina pe el ca-n galantar. Călcat, spălat, țigluit, avea pantofi cu scârț și baston. Primăvara își punea șal la gîț, ca muierile. Un fular alb, de mătase, parfumat tot. Bărbierit, să nu mai vorbim, obrazul lui ca un cur de copil! Și-avea și niște
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
portofel, -la umplut cu jurnale îndoite și i -la dat lui Gheorghe. Negustorul, ce să știe, mergea liniștit înaintea lor. A luat-o Paraschiv la picior și -la întrecut. Mergea, mergea. În spate, ăl bătrân se uita cu nepăsare în galantare. Provincialul a mai intrat, a mai 298 cumpărat ceva pentru ai săi, de acasă, vai de mama lui. Avea șoșoni de pâslă, călduroși, și un palton nou, cu gulerul bogat. Fuma liniștit și trăgea în piept aerul rece al zilei
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
strângeau pantofii cu boturi ascuțite, pe care-i purtau numai la zile mari, și li se făcea iar sete. Se uitau pe furiș la neveste, ei le băteau, ei le iubeau! Treceau Grivița, ținîndu-se de mână, cu copiii alături, privind galantarele negustorilor. Ocoleau halta trenurilor și mergeau în alte 318 cartiere, la nași sau la fini. Îi apuca noaptea de vorbă. Hainele se mototoleau de căldură pe ei, se desfăceau la gât încinși de zăpușeală și porneau înapoi. Lunea se sculau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Fără îndoială că am greșit lăsându-mă însoțit în prima mea vizită de indescriptibilul Hans. M-am dus mai întâi drept spre strada Vechilor Bănci, cotind-o apoi la stânga pe celebra stradă del Pellegrino, spre a admira vitrinele orfevrilor și galantarele neguțătorilor de mătase. Aș fi stat acolo ceasuri întregi, însă germanul meu începea să-și piardă răbdarea. M-a tras în cele din urmă de mânecă, așa cum tragi de un copil înfometat. Mi-am păstrat cu greu cumpătul, scuzându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
în jur. N-au nici măcar ceai, spre a mă preface că, precum de demult, în fața unei cafele și a unui coniac, îmi începeam diminețile la „Colombo“. Scriu la o măsuță lipicioasă, lângă un geam murdar, urmărit de o puștoaică din spatele galantarului care tot trage de o mingiucă de cârpe colorate atârnată de tavan cu un elastic. Prinde mingiuca, o coboară până la buric, apoi îi dă drumul și ghemotocul acela de cârpe zvâcnește până în tavan, face poc și revine în dreptul vânzătoarei. Repetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
dimineața, se primenea, își lega lavaliera, se făcea fercheș, de parcă s-ar fi dus la logodnă cu Ideea. Între timp doamna îl toca la cap, așa că plecarea de-acasă era o binecuvântare. Alegea străzile care sunt pline de lume, privea galantarele prăvăliilor, uneori mai intra la cafenea, la Bulevard, și cerea mereu „un capuținer mai alb“, îl sorbea pe-ndelete, cu ochii după oamenii publici. Azi umblase mult prin oraș, cu tramvaiul, în căutarea unui subiect bun, de la Episcopie la Sfântu Gheorghe
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
conu Neculai. Trăiască!” și își căsca ochii în cap, prăvălindu-se peste tejghea. Cum pe Fărocoastă bătrînul pezevenghi îl distra, acesta ne îndemnă să-l cinstim. Instalat la Mitică acasă, bufetul avea pereții plini de rafturi cu sticle colorate. Un galantar cu pește sărat, pîinea cu gust de șoarec și biscuiții duhnind a gaz, totul mirosea a țuică. Cu o mutră de ciclop, Mitică umplea păhăruțele ce i se pierdeau printre degete. De mirare cum de-și pierde vremea cu lucruri
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
În lumina soarelui, era un cal negru frumos, cu un cap drăguț, pe care-l călărea Tommy Archibald. Și după cel negru veneau la rând alți cinci cai, toți mișcându-se Încet, ca Într-o procesiune, prin fața tribunei și a galantarului. Bătrânul meu Îmi zise că acela negru e Kircubbin, așa că mă uitai atent la el, și e adevărat că era un cal frumos, dar nu se compara cu Țarul. Toți Îl aplaudară pe Țar când trecu prin față, era cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mîncăm la Capșa". Cristoase, în cîte restaurante, braserii, bodegi, baruri și lactobaruri nu ne-am întîlnit. Și cum mai alergam după firma roșie cu hieroglife a restaurantului chinezesc de pe "Ana Ipătescu". Și cîte prăjituri Pompadour, de 3 lei, (răs-botezate, prin galantare, Bompadur, Ponpadu, Papador, Popadur) nu mi-am cumpărat, să-mi umplu cu ceva timpii morți. Cînd întîrzia și mă simțeam inutilă ca un coș de gunoi ruginit, fără fund. Luam prînzurile la Berlin, în scaune cu spătare prea drepte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Și ninge în orașul mare/ E noaptea plină de orgii,/ Iar prin saloane aurii/ S-aud orcherstre, și fanfare.// Femei nocturne, singurele/ La colț de stradă se ațin,/ Desfrîu de bere și de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin.../ Și de averi orașu-i plin,/ Și ninge în orașul mare!...”4 ) în proză lucrurile sînt spuse ceva mai net: „Pentru cincizeci de bani o femeie din bordei bate-n geam...Vrea iubire...” („Pe maidan”). Vorbele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
voi găsi” - „Vae soli” - o carte rară, legată în pînză sau în piele), „clavir”, „draperie”, „fondante” („Lîngă pat, pe o măsuță, cîteva cărți, un caiet gros (album-n. m.) o cutie cu fondante și țigări fine” -„Dintr-un text comun”), „galantar” („De orbitoare galantare/De diamant, și de rubin” - „Și ninge...”), „perdea” („De la fereastra ninsă, cu finele perdele” - „Dormitînd”), „pianole”, „pudră”, „salon”, „safir”, „scump” („Obiecte scumpe/ Așezate la locul lor...” - „Din explorări”), „tablouri” („Frumoase rame de tablouri” („Verset divalgat”), „vitrină” („Amurgul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
soli” - o carte rară, legată în pînză sau în piele), „clavir”, „draperie”, „fondante” („Lîngă pat, pe o măsuță, cîteva cărți, un caiet gros (album-n. m.) o cutie cu fondante și țigări fine” -„Dintr-un text comun”), „galantar” („De orbitoare galantare/De diamant, și de rubin” - „Și ninge...”), „perdea” („De la fereastra ninsă, cu finele perdele” - „Dormitînd”), „pianole”, „pudră”, „salon”, „safir”, „scump” („Obiecte scumpe/ Așezate la locul lor...” - „Din explorări”), „tablouri” („Frumoase rame de tablouri” („Verset divalgat”), „vitrină” („Amurgul licărește pe-orașul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Și ninge în orașul mare/E noaptea plină de orgii,/Iar prin saloane aurii/ S-aud orchestre și fanfare.// Femei nocturne, singurele/ La colț de stradă se ațin,/ Desfrîu de bere și de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin... Și de averi orașu-i plin,/ Și ninge în orașul mare!...” („Și ninge...”). Mai încăpeau o strofă-două. Un alt poet poate că le-ar fi fabricat și introdus. Consecințele ar fi fost rele: poemul s-ar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
clocot, iar energia creativă, subțire și eterată, cum îi șade bine scriitorului român, se transformă în pasiune și fanatism electoral Și pentru ce? Contrar opiniei membrilor ei, Uniunea Scriitorilor nu este nici club elitist, nici instanță de validare profesională, nici galantar sau podium, nici trenuleț spre Parnas, ci, mult mai modest și eficient, o organizație sindicală al cărei principal scop îl constiuie apărarea intereselor membrilor ei cotizanți. Acest gen de asociere a scriitorilor există, desigur, și în țările civilizate, unde are
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
rândul românilor și armenilor, între ei existând numeroase legături de rudenie. În general, negustorii români își aduceau marfa de băcănie din Galați, iar cei armeni din Brașov. Singurul magazin cu produse de lux era cel deținut de Vasile Șandru zis Galantarul, care-și procura marfa de la Paris. Tot în această perioadă, românii, alături de unguri, dețineau majoritatea și în domeniul meseriilor, dintre care cele mai practicate erau cele de zidari, stoleri (tâmplari), cizmari, bărbieri, blănari ș.a. Fierarii proveneau în special din rândul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Sachi Moscovici, Iosif Nahmansohn, Iancu Rabinovici, Avram Rappaport, Noe Schapira, I. Schnapic, I. Bernstein, F. Moscovici, Zalman Schwab, Debora Zilbernstein, Gh. Mihail (strada Căsăpiiloră, Iosef Moisescu (strada Căsăpiiloră; mari ateliere de fierărie (5) - Blank L. D.prin frații Andriescu, Sigmund Galantar, David Goldenberg, I. Bernard, F. Klein; ateliere de sticlărie (3) - Isac Beinglas, Moise Beinglas, Moise Zilberstein. Harta etnică a comerțului local a rămas neschimbată până la instaurarea regimului dictatorial condus de Ion Antonescu. La sfârșitul perioadei interbelice, conform datelor din raportul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
, revistă apărută la București din octombrie 1933 până în aprilie 1935, cu subtitlul „Mensual de atitudine tinerească”. Redactor este Aurel Chirescu, iar secretari de redacție C. Federeanu și M. Tache. În 1934 redactori sunt Matei Alexandrescu și Aurel Chirescu. Rubrici: „Galantar” „Cronica literară”, „Cronica poeziei”, „Reviste”, „Teatru”, „Cărți”. Colaboratorii principali sunt Mihail Ilovici, I.E. Torouțiu, Ovidiu Papadima, Alexandru Talex, C. Rădulescu-Motru, Nichifor Crainic, Alexandru Ionescu, Radu Gyr, Simion Stolnicu, Augustin Pop, Mihail Stelescu, Pericle Martinescu, Pan M. Vizirescu. În ciuda spațiului restrâns
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287835_a_289164]
-
1932. Publicația are drept țintă să răspândească „în straturi cât mai largi slova românească” și să procure cititorilor „o clipă de reconfortare morală și trupească”. Este o publicație destinată unui public larg, în scopul popularizării unor valori literare. Rubrici: „Informațiuni”, „Galantar literar”, „Curierul literar și artistic”, „Revista revistelor”. Colaborează cu versuri Horia I. Gheorghiță, George A. Petre, Constantin Doboș, Șt. Oprișanu, Ion Th. Ilea, Petre Damaschin, cu proză - M.G. Samarineanu, Al. Olteanu, cu eseuri - George Bota (Filosofia valorilor), Al. Olteanu, D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288270_a_289599]