18,328 matches
-
de-a lui, de când se mutase în București având succesele acelea la femei care îl mirau și pe el, - pe vremea aceea, un băiat de treabă, la locul lui. Aruncând la iuțeală o privire în oglinda de bâlci, cu rama galbenă pictată cu păsărele verzi, zestrea coanii Lenuții, își aduse aminte cum îi spusese Sisi, puțin după ce se cunoscuseră, că semăna cu Zelea Codreanu... Ca Ghiculeasă, os de domniță, se cunoșteau. Odată fuseseră împreună cu mai mulți camarazi la Agapia. Aceeași ochi
Asfințit cu ghioc (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12090_a_13415]
-
de lână, și acestea noi nouțe, lucrate tot de madam Lenuța, parcă ar fi fost fată mare și ar fi lucrat de zor la zestrea ei, gata să se mărite. Pe jos, în mijlocul odăii, văzu mirat foaia lor de cort, galbenă, întinsă, iar în centrul ei un pietroi alb, mare... De dimineață, când plecase, o știa strânsă, împăturită, pusă în dreapta ușii cum intrai. Era ca și cum Sisi, între timp, ar fi umblat cu ea; dar de ce și pentru ce?... Se aplecă, puse
Asfințit cu ghioc (II) (de citit iarna) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12109_a_13434]
-
al persecutorilor. Refuz să accept că Ťfrateleť meu este numai cel care Ťtrebuieť, atunci cînd Ťtrebuieť și în felul în care Ťtrebuieť. Adevăratul meu frate este regele Christian al Danemarcei care în timpul ocupației naziste a purtat de bună voie steaua galbenă și i-a invitat pe supușii lui să-i urmeze exemplul". Atunci cînd proclamă în jurnalul său că trebuie să pornești de la tine ca să ajungi la altul, că în "ograda omenirii nu poți intra decît pe portița pe care este
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
preget în zidul ignoranței reciproce încercînd a te pune în locul "celuilalt", iată după părerea mea singura cale de înlăturare a ideilor preconcepute, a intoleranței și a lipsei unei comunicări interetnice reale. Eu, ca fetiță, am purtat în �42-'43 steaua galbenă și am mîncat bătaie de la tinerii huligani din grădina publică, pe cînd treceam pe acolo, ca să ajung vis-ŕ-vis la locuința mea. Dacă aș fi fost băiat și mai mare în ani, poate că aș fi fost trimisă în taberele de
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
Nisipul, încă ud după ploaia căzută în zori, lăsa îndărăt urme adânci. Privea atent spre cazemata de alături, de pe țărm. Ca și cum de acolo s-ar fi așteptat să apară cineva, în timp ce se freca energic pe piept, pe spate, cu prosopul galben, lung, pe care scria mare, nemțește. WO? - unde, adică, cu semnul întrebării, - dând din cap cu expresia aceea amuzată când de fapt te trezești vorbind singur... gândindu-se... aducându-și aminte urletul de lupoaică al lui Sisi, întâia oară, în
Asfințit cu ghioc (de citit iarna) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12136_a_13461]
-
-se. Nu mai aud lovituri de ciocan, doar zumzetul conversațiilor. Este frig. Pipăi după baston, lângă fotoliu, și pe urmă ridic ochii. În fața mea am tabloul, în întregime. În tablou este noapte, se văd lumânările, o mulțime de mici aureole galbene, chiar dacă lumina vine din altă parte. Te întrebi de unde, nu este lună, cerul este întunecat. Se vede totuși biserica pe marginea drumului, un gard și în fundal o clopotniță pe jumătate pierdută în penumbră. E momentul dezghețulului. Cerul întunecat se
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
prim planul la fel de mult ca personajele. Apar multe ceasuri fără a avea funcția de a marca timpul, care e precizat de intertitluri; altfel, conexiunea dintre scene (dintre care unele se repetă) e eliptică. Mizanscena e înecată de culori saturate, roșu, galben și maro. Mișcările camerei sunt elegiace în hipnotismul și încetineala lor. O singură dată camera se mișcă rapid: în scena în care protagoniștii iau cina într-un restaurant și joacă roluri, fiecare comandând pentru celălalt mâncarea preferată a soțului sau
Wong Kar Wai la rampă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12218_a_13543]
-
sat pentru a verifica dacă avionul văzut cu o zi înainte este sau nu american. Pe drum, în timpul zilei, este înconjurat de "aburi lăptoși" din care se desprind niște femei voluptuoase, venite să-l ispitească, urmează apoi o ploaie de galbeni, "sute și mii de ochi ai Satanei", alte ispite mărunte și asaltul final al demonilor întărâtați. Episodul este unic, lipsit de urmări, și nu poate fi interpretat ca o probă inițiatică, așadar un derapaj în construcție. Numai consecvența l-ar
Un Moromete împuținat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12258_a_13583]
-
avut tentația sinuciderii? � discursul lansează artificii și perdele de fum suprarealist: "Originea conflictului interior al scriitorului modern e atitudinea morală în fața cunoașterii, iar soluția menită a înveli estetic acest conflict e strălucirea. Or, pentru a străluci, trebuie să fii foarte galben. Un galben de cadavru. Ori să ai un coif de aur. Ca Van Gogh. Sau măcar să fii conectat la țesutul aurifer al înțelepciunii popoarelor. La o revelație. Un fasung. O pasiune. Și atunci te electrocutezi. Strălucești cît strălucești și te
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
păuni apasă/ Peste chipul lui frumos/ De aur, de abanos/ De plop și de iarbă verde/ Legănată, să-l dezmierde/ Chip de rouă și de stea/ Născută Dumineca/ De măr și de chiparos/ De sunet și cu miros/ De gutui galbene, coapte/ Din amurg și până-n noapte/ Căzute subt lună nouă/ Cu coarnele amândouă/ Frânte-n ochiul de fântână/ Aplecată într-o rână/ Peste trupul lui subțire/ Tras printr-un inel de mire (...)". Indiscutabil, colindele sunt o performanță semantică și prozodică
Mater dolorosa by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12733_a_14058]
-
conduși de vechiul tău prieten, Auguste Goupil, și pe negustorii chinezi împotriva cărora te înverșunai cel mai tare, acuzîndu-i că erau avanpostul unei "invazii barbare, mai rea decît a lui Atila" pentru a înlocui stăpînirea franceză din Polinezia cu "ciuma galbenă". Ce nebunie mai era și asta? Nici Pierre Levergos, nici alți prieteni nu-l înțelegeau. Cum a ajuns Paul să servească într-un mod atît de strident, pentru a nu spune abject, interesele farmacistului și proprietarului plantațiilor de trestie de
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
consum. Prăvăliile lor vindeau mult mai ieftin decît magazinele lui Cardella și ale celorlalți coloniști. Paul era singurul care părea să fie convins, literalmente, că acești chinezi, înrădăcinați în Tahiti de două generații, constituiau o amenințare pentru Franța, că imperialismul galben voia să-i smulgă posesiunile din Pacific. Și că visul oricărui galben era să violeze o femeie albă! Pierre Levergos îl auzi pe Paul spunînd toate aceste enormități și altele mult mai mari la mitingul de la Primăria din Papeete la
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
François Cardella în lupta împotriva guvernatorului Gallet, nu se simțiră prea confortabil ascultînd anumite pasaje ale discursului rasist și șovinist al lui Paul, ca de exemplu, cînd, gesticulînd pe un ton dramatic, afirma despre chinezii din insule: "Sînt o pată galbenă pe steagul francez de care îmi este rușine". După ce participanții defilară prin fața tribunei ca să-l felicite pe orator, Paul și Pierre Levergos se duseră să bea ceva la unul din bărulețele din port, înainte de a se întoarce la Punaauia. Koke
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
locului, si Dinu Flamand, în numărul anterior al revistei, în cadrul interviului pe care ni l-a acordat). Traducerea este făcută cu multă inventivitate (traducătoarea forțând limba franceză să reproducă pitorescul terminologiei gastronomice românești), cartea arată splendind (hârtie mata, de un galben pâl, iconografie de bun-gust), astfel încât frumusețea baroca, exuberanta și mai ales înțelepciunea surâzătoare a textului lui Radu Anton Român sunt excelent puse în valoare. Nu întâmplător volumul are un remarcabil succes, de critică și de public. Iată ce scrie Louis
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12344_a_13669]
-
științe medicale dar și infografist pasionat, cu propunerea de a face un Brad de Craciun.hibrid realvirtual în acest an. Bradul fiind deja... foarte real cu cei 10 m ai săi, am procedat la instalarea câtorva globuri și ghirlande (roșii, galbene și albastre!) numai pentru a realiza planurile foto, din diverse unghiuri cu Bradul și Piața, necesare montajelor și multiplicărilor infografice ulterioare. Apoi am reluat decorațiile (cu excepția câtorva ghirlande care pot fi încă văzute la fața locului) și le vom păstra
Bradul din piața României, Montreal. In: Editura Destine Literare by Daniel Constantin Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_307]
-
Debussy, la opera din Glyndebourne. Teatrul se află într-un sat englez, în mijlocul unei superbe grădini înflorite. Iar pe scenă, montarea istoricistă a lui Graham Vick plasează acțiunea chiar în epoca lui Debussy, cu ajutorul unor nenumărate crizanteme artificiale roșii și galbene care decorează în buchete enorme larga scară în colimason ce ocupă partea stângă a încăperii. Personajele nu părăsesc niciodată acest interior somptuos. Chiar scenele care, corespunzător libretului, ar trebui să fie jucate lîngă o fîntînă, în pădure, într-o grotă
Pelleas et Mélisande la festivalul din Glyndebourne by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/12413_a_13738]
-
împărăția Neantului de deasupra lucrurilor: Domnul Ferapont, celălalt Ferapont, primul frate Ferapont și, pur și simplu, Ferapont de pe coperta unu sau patru. Dar cine este Ferapont? Cine este Anatol? Cine este bărbatul cu glugă sau necunoscutul? Dar femeia cu pălărie galbenă? Cine este domnișoara Barnovski sau meșterul Bitinski? Naratorul fiind Atichin Volinad, personajele se construiesc ca multiple ipostazieri ale sale, măști interschimbabile, haine personificate pe care și le aruncă pe sine în spectacolul în care joacă rolul de păpușar și de
Poetul în ultimii 25 de ani by Raluca Ciochină () [Corola-journal/Journalistic/11428_a_12753]
-
ai neștiinței în subtilitățile finanțismului ce suntem, ci mascarea abundenței ca să nu observe la televizor Parlamentul European, Bruxelles-ul și alții... Că, de fapt, toate aceste măsuri nu sunt altceva decât pași importanți pe drumul spre UE presărat cu garoafe galbene, trandafiri albaștri și, ici-acolo, parcă și câte-un mănunchi de beladone. Deocamdată virtuale... Abia după o vreme îl aud pe Haralampy zicând molcom: -Bade, știi că eu sunt fericit ? Și se repede la televizor, și îl strânge în brațe
Marșul ,în și spre U.E" în acordurile F.M.I. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11551_a_12876]
-
cu o mie de fețe" are o viață plină de picanterii, aventuri de tot felul, secrete abil ascunse, frică, abjecție, frumusețe, cinism - cam ca în orice viață normală. Dar, spuneam, derularea inversă naște ocazional scene splendide: ,Treaba asta cu taxiurile galbene e cum nu se poate mai bună. Sînt întotdeauna prin preajmă cînd ai nevoie de ele, chiar și cînd plouă sau cînd se închid teatrele. Pun banii jos imediat, fără nici o întrebare. Întotdeauna știu unde te duci. Sînt grozavi. Nu
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
Întotdeauna știu unde te duci. Sînt grozavi. Nu-i de mirare că stăm acolo ore întregi, făcînd cu mîna sau salutînd - salutînd acest serviciu minunat. Străzile sînt pline de oameni cu brațele pe sus, uzi leoarcă și istoviți, mulțumind taxiurilor galbene" (p. 98). Scenele de amor, cu dialogurile afectate între amanți, cu etapele inversate și gesturile mecanicizate prin această răsturnare, au ceva caraghios, dar sînt într-un fel verosimile, semn, probabil, că viața e imprevizibilă și anapoda, mai ales cînd e
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
cu un soi de borsetă, mereu deschisă, neagră, jerpelită, legată la brâu, în care să-i bagi monezile (...) Nu știu de unde și nu știu cum, după ce destul de multă lume îi dăduse câte o monedă, în vagonul metroului a apărut un balon rotund, galben; iar el, copilul-cerșetor, s-a jucat vreun minut cu balonul, tot lovindu-l cu cele două cioate mici, înălțându-l în aer cu cioatele, mișcându-l rapid, zvâcnit, grotesc, în sus și-n jos, sărind și râzând în gura mare
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
te bucuri de joaca cu balonul: numai cu mâinile tăiate de la cot. Mi-am dat seama că numai așa - lucru trist și penibil, dar perfect real - te poți juca de-adevăratelea cu balonul umflat (roșu sau roz, sau verde sau galben) al scrisului și al poeziei: numai cu mâinile amputate." (Zile). ată o mostră de ,salt în golul înalt": una dintre imaginile obținute într-o stare de intensă concentrare, după o metodică personală ce face scriitura să ardă. Cristian Popescu e
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
culorile aprinse, ațîțătoare ca pînzele lui Gauguin. Ce-ar mai rîde el acum dacă m-ar auzi: ŤTu cred că ai fi în stare să descoperi senzualitatea și-ntr-un foraibărť. Gust struguri, rotunzi, negri ca ochiul de miel, movulii, galbeni ca chihlimbarul, stau în fața feliilor de harbuz. Simt pe limbă suculența vineție, păroasă de broccoli, și păstăile plate și verzi, și vinetele, pielea lor alunecoasă ca o stalagmită cu irizări violete... piețele și turcii strigînd neîncetat, provocator, pătimaș, de parcă ar
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
astădată, iese la rampă, cu o alură de vis resignat, capotînd în utopie: ,îmi spune că eschimoșii au zeci de cuvinte diferite pentru zăpadă. După nuanțele pe care le îmbracă albul sub efectul luminii naturale... văd o zăpadă albastră, una galbenă, una violetă, una oranj. Zăpezi așezate în cupe ca înghețata de fructe și oamenii locului care nu le mai văd pentru că ei se gîndesc la ziua de mîine, mereu la ziua de mîine și din azi nu mai rămîne nimic
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
glumei - aduce a ce? A nebunie, cumva? Culmea ridicolului, ,premierul-fantomă" a început să-i și sancționeze pe miniștrii (fantomă și ei) care au îndrăzneala să chiulească de la ,datorie": arbitru peste o echipă fără crampoane, el a început să împartă cartonașe galbene, ca într-un meci de fotbal la care nu mai vin de mult spectatorii. Dar nu simțul ridicolului a prisosit vreodată în lumea celor fascinați doar de propria imagine, a celor atrași ca de un magnet de fotoliile puterii. Încercând
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]