527 matches
-
mai depindea de vânt, putând fi manevrată ușor într-o luptă navală, la fel putea atinge viteze în aceea perioadă de timp mai mari în comparație cu o corabie cu pânze, care era de altfel și periclitată mai mult de incendierea vasului.Galera bizantină (dromona) între secolul VI și secolul XII avea două rânduri suprapuse de vâsle, având până la 100 de vâsle, prevăzută în același timp și cu pânze, cu un echipaj de 300 de oameni, și o lungime de 50 de m
Galeră () [Corola-website/Science/306639_a_307968]
-
și secolul XII avea două rânduri suprapuse de vâsle, având până la 100 de vâsle, prevăzută în același timp și cu pânze, cu un echipaj de 300 de oameni, și o lungime de 50 de m, era mai rapidă ca celelalte galere din Marea Mediterană atingând viteze de 6 noduri/h (7 mile/ h). Galerele bizantine erau prevăzute sub cu o provă ascuțită care spărgea bordajul corabiei inamice, și prin deschizături laterale (sifoane) era expulzat focul grecesc, o armă temută în acea perioadă
Galeră () [Corola-website/Science/306639_a_307968]
-
de vâsle, prevăzută în același timp și cu pânze, cu un echipaj de 300 de oameni, și o lungime de 50 de m, era mai rapidă ca celelalte galere din Marea Mediterană atingând viteze de 6 noduri/h (7 mile/ h). Galerele bizantine erau prevăzute sub cu o provă ascuțită care spărgea bordajul corabiei inamice, și prin deschizături laterale (sifoane) era expulzat focul grecesc, o armă temută în acea perioadă de vreme. Aceste galere ulterior au fost depășite din punct de vedere
Galeră () [Corola-website/Science/306639_a_307968]
-
viteze de 6 noduri/h (7 mile/ h). Galerele bizantine erau prevăzute sub cu o provă ascuțită care spărgea bordajul corabiei inamice, și prin deschizături laterale (sifoane) era expulzat focul grecesc, o armă temută în acea perioadă de vreme. Aceste galere ulterior au fost depășite din punct de vedere tehnic de corăbiile arabe care încep din secolul VII să domine treptat bazinul Mării Mediterane cu corăbii mobile cu pânze în formă de trapez (dau) care pot fi văzute și azi, dezavantajul
Galeră () [Corola-website/Science/306639_a_307968]
-
vâsle de tip bizantin, care au preluat în același timp elemente de construcție arabe, fiind mai rapide ca dromonele de odinioară, dar mai puțin manevrabile ca cele arabe. In secolul XIII și XIV s-au epuizat posibilitățile de îmbunătățire a galerelor, au apărut vase cu pupa rotunjită, și corăbiile cu mai multe catarge, astfel apare corabia de tip latin, cu velă triunghiulară.Cu înarmarea cu artilerie a corăbiilor, galerele fiind înarmate cu tunuri la pupă. Corsarii de coasta de nord africană
Galeră () [Corola-website/Science/306639_a_307968]
-
In secolul XIII și XIV s-au epuizat posibilitățile de îmbunătățire a galerelor, au apărut vase cu pupa rotunjită, și corăbiile cu mai multe catarge, astfel apare corabia de tip latin, cu velă triunghiulară.Cu înarmarea cu artilerie a corăbiilor, galerele fiind înarmate cu tunuri la pupă. Corsarii de coasta de nord africană cu căpetenii mai renumite ca Baba Arudsh, Turgut Reis, Uludsch Al, și Khair ad-Din preferă corăbii mai mici înguste cu catarg latin ușor manevrabile, așa numitele „fusta” (foist
Galeră () [Corola-website/Science/306639_a_307968]
-
-22 perechi de vâsle. Pirații folosesc tactica atacului rapid prin surprindere și abordare a vasului inamic, au răspândind prin cruzimea lor între secolul XVI - XVII groază și panică în bazinul mediteranean.In muzeul marinei din Istanbul se poate vedea o galeră turcească fără catarg „kardiga” cu 37 m lungime, 5,7 lățime și 2 m linie de plutire (partea de sub apă) fiind unica galeră din lume care s-a păstrat până azi.
Galeră () [Corola-website/Science/306639_a_307968]
-
XVI - XVII groază și panică în bazinul mediteranean.In muzeul marinei din Istanbul se poate vedea o galeră turcească fără catarg „kardiga” cu 37 m lungime, 5,7 lățime și 2 m linie de plutire (partea de sub apă) fiind unica galeră din lume care s-a păstrat până azi.
Galeră () [Corola-website/Science/306639_a_307968]
-
acestei zeițe, sub chipul căruia se ascunde însă Paris. Acesta îi impune ca pedeapsă Elenei sacrificarea a o sută de viței albi pe insula Cythera. Regina se împotrivește indignată, Menelau însă pledează pentru plecarea ei. După îmbarcarea acesteia la bordul galerei care era chipurile menită să o poarte până pe insula Venerei, Paris își dezvăluie identitatea. În pofida tumultului care se iscă în rândul regilor, cei doi reușesc să se îndepărteze. Elenii hotărăsc în finalul operei să declanșeze războiul împotriva Troiei. Opera fusese
Frumoasa Elena () [Corola-website/Science/306878_a_308207]
-
destul de repede la o dezvoltare a mijloacelor de transport. Transportul terestru capătă noi limite, iar cel maritim va rămâne totuși destul de limitat până în secolul XIV, deși se încearcă un progres continuu. Cea care se dezvoltă cel mai intens, dar conține galere de dimensiuni mai mari și greoaie, este flota Veneției. Dar totuși numărul de corăbii mari este limitat. Însă se cunosc convoaie care fac legătura între Europa apuseană și India sau Asia. Astfel se va ajunge la îmbunătățirea sistemului de navigație
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
la luptele navale, și ele pot fi considerate nave de război. Civilizațiile care au dezvoltat navigația în bazinul mediteranean (egiptenii, fenicienii și grecii) nu foloseau inițial nave specializate pentru război, în luptele navale fiind utilizate navele de transport. Denumite generic galere, aceste nave erau propulsate manual, cu ajutorul vâslelor, dar foloseau și vele ca mijloc secundar de propulsie. Primele nave militare, construite și utilizate special pentru luptele navale, au fost realizate de unele polisuri care aveau deja adevărate flote de nave comerciale
Navă militară () [Corola-website/Science/335764_a_337093]
-
a rămas trirema, dar în secolul I î.Hr. a fost introdusă cu succes și . Mai mică decât trirema și cu forme mai fine, liburna avea o viteză bună și era foarte manevrabilă. Principala navă de război din Evul Mediu rămâne galera, deși spre sfârșitul acestei perioade își fac apariția velierele, nave propulsate numai de forța vântului captată de sistemul de velatură. Cu toate că vikingii au perfecționat arta navigației, fiind primii care au renunțat la a mai naviga doar „la vedere” (în apropierea
Navă militară () [Corola-website/Science/335764_a_337093]
-
cu pânze (caravela, caraca, galionul etc.) apărute spre sfârșitul Evului Mediu, a căror dezvoltare a făcut posibilă perioada marilor descoperiri geografice din secolele XV-XVI, se pretau la instalarea gurilor de foc (tunuri) la bordul lor, datorită deplasamentului superior celui al galerelor. Ultima mare bătălie navală dusă aproape în întregime de galere a avut loc la Lepanto (7 octombrie 1571), când flota , o coaliție de state maritime catolice, a învins decisiv principala flotă a Imperiului Otoman, marcând astfel sfârșitul dominației turcești în
Navă militară () [Corola-website/Science/335764_a_337093]
-
Mediu, a căror dezvoltare a făcut posibilă perioada marilor descoperiri geografice din secolele XV-XVI, se pretau la instalarea gurilor de foc (tunuri) la bordul lor, datorită deplasamentului superior celui al galerelor. Ultima mare bătălie navală dusă aproape în întregime de galere a avut loc la Lepanto (7 octombrie 1571), când flota , o coaliție de state maritime catolice, a învins decisiv principala flotă a Imperiului Otoman, marcând astfel sfârșitul dominației turcești în Marea Mediterană. În secolul al XVII-lea, o dată cu dezvoltarea velierelor și
Navă militară () [Corola-website/Science/335764_a_337093]
-
fiul ducelui Sergiu I de Neapole, a fost adunată în apropierea orașului refortificat Ostia, iar papa Leon al IV-lea a venit în ersoană pentru a binecuvânta trupele. După ce a corăbiile piraților și-au făcut apariția, confruntarea a început, cu galerele din Neapole la conducere. În mijlocul luptei, o furtună i-a despărțit pe adversari, iar vasele creștine au reușit să revină în port. Cu toate acestea, musulmanii au fost împrăștiați pe o largă distanță, cu multe vase pierdute și altele eșuând
Bătălia de la Ostia () [Corola-website/Science/324515_a_325844]
-
prima hartă lumii ce conținea și linia coastei Noii Lumi în 1500. El Puerto a fost reședința mai multor cargadores (comercianți) bogați ce au operat comerțul Spaniei cu America. În timpul secolelor 16 și 17, a fost portul de iarnă a galerele regale. În secolul XIX orașul a devenit Cartierul General pentru armată franceză în timpul Războiului Peninsular sub domnia lui Jose Bonaparte (1801-1812). Orașul este cufundat în istorie, muzee și monumente. Este de asemenea, la mică distanță de orașele istorice din Sevilla
El Puerto de Santa María () [Corola-website/Science/297524_a_298853]
-
și laic. Populația zaporojiană era multinațională și, în afară de CAZACI, existau reprezentanți ai altor etnii: moldoveni, ruși, evrei, tătari, polonezi sau lituanieni. Structura socială era foarte diversificată. În rândurile populației se găseau șleahtici sau boieri scăpătați, negustori, țărani, bandiți, evadați de pe galerele turcești, etc. Dacă la începutul existenței Zaporojiei, aceste formațiuni formau bande de răufăcători care se ocupau în principal cu jaful și care erau în bună măsură independente de conducerea centrală, spre mijlocul secolului al XVII-lea, această situație s-a
Siciul Zaporojean () [Corola-website/Science/317463_a_318792]
-
-lea d.Hr.). Chiar și Iulius Cezar a fost răpit de pirații cilieni în timp ce se îndrepta spre școală lui Apollonius.După ce a fost plătită recompensă și trimis la Milet, Cezar atacă adăpostul tâlharilor pe care ii capturează cu ajutorul a patru galere de război împrumutate de la legatul Valerius Torquatus.Cum le promisese când se află în captivitate, viitorul cuceritor al Galiei îi crucifica pe toți. În 795 vikingii capturează insula Lambey din golful Dublin, de unde vor cuceri jumătate din Irlanda sub conducerea
Piraterie () [Corola-website/Science/304219_a_305548]
-
ligi spre a-și apăra navele comerciale de raidurile piraților, cea mai cunoscută dintre acestea este Liga celor cinci porturi formată din Hastings, Rommey, Hythe, Dover și Sandwich. Raidurile piraților nord-africani pe scara întinsă sunt începute de jefuirea a doua galere papale de către Arouj „Barbarossa”, fratele cel mare a lui Kheyr-ed-din „Barbarossa”, cel mai măreț pirat algerian (deoarece avea baza în Alger). Kheyr-ed-din va deveni vasal al sultanului Imperiul Otoman, cedându-i Algeria, dar va rămâne beblerbeg al acesteia.Barbarossa va
Piraterie () [Corola-website/Science/304219_a_305548]
-
Barbarossa”, fratele cel mare a lui Kheyr-ed-din „Barbarossa”, cel mai măreț pirat algerian (deoarece avea baza în Alger). Kheyr-ed-din va deveni vasal al sultanului Imperiul Otoman, cedându-i Algeria, dar va rămâne beblerbeg al acesteia.Barbarossa va jefui în principal galerele spaniole îngreunate de cantitate uriașă de bogații aduse din coloniile Coroanei Spaniole, care erau țintele preferate a piraților englezi și francezi, dar și-a bucanierilor din Caraibe. Flotă otomană, care a apărat coastele sudice ale Franței, sub conducerea lui Francisc
Piraterie () [Corola-website/Science/304219_a_305548]
-
dar este trădat de propriul unchi, Odem, care-i uzurpa tronul. Spre norocul sau, Yarvi cade în apă și scapă cu viața, dar este capturat de oamenii lui Gorm-gil-Grom și vândut că sclav pe "Vântul din Sud", unde ajunge la galere. Cunoștințele dobândite în perioada uceniciei că preot îi permit să ajute corabia și echipajul ei să se îmbogățească. Ajuns în poziția de magazioner, are grijă că sclavii să fie mai bine îngrijiți decât înainte, ceea ce-i atrage simpatia acestora. Când
Jumătate de rege () [Corola-website/Science/335479_a_336808]
-
care duce la scufundarea "Vântului din Sud", el este salvat de cei cu care se împrietenise. Împreună, ei pornesc peste uscatul neprimitor, spre Vansterland. Călătoria este dificilă atât din cauza lipsei resurselor, cât și a faptului că sunt urmăriți de căpitanul galerei scufundate, care caută răzbunarea. Cand nu credeau că mai au șanse să scape, primesc un ajutor nesperat și reușesc chiar să-i ucidă pe urmăritori. Din nefericire pentru ei, sunt capturați de oamenii lui Gorm-gil-Gorm. Yarvi îi propune regelui Vansterlandului
Jumătate de rege () [Corola-website/Science/335479_a_336808]
-
și pe soțul acesteia Balduin ca moștenitori. În Țara Sfântă, Filip nutrea speranța de a participa la plănuita invadare a Egiptului, pentru care scop cruciații s-au aliat cu împăratul bizantin Manuel I Comnen. O flotă bizantină de 150 de galere se afla în aștepare la Acra în momentul în care Filip de Alsacia a sosit acolo, în ziua de 2 august. Pe lângă aceasta, Filip mai avea și alte planuri. El și regele Balduin al IV-lea al Ierusalimului erau veri
Filip I de Flandra () [Corola-website/Science/324543_a_325872]
-
genoveze a blocat comerțul pisan din apropierea rîului Arno. Pe parcursul anului 1283 atât Genova cât și Pisa se pregăteau de război. Pisa a recrutat soldați din Toscana și a numit căpitani din rândul familiilor sale nobile. Genova a construit 120 de galere, dintre care 60 aparțineau Republicii, iar celelalte 60 erau închiriate de la diverși particulari. Pentru o asemenea flotă, erau necesari cel puțin 15.000 de vâslași și marinari. La începutul anului 1284, flota genoveză a încercat să cucerească Porto Torres și
Bătălia de la Meloria (1284) () [Corola-website/Science/324521_a_325850]
-
genoveze care începuseră să fie asediate la Sassari. Dorind să își atragă adversarul la luptă și să transforme acțiunea într-una decisivă, genovezii și-au dispus flota în două linii paralele. Prima era compusă, potrivit lui Agostino Giustiniani, din 58 de galere și opt "panfili" (un tip de galeră ușoară de origine levantină). Amiralul genovez Oberto Doria staționa în centrul și în partea din față a liniei sale. La dreapta se aflau galerele familiei Spinola, dintre care patru purtau numele a patru
Bătălia de la Meloria (1284) () [Corola-website/Science/324521_a_325850]