430 matches
-
Eram la Ioppe prieteni, așteptând să se formeze caravana. Și am așteptat vre-o două săptămâni. Cum nu aveam ce face toată ziua, mergeam des la malul mării prin port unde aproape zilnic soseau corăbii mai mari sau mai mici, galere, trireme militare, sau comerciale. Ieșeam dimineața în port și priveam peisajul cosmopolit al Levantului, oameni și oameni, negustori și gură cască pe lângă mulțimile de animale și sclavi... -Sclavi și animale?...spuse dintr-odată Audanius. Ați spus: mulțimile de animale și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
Dar acum să revenim la Ioppe și la povestea începută. În fiecare dimineață în port apărea un bărbat de vre-o patruzeci de ani, care se așeza pe cheiul unde acostau corăbiile. În zilele în care descărcau sclavii din pântecele galerelor acest om se ridica și îi privea pe toți cei care treceau prin fața sa. După cum poate știți sclavii sunt duși imediat în piață spre a fi vânduți fiindcă viețile unora sunt foarte fragile iar zeama care li se oferă acestora
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
astre, Doar știi că din Capernaum Au izbucnit dezastre. Când în periplu-ți solitar Vei mai avea răbdare, Cioplește ca un cărturar Ode nemuritoare. Nu alerga spre asfințit Cu gândul la himere, Că-n veacul nostru ipocrit Vei sfârși la galere. Când obosit vei renunța Să scrijelești cuvinte, Abia atunci te-or denunța Adepții de morminte. LAS TIMPUL Las timpul să zboare, Eu nu am răgaz, Lumea trecătoare Râde de necaz. Soarele apune Peste-o țară frântă, Stele fără nume Rareori
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347921_a_349250]
-
dracului păstrează cadența împinge, răsuflă adânc, cum naiba să nu-ți pierzi respirația? întodeauna există prea multe valuri, prea mulți masculi, biciuri, hei-rup, hei-rup, hei rup, zbiară cârmaciul, mișcă-ți curu` la pupa curvă, da, e greu să tragi la galerele morții, să fii femeie... Referință Bibliografică: Să fii femeie / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2186, Anul VI, 25 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SĂ FII FEMEIE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371701_a_373030]
-
a mai făcut însă pentru că al treilea împărat al Romei, Caligula, a fost asasinat după doar patru ani de domnie. După demiterea sa, Ponțiu Pilat a fost trimis în fața împăratului Tiberius pentru a fi judecat. Înainte de a se îmbarca pe galera care avea să-l ducă în Italia, după zece ani, veniseră la Cezareea ca să-l vadă pentru ultima dată mulți dintre foștii săi supuși și colaboratori. Erau acolo Iocentus Secundus Maximus și cei trei magistrați de la Roma, Lucius Fulvius Simbinacus
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Cu câtva timp mai înainte de întunecarea soarelui de la Ierusalim, calculată și prezisă de astronomii alexandrini, magistrul Ahnbar Ruthavan se îndrepta către destinația Jaffa cu o galeră romană. Plecase din portul Ostia imediat ce Tiberius îi încerdințase misiunea pe care acesta o și acceptase, aceea de a încerca a-l aduce pe insula sa pe cel numit Iisus din Nazaret, acela pe care magistrul Ahnbar Ruthavan îl făcuse
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
numit Iisus din Nazaret, acela pe care magistrul Ahnbar Ruthavan îl făcuse cunoscut împăratului. Ambarcațiunea ridicase ancora într-o frumoasă dimineață, fără pic de vânt, făcând inutilă vela, însă cei cincizeci de vâslași, cu toții sclavi, făcură în așa fel încât galera ieși cu bine în larg. Comandantul era un centurion între două vârste un om chipeș, pe nume Junius Genarius Muso, care făcuse de zeci de ori drumul spre Jaffa, deci nu se punea problema pericolelor de pe mare decât într-o
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
stelele nopții, iar ziua urmărea mișcarea soarelui pe boltă pentru a nu se abate prea mult spre sud după ce ar fi ieșit din apele care înconjurau Italia. Magistrul Ahnbar Ruthavan găsi astfel un prieten cu care putea face conversație pe galeră, discuțiile fiind la început despre marile constelații și rotația lor pe boltă, despre mișcarea planetelor sau despre traiectoria soarelui ori a lunii în fiecare anotimp. Magistrul fu impresionat de cunoștințele comandantului galerei, acesta nefiind pregătit pentru astronomie în nici-o școală
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
un prieten cu care putea face conversație pe galeră, discuțiile fiind la început despre marile constelații și rotația lor pe boltă, despre mișcarea planetelor sau despre traiectoria soarelui ori a lunii în fiecare anotimp. Magistrul fu impresionat de cunoștințele comandantului galerei, acesta nefiind pregătit pentru astronomie în nici-o școală anume. Învățase însă arta navigației după stelele nopții furând-o mai mult de la cei care știau aceasta, după mai bine de o jumătate de viață petrecută pe mare. Magistrul Ruthavan îi povesti
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
părea să mergă bine căci după cinci zile trecuseră prin vestita strâmtoare Siculum Fretum -Messina, unde elinii credeau odinioară că se aflau doi monștri marini pe nume Scila și Caribda, care sfărâmau și scufundau orice corabie care trecea pe acolo. Galera lor ieși din marea Tireniană și intră în plin în Mediterana dincolo de puternicii curenți din strâmtoare care dăduseră locului înfricoșătoarea legendă. Genarius Muso îi arătă magistrului stânca pe care se spunea că aștepta monstrul Caribda și apoi de cealaltă parte
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
miazăzi și fură astfel forțați să se lase purtați de vânt și de valuri până în apropiere de coastele de nord ale Africii, până în Tripolitania, unde vrând nevrând aruncară ancora pentru reparații la navă. Apoi, mai mult de jumătate din vâslele galerei se făcuseră așchii în lupta cu valurile mari. Reparațiile navei durară mai bine de două săptămâni și misiunea lor pierdu astfel timp prețios. În cele din urmă însă, ridicară din nou ancora și navigară nu departe de țărm, spre Alexandria
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
că porunca de a-l duce în Levant pe magistrul Ruthavan venise de foarte de sus. -Care este deci porunca magistre? întrebă centurionul cu convingere. -Vei merge cu mine la Ierusalim, Junius Genarius Muso! rosti magistrul privindu-l cu simpatie. Galera o vom preda autorităților romane în Gaza, unde va fi îndreptată apoi către Jaffa. O vei recupera la întoarcere. Centurionul nici n-avu timp să mai gândească ceva. Portul Gazei era foarte aproape. -Coborâți vela și ridicați vâslele mari pentru
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
bun pentru așezarea unui port, mai ales că acea moșie este izolată și nu-și poate desface avantajos produsele din cauza transportului costisitor pe uscat. De la Răcăciuni la Galați s-ar putea folosi pentru navigație: a) plute, b) șeici late, numite galere, c) și chiar ambarcațiuni trase printr-un remorcher piroscaf. Chiar de la Hangu, unde Bistricioara se varsă în Bistrița, s-au îmbarcat „de plăcere” numeroase persoane cu slugi, bagaje, droșcă și au ajuns la Galați. Este utilizabil și un alt sistem
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
kile, având în vedere că prețul de cost al transportului terestru pentru o kilă de grâu de la Răcăciuni la Galați este de 18 lei, atunci de fiecare plută s-ar obține un beneficiu de 165 lei. Dacă s-ar folosi galerele, beneficiile ar spori foarte mult, luând în considerație faptul că pe o galeră se poate încărca între 80-100 kile. Aceste galere ar putea fi aduse înapoi de la Galați prin tracțiune animală. După părerea lui Castaing, întreprinzătorii care ar folosi acest
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
kilă de grâu de la Răcăciuni la Galați este de 18 lei, atunci de fiecare plută s-ar obține un beneficiu de 165 lei. Dacă s-ar folosi galerele, beneficiile ar spori foarte mult, luând în considerație faptul că pe o galeră se poate încărca între 80-100 kile. Aceste galere ar putea fi aduse înapoi de la Galați prin tracțiune animală. După părerea lui Castaing, întreprinzătorii care ar folosi acest ultim mijloc de transport fluvial puteau sconta pe un beneficiu de 3.401
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de 18 lei, atunci de fiecare plută s-ar obține un beneficiu de 165 lei. Dacă s-ar folosi galerele, beneficiile ar spori foarte mult, luând în considerație faptul că pe o galeră se poate încărca între 80-100 kile. Aceste galere ar putea fi aduse înapoi de la Galați prin tracțiune animală. După părerea lui Castaing, întreprinzătorii care ar folosi acest ultim mijloc de transport fluvial puteau sconta pe un beneficiu de 3.401 galbeni. Castaing opina că pe Siret era preferabil
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
chiar și în cazul comiterii aceluiași gen de fapte ca și cei înstăriți. Sistemul general al pedepselor, care s-a păstrat din evul mediu până în feudalism, cuprindea pedepse capitale, aflictive și inflamante, simplu inflamante și neinflamante. Pedepsele capitale erau: moartea, galera pe viață și exilarea pe viață. Ele atrăgeau moartea civilă și confiscarea tuturor bunurilor infractorului. Pedeapsa cu moartea se executa în mod diferit, însoțită de diverse suplicii, în funcție de rangul infractorului și natura faptei. Spre exemplu, în caz de asasinat, condamnatul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în mod diferit, însoțită de diverse suplicii, în funcție de rangul infractorului și natura faptei. Spre exemplu, în caz de asasinat, condamnatul era tras pe roată, dar pentru erezie sau vrăjitorie era ars pe rug. Dintre pedepsele aflictive și inflamante făceau parte: galera pe timp mărginit, mutilările în diferite feluri, punerea la stâlpul infamiei, bătaia cu biciul în public. Blamul, amenda, privarea de serviciul religios erau principalele pedepse inflamante, iar admonestarea în camera de consiliu era una din pedepsele neinflamante 68. În dreptul penal
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și unitate națională, năzuințe la care Verdi însuși aspiră; dar multe opere din această perioadă aveau teme politice, astfel că implicarea lui Verdi în politică este ușor exagerată. Această perioadă pe care Verdi a numit o mai tarziu “anii de galera” a început cu o lungă serie de opere care îi erau comandate să fie compuse și regizate de el în Italia Centrală și în străinătate: ele includ Ernani, Macbeth, Luisa Miller și alte opt opere scrise între anii 1844-50, la
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
alegerea textului și de schițarea libretelor utilizate. El și-a definit foarte devreme tipul vocal de bază, în Ernani de pildă: baritonul hotărât, tenorul - ardent, curajos și uneori disperat, basul sever; printre femei există o mai mare diversitate. “Anii de galera” au marcat o culme a lor prin trei importante opere - cele mai populare între anii 1851-53. Prima dintre ele, Rigoletto, reprezentată la Veneția (după o lungă disputa cu cenzură vremii, o problemă care va reveni mereu în activitatea lui Verdi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
regata este pe punctul de a avea loc. Loredano și Barbarigo sosesc să urmărească mulțimea fericită, indiferență la soarta familiei Foscari și a Dogelui. Loredano da semnalul pentru începerea întrecerii, dar deodată trompetele sună și mulțimea îngrozită se îndepărtează. O galera intra în port pentru a-l duce pe Jacopo în Cretă. Înainte de a se îmbarca, Jacopo își ia rămas bun cu tristețe de la Lucreția și de la copiii săi, și îi spune să nu dea satisfacție inamicilor săi văzănd-o înlăcrimata(All
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
bun cu tristețe de la Lucreția și de la copiii săi, și îi spune să nu dea satisfacție inamicilor săi văzănd-o înlăcrimata(All'infelice veglio,). Dar Loredano încă o dată îi desparte cu brutalitate grăbind plecarea. În momentul în care Jacopo urca pe galera, Lucreția leșină. Tablou 2. Cameră privată a Dogelui. În camera sa Dogele își deplânge destinul: trei dintre fii săi au murit prematur și al patrulea trebuie să îndure exilul amar. Deodată Barbarigo intra cu o scrisoare scrisă de un anume
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
anume Erizzo, care mărturisește crimă de care fusese acuzat Jacopo. Dogele mulțumește Cerului, dar bucuria să este de scurtă durată: Lucreția intra plângând în camera pentru a anunța moartea lui Jacopo, care a avut loc în clipa imediat următoare plecării galerei. Ea părăsește cameră invocând pedeapsă divină împotriva persecutorilor soțului ei (Più non vive.. l’innocente!). Apoi membrii Consiliului, conduși de Loredano, sunt introduși în fața Dogelui. Ei vin să ceară demisia Dogelui, dată fiind vârstă avansată a acestuia și starea de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
copiii lor. Când ea își manifestă amărăciunea, el îi reamintește că ea nu a fost întotdeauna un Foscari ci a fost născută Contarini. Cabaletta Più non vive... la duetul din actul III, scena 2 Rezumat : Jacopo a murit imediat după ce galera plecase spre exilul la care fusese condamnat. Între timp Dogele descoperise probe evidente că el era nevinovat de crimele de care fusese acuzat și condamnat. Lucreția se intoarce cutremurata de durere cu vestea morții soțului ei și afla vestea despre
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
din lume, poate din cauza inconsistentelor libretului și al unor excese ale piesei lui Schiller. Opera I masnadieri este fără îndoială una din cele mai interesante și inspirate creații verdiene din peroada de început a lui Verdi, supranumita și ”anii de galera”. Partitura abundă de melodii de o mare generozitate iar muzică în general se bazează pe o tehnică semnificativ avansată în comparție cu primele creații ale marelui compozitor. Lucrarea a rămas o preferată a marelui dramaturg și critic muzical George Bernard
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]