681 matches
-
acolo „copia unui raport al prințului Cuza" care explica starea administrativă a Principatelor, reformele pe care intenționa să le îndeplinească și la ce se aștepta de la Sublima Poartă, ca putere suzerană, în măsură să tragă „băgarea de seamă a marilor puteri garante asupra situației. Circulara în cauză a fost reprodusă în ziarul „Unirea" și apoi în „Tribuna română" de la lași, la 21 iulie 1861 (Uricarul, vol.IX, p.488-492). În octombrie 1866, prin Firman de la Constanrinopol, 168 principele Carol de Hohenzollern era
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
totul la impunerea maternității și la existența unor mame silite). Că societatea comunistă, pe cât de discutabilă în obiectivele și rezultatele sale (nu de acest lucru discutăm noi acum), oferea cel puțin în teorie oportunitatea egalității între bărbăți și femei și garanta (chiar impunea) învățarea acelor principii care erau considerate valorile fundamentale ale unei societăți civile. În procesul construirii "omului nou" (și a "femeii noi"), erau, în mod normal, germenii ideologiei totalitare, dar nu poate fi negat din acest motiv (sau poate
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
acolo „copia unui raport al prințului Cuza” care explica starea administrativă a Principatelor, reformele pe care intenționa să le îndeplinească și la ce se aștepta de la Sublima Poartă, ca putere suzerană, în măsură să atragă „băgarea de seamă a marilor puteri garante asupra situației. Circulara în cauză a fost reprodusă în ziaru l „U nirea” și apoi în „Tribuna română” de la Iași, la 21 iulie 1861 (Uricarul, vol.IX, p.488-492). În octombrie 1866, prin Firman de la Constantinopol, principele Carol de Hohenzollern
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
însemna înăbușirea amendamentului. Cu toate acestea, sprijinul copleșitor de care se bucura această măsură l-a determinat pe președinte să discute cu sovieticii problema taxei de emigrare. Andrei Gromîko a arătat că Moscova poate suspenda taxa, dar nu a putut garanta Casei Albe că acest lucru chiar se va întîmpla 1524. Pe 11 octombrie a sosit la Washington o delegație comercială sovietică, pentru a prelua problemele pe care Comisia Comercială Mixtă nu le putuse rezolva în iulie. La trei zile după
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cunoaște un succes rapid, cu atît mai mult cu cît organizarea colegiului de redactori și structura sa o transformau în purtătorul de cuvînt oficios al Papei. În această doctrină se regăsește neîncrederea în Statul centralizator și puternic, susținerea grupurilor intermediare, garante ale unei societăți organice, și mai ales a corporațiilor ca bază a societății. Ea este însă foarte puternic și profund antiliberală. Dacă la catolicii liberali exista un deficit social, intransigenții căutau răspunsul la sfidarea revoluției industriale într-o societate în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
individualist; dar el a mers și mai departe, insistînd asupra democrației (în discursul său manifest din 1905, el s-a proclamat "democratico antico"), asupra libertăților civile și politice. Democrația poate fi apărată printr-un popor organizat în grupuri intermediare autonome, garante ale pluralismului; el insista asupra autonomiilor regionale, pornind de la o reflecție asupra problemelor din Mezzogiorno, reflecție economică și socială care demonstra o remarcabilă stăpînire a problemelor și limbajului economic, dar fără nostalgii corporatiste. Din convingerile sale democratice, Sturzo a extras
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
să ne întoarcem la atitudinea ziaristului Eminescu. Un studiu amplu publică poetul în cinci numere din Curierul de Iași, în noiembrie 1876, care începe cu o consemnare a hotărârii Consiliului de Miniștri ai României "de a face întrebare tuturor puterilor garante, afară de Rusia, ce purtare să păzească România în caz de a i se cere din partea guvernului rusesc permisiunea de a trece c-o armată prin țară. S-a hotărât totodată de a nu răspunde Rusiei la o asemenea cerere decât
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
lumea germană, nu aștepta nici o "mântuire" de la Puterile Centrale, pangermanismul prezentându-i-se nu mai puțin primejdios pentru destinul românilor și pentru ordinea democratică a Europei decât panslavismul. În pofida săgeților aruncate asupra superficialității pariziene, Eminescu era solidar cu latinitatea europeană, garantă a ordinii democratice a Europei. În perspectiva ofensivei panslavismului și pangermanismului în Europa, Eminescu regreta rivalitatea dintre Franța și Italia: "Pentru orice spirit nepărtinitor, rivalitatea Franței și Italiei poate produce cele mai triste rezultate pentru viitorul gintei latine"184. Așa
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
genetic să ne aprecieze numai pe considerente legate de perpetuarea speciei; nu contează că avem cea mai bună educație, că suntem manageri, că primim salarii enorme. Criteriile după care ne evaluează ei sunt altele. Putem face o ciorbă? Putem deveni garantele securității alimentare într-o familie? Pe scurt, suntem gospodine? Ne luăm inima-n dinți și trecem la treabă. Ouăle sunt un bun început, de aceea vă ofer câteva sfaturi care să vă ușureze munca. Cele mai multe sunt sfaturi practice, pentru că expozeul
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
de conducere al acestei administrații (nivelul directorilor de departamente) nu este de tip politic, fiind încadrat în statutul de funcționar public, îndeplinirea obiectivelor nu face parte din prioritățile activităților desfășurate la acest nivel, ci mai degrabă conformarea la aceste proceduri, garante ale „legitimității” acțiunilor întreprinse. În aceste condiții, crearea unui sistem de monitorizare și orientarea către rezultate la acest nivel de conducere sunt incompatibile cu cadrul organizatoric în care ar urma să fie implementat. În al doilea rând, datorită aceleiași culturi
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
specială va stabili cazurile în care justiția, în interesul instrucțiunii penale, va putea face excepțiune la dispozițiunea de față. Aceeași lege va determina responsabilitatea agenților Statului și a particularilor pentru violarea secretului scrisorilor, telegramelor și convorbirilor telefonice“. Constituția din 1923 garanta, în articolul 28, libertatea de întrunire: “Românii, fără deosebire de originea etnică, de limbă sau de religie, au dreptul de a se aduna pașnici și fără arme, conformandu-se legilor care regulează exercitarea acestui drept, pentru a trata tot felul
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
câștigat independența de stat. Activitatea diplomatică al lui Mihail Kogălniceanu din perioada războiului de independență este complexă și variată. Mihail Kogălniceanu trebuia să ia atitudine față de orice nou fapt, care se ivea și să lămurească atitudinea României, față de guvernele puterilor garante, care erau să fie bănuitoare, fie ostile, dar de cele mai multe ori insinuante pentru a influiența cursul politic al statului român. Deținând protofoliul Afacerilor Externe în guvernul liberal, format la 27 aprilie 1876, Kogălniceanu pregătește încă de la începutul mandatului său un
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
aprilie 1877; b. de la această dată până la 9/21 mai 1877. 2. A doua etapă durează de la 9/21 mi 1877, până la participarea efectivă a armatei române la război, etapă în care Mihail Kogălniceanu este preocupat de a determina puterile garante în vederea recunoașterii independenței. După semnarea convenției româno-ruse, pentru a cărei încheiere Mihail Kogălniceanu, a fost singurul om politic care s-a pronunțat în favoarea ei, a fost de a înlătura pericolul ca România să devină teatru de război. 17 Acțiunea diplomatică
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
singurul om politic care s-a pronunțat în favoarea ei, a fost de a înlătura pericolul ca România să devină teatru de război. 17 Acțiunea diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu până la votarea convenției, a fost aceea de a convinge guvernele puterilor garante că trecerea trupelor ruse este reglementată de anumite condiții, dar că aceasta nu aduce nici o schimbare în atitudinea noastră de neutralitate față de Turcia, și că este cu totul lipsit de sens de a da ascultare guvernului otoman, ca armata română
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
aceasta nu aduce nici o schimbare în atitudinea noastră de neutralitate față de Turcia, și că este cu totul lipsit de sens de a da ascultare guvernului otoman, ca armata română să atace armatele rusești. Ministrul de externe insista ca reprezentații puterilor garante, să intervină pe lângă Poartă, ca atunci când trupele ruse vor intra în România, armata otomană să nu invadeze teritoriul românesc. De aceea, în această perioadă, el este împotriva cooperării statului român cu Rusia pe teren militar contra Turciei. Ca trăsături specifice
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
la momentul potrivit hotărârea potrivită chiar dacă sorții nu i-au fost întotdeauna favorabili. Prin circulara din 2 mai, Mihail Kogălniceanu, făcea cunoscută convenția încheiată cu Rusia. Arăta tot ce s-a făcut pentru a căpăta din partea Turciei sau a Puterilor garante o bază în împrejurările actuale. E de înțeles că actele semnate cu Rusia nu înseamnă „constituirea României” ca parte beligerantă. Armata română va apăra numai hotarele țării conform cu asigurările care s-au dat. Deoarece atacurile turcești nu s-au oprit
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
spiritele”. La sfârșitul lui august, românii erau chemați a da cel dintâi sânge pentru onoarea lor și libertatea țării. În proclamația către popor, din 27 august, act care dat probabil de Mihail Kogălniceanu, se amintesc toate silințele zadarnice pe lângă puterile garante, toate greșelile Turciei față de noi, toate actele de cruzime, săvârșite în ultimul timp adăugând și toate pericolele ce ar rezulta din pasivitate. Circulara din 30 august, a lui Mihail Kogălniceanu, cuprinde împreună cu aceleași idei, sublinierea situației economice imposibile din care
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Kogălniceanu este prezentat de către autor ca înfățișând România într-un moment de cumpănă. „Într-un moment greu România a trebuit să aleagă, puterile o părăsiseră. Eram în legătură și cu Turcia și cu Rusia, care făceau parte deopotrivă din puterile garante. Dar dacă evenimentele aduseseră un conflict între datoriile noastre față de una și cealaltă din aceste puteri, și dacă Europa refuza să dezlege conflictul nu ne mai rămânea decât să-l dezlegăm noi înșine”. Titu Maiorescu în, Însemnări zilnice (1855 1880
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
dintre personalitățile românești care a ajutat direct ceata lui Hristo Botev, în perioada trecerii la sudul Dunării. Pornind de la premisa că Imperiul Otoman era în dificultate, la 16/28 iunie, Mihail Kogălniceanu înaintează printr-o notă circulară, Porții și puterilor garante, o serie de revendicări ale României față de Poartă. Deoarece Poarta a refuzat să satisfacă revendicările României, Mihail Kogălniceanu era hotărât să împingă România în război. Pentru a pregăti terenul, el trimite o notă agenților diplomatici români acreditați în străinătate în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
pentru a determina puterile europene să recunoască independența României - scrie C. Ucrain în, 1877, Așa cum a fost. În activitatea sa laborioasă s-a lovit de împotrivirea Turciei, Austro-Ungariei, și altor state chiar din vestul Europei. Deși marile puteri se intitulau „garante” acestea înțelegeau garantarea României numai ca o parte integrantă a Imperiului Otoman, iar ca stat independent pe putătorul de cuvânt al Marii Britanii „puțin îl interesează dacă este sau nu o Românie”. Ostilitatea manifestată și de Austro-Ungaria față de lupta dusă de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
atât activitatea diplomatică cât și luptele purtate pentru obținerea independenței, dorință de secole a poporului român. Guvernul român, călăuzindu-se după dorința unanimă a opiniei publice de a obține fără întârziere a neatârnării procedează la un sondaj în capitalele puterilor garante pentru a le afla poziția asupra acestei chestiuni de vitală importanță pentru România. Alături de Catargi, Mihail Kogălniceanu realizează la rându-i un sondaj. La 16 iulie Mihail Kogălniceanu a trimis agenților diplomatici români în străinătate o notă în care enumera
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
urmărea ca participarea noastră la război să fie ferită de orice acuzare de agresiune și să o prezinte Europei ca determinată de împrejurările politice. Acțiunea diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu până la votarea convenției a fost de a convinge guvernele puterilor garante că trecerea trupelor ruse e reglementată de anumite condiții, dar că aceasta nu face nici o schimbare în atitudinea noastră de neutralitate față de Turcia și că este cu totul lipsit de sens de a da ascultare guvernului otoman ca armata română
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
că aceasta nu face nici o schimbare în atitudinea noastră de neutralitate față de Turcia și că este cu totul lipsit de sens de a da ascultare guvernului otoman ca armata română să atace trupele ruse. Mihail Kogălniceanu insista ca reprezentanții puterilor garante să intervină pe lângă poartă ca atunci când trupele ruse vor intra în România armata otomană să nu invadeze teritoriul. Mihail Kogălniceanu nu voia să fie acuzat de încălcarea convenției. Încă de la 9/21 aprilie dădea instrucțiuni generalului Iancu Ghica, agentul diplomatic
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
conflict armat între cele două părți. Către sfârșitul anului 1876 și începutul anului 1877 devenise din ce în ce mai evident că sensul evenimentelor, se orienta totuși spre o rezolvarea prin forță a crizei politico militarea din Balcani. Conștienți de dezinteresul vizibil al puterilor garante față de vechile lor angajamente internaționale, conducătorii români sau decis să acționeze din proprie inițiativă pentru stabilirea cadrului juridic în care avea să se desfășoare viitoarea cooperare română împotriva imperiului otoman. Gheorghe Platon în studiul, Mihail Kogălniceanu ctitor al României moderne
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
să iasă cu o poziție politică bine definită și națiunea de sine stătătoare să poată îndeplini misiunea sa istorică. Factorii de decizie conștienți de riscurile unei acțiuni pripite cu conștiința deplinei responsabilități, au încercat încă o dată să justifice în fața puterilor garante legitimitatea acțiunilor românești, să evidențieze răspunderea deplină a Turciei, pentru declanșarea stării de război. Pe această linie, se situează nota ministrului de externe trimisă agenților diplomatici români, spre a fi înmânată reprezentanților politici ai puterilor la 1/13 mai 1877
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]