371 matches
-
de stigmatul impus (din păcate, adeseori!) de societate și să se afirme prin creații personale și personalizate, egale, de nenumărate ori (dar, din nefericire, nu întotdeauna „luate în seamă”, ori valorizate!), cu cele ale copiilor „normali”. Curba (celebră!) a lui Gauss ne învață că supradotații (academic și/sau artistic) și sub-dotații (adică „handicapații”, termenul cel mai comun folosit, cei despre care Platon sugera să fie aruncați, încă de la naștere, în prăpastie) sunt două fațete, în oglindă, ale normalului, însă în ciuda drepturilor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
să se bucure de o atenție deosebită din partea factorilor de decizie în câmpul educației, indiferent dacă aceștia provin, așa cum am subliniat mai sus, din școala de masă ori specială. Deși autorul citat se referea la dotații din partea „superioară” a curbei gauss iene, considerăm că afirmația se potrivește perfect și în cazul copiilor creativi cu diverse dizabilități. Creativitatea este considerată în mod implicit, nu fără argumente, apanajul doar al dotării supramedii. Ce se înțelege, totuși, prin dotarea supramedie? Privind definirea supradotării, nici
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
prezentă referința se face nu la „supradotați”, ci la „dizabili”, tocmai datorită credinței noastre în faptul că și supradotații sunt un tip de dizabili, fie și numai datorită situării lor într una dintre extremele curbei „normale” de distribuție a lui Gauss. Chiar dacă, aparent, simțul comun ne îndeamnă să relaționăm creativitatea de intelect și nu de conceptul de „dizabilitate”, nu putem să nu gândim că tocmai raportul aptitudine/talent/geniu - coeficient de inteligență a condus la studierea, în principal, a creativității bazate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a intui viteza de procesare a informației într-un circuit molecular proteic de exemplu se constată frecvențe de ceas (în circuitele logice/digitale apare o frecvență în care pulsația este de formă și/sau distribuție Dirac, formă grafică de tip Gauss, unde distribuția evenimentelor se face și în plan sagital, nu numai în plan frontal, deci este una de tip spațial, tridimensională) de 10 la puterea 9-10 la puterea 11 a automatului celular. Dacă ținem cont de dimensiunile nanometrice ale moleculelor
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
ca la universitate, chiar dacă nu toți elevii cărora li se predă au deprinderi de bună practică de exprimare în scris și oral în limba maternă și capacitatea de a înțelege, internaliza și vehicula conceptele de mai sus (cf. curbei lui Gauss). O înțelegere aproximativă de către elevi a acestor concepte nu este o soluție acceptabilă. * Pe de altă parte prezența în amfiteatre a tot mai mulți studenți cu varii pregătiri din liceu nu ne dau certitudinea că această exacerbare a excelenței chiar
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
probabilitate să fie egală cu 1 se va obține relația: Deci, densitatea de repartiție va avea relația: în care: hp - indice de precizie, xi - valoarea individuală a mărimii măsurate, x0 - valoarea adevărată a mărimii măsurate. Relația reprezintă densitatea de repartiție Gauss, care se mai numește și densitate de repartiție normală. Parametrul hp caracterizează precizia măsurărilor efectuate. c). Erori grosolane (greșeli) - reprezintă erorile care depășesc în mod considerabil erorile cele mai probabile, specifice condițiilor date de măsurare. Aceste erori pot apărea dacă
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
de clasă. Prezentarea histogramelor sub forma profilului dreptunghiurilor se realizează prin construirea a câte unui dreptunghi pe fiecare interval (sau clasă), având înălțimea proporțională cu frecvența clasei. Pentru cazul unei distribuții normale a datelor populației, histograma prezintă aspectul clopotului lui Gauss. Pentru această variantă de distribuție, aspectul de clopot este dat de faptul că într-o distribuție normală numărul indivizilor clasei va fi cu atât mai mare cu cât clasa care-i conține este mai apropiată de clasa care conține valoarea
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
însușire), ea trebuie să fie măsurată prin teste cuantificabile pe o populație suficient de mare, așa-numitul „eșantion reprezentativ” alcătuit după norme statistice riguroase. Apoi se vede unde se plasează răspunsul persoanei la teste pe curba distribuției normale a lui Gauss. Cu cât răspunsul persoanei X se situează la dreapta mediei aritmetice spre valorile mari, cu atât ea poate fi socotită mai bună. Frecvența cea mai mare este corespunzătoare normalității, nivelul obișnuit al însușirii testate. Deci în psihologie totul se evaluează
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
normalității, adică frecvenței celei mai mari a valorilor răspunsurilor la teste. Dacă testul relevă performanțe mai ridicate, vârsta mintală se situează mai sus, deci IQ ia valori mai ridicate. Distribuția procentuală a coeficienților de inteligență în cadrul populației urmează curba lui Gauss (denumită „curba clopoțelului”) prezentată în figura 29: Pe această curbă s-au delimitat câteva zone: * inteligență normală, ce corespunde unui IQ cuprins între 85 și 115. Trebuie știut că în această categorie se include majoritatea populației (mai exact 68,26
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
nu va lupta pentru recunoaștere, ci pentru realizarea unui cămin sau pentru asigurarea existenței. Anexa 9 Clasele de creativitate Distribuția potențialului creativ în cadrul populației este dată de o distribuție normală, reprezentată în figura 31. Suprafața descrisă de curbă - „clopotul lui Gauss” - și abscisă este egală cu unitatea. Nivelul de creativitate este împărțit în 9 clase, purtând numerele de la 1 la 9. În figura 31, „baza clopotului” a fost împărțită în 9 segmente, corespunzătoare celor 9 clase de creativitate. Fiecărei clase îi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de creativitate este împărțit în 9 clase, purtând numerele de la 1 la 9. În figura 31, „baza clopotului” a fost împărțită în 9 segmente, corespunzătoare celor 9 clase de creativitate. Fiecărei clase îi corespunde o arie diferită sub curba lui Gauss, corespunzător ponderii clasei în totalul populației statistice. Clasa de mijloc - 5 - semnifică creativitate normală, cuprinzând circa 32,6% din totalul populației. Clasa 6 semnifică creativitate normal-bună, ce cuprinde circa 25,2% din totalul populației. Clasa 7 semnifică creativitate bună, corespunzând
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
distribuția după coeficientul de inteligență (vezi Anexa 5) și după clasele de creativitate. Aceste diferențe constau în: * Coeficientul de inteligență normal este prezent la 68,26% din populație, pe când creativitatea normală la 32,6%. Explicație: în cazul IQ clopotul lui Gauss a fost „divizat” în 6 zone de lățimi egale cu 15 puncte și în 2 zone extreme cu lățimi egale cu 55 puncte; inteligența normală corespunde celor două zone mediane (vezi figura 30, din Anexa 5). În cazul claselor de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în 6 zone de lățimi egale cu 15 puncte și în 2 zone extreme cu lățimi egale cu 55 puncte; inteligența normală corespunde celor două zone mediane (vezi figura 30, din Anexa 5). În cazul claselor de creativitate clopotul lui Gauss a fost „divizat” în 9 zone de lățimi strict egale, iar creativitatea normală corespunde unei singure zone, cea centrală. * Există clasele simetrice 4 și 6 (creativitate normal-slabă și normalbună), ce cuprind fiecare 25,2% din populație, iar împreună cu creativitatea normală
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
9 zone de lățimi strict egale, iar creativitatea normală corespunde unei singure zone, cea centrală. * Există clasele simetrice 4 și 6 (creativitate normal-slabă și normalbună), ce cuprind fiecare 25,2% din populație, iar împreună cu creativitatea normală totalizează 83 %. * „Clopotul” lui Gauss pentru IQ este mai „ascuțit” decât cel pentru creativitate. Din acest motiv clasele superioare ale IQ au ponderi statistice mai mici decât în cazul creativității. Aceasta derivă din diferența dintre testele specifice. Testele de creativitate au o marjă mai largă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
crescut ponderile creativității slabe și au scăzut cele ale creativității bune; * nu a fost decelat nici un caz de creativitate excepțională, justificat atât prin scăderea ponderilor spre creativitatea înaltă, dar și numărul de cazuri testate relativ mic (de 240); * curba lui Gauss (figurată cu linie continuă) se comprimă spre stânga, față de curba normală (marcată cu linie întreruptă); este ca și cum ar dispare o clasă întreagă de creativitate din zona creativității înalte. În perioada anilor 2009 2011, am administrat bateria de teste la finalul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
accepție termenul este foarte apropiat de un curent psihopedagogic, substanțial promovat de promotori ai pedagogiei succesului, conform căruia a instrui nu înseamnă a selecționa, ci, dimpotrivă, a ne strădui ca toți să reușească. Acesta presupune a lupta împotriva curbei lui Gauss, luată ca model de selecție. Potrivit acestei curbe, în orice clasă ar exista: elevi foarte bunicirca 2%; elevi bunicirca 13%; elevi mijlociicirca 70%; elevi slabi circa 13%; elevi foarte slabi circa 2%. Efectele negative ale acestei clasificări standard apar atât
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
pe estimări mult mai optimiste și anume că în jur de 95% dintre elevi pot învăța complet (deplină ceea ce li se predă în școală sau cel puțin 80%, după alți autori. S-a deschis o controversă între pedagogia curbei lui Gauss și pedagogia curbei lui J, care rămâne deschisă. Învățarea deplină are o premisă de la care a pornit modelul, respectiv necesitatea compensării inegalității inițiale a elevilor proveniți din mai multe medii foarte diferite sub aspect cultural, precum și scopul acesteia de a
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
a fundalului, utilizate pentru camerele video color, sunt capabile să modeleze prim planul chiar și în prezența obiectelor de prim plan și pot actualiza modelul fundalului pe măsură ce sunt achiziționate cadre noi. Pixelii de fundal pot fi modelați cu ajutorul unei distribuții Gauss. Un pixel cu anumite coordonate dintr-un anumit cadru are trei componente de culoare; se pot realiza astfel trei histograme pentru nivelele de culoare ale tuturor pixelilor. Cu ajutorul unor diferențieri față de valori de prag ale nivelelor de culoare, pixelii sunt
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
Blake and the Poetics of the Sublime. Princeton, N.J.: Princeton UP, 1991. De Mân, Paul. Blindness and Insight: Essays în the Rhetoric of Contemporary Criticism. 1971. 2nd rev. ed. Minneapolis: U of Minnesota P, 1983. ---. Romanticism and Contemporary Criticism: The Gauss Seminar and Other Papers. Ed. E. S. Burt, Kevin Newmark și Andrzej Warminski. Baltimore, London: The Johns Hopkins UP, 1993. Descartes, René. The Philosophical Writings of Descartes. Trans. J. Cottingham, R. Stoothoff și D. Murdoch. 2 vols. Cambridge: Cambridge UP
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cinci ani înainte de discursul prezidențial al lui Guilford, Max Wertheimer, unul dintre întemeitorii psihologiei gestaltiste, a publicat cartea îndelung elaborată Productive thinking (1945). Lucrarea tratează șapte studii de caz, fiecare cuprins într-un întreg capitol. Trei studii de caz - despre Gauss, Galileo și Einstein - analizează gânditori creativi de marcă. Abordarea rezolvării problemelor a lui Wertheimer demonstrează analogia sa cu procesele perceptive prin intermediul conceptelor structurale precum transformarea, recentrarea, completarea spațiilor, inversarea figură-fundal. Cercetătorii nongestaltiști care au împrumutat elemente din teorie deseori evidențiază
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să cunoaștem și să analizăm un singur creator și creațiile sale; în al doilea rând, interesul nostrul central este să respectăm individualitatea și noțiunea de individualism, pentru a le salva din capcanele conceptuale ale „comportamentului specific speciei”, ale „curbei lui Gauss” sau ale „subiectului epistemic”. După cum vom demonstra ulterior, considerăm că putem dobândi respect față de individualitate fără a pierde din vedere numeroasele moduri de integrare a individului creator în contextul său social. Rămâne, într-adevăr, la latitudinea cercetătorului cazului individual să
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dragi evaluatori, și la aceste aspecte. Temă de reflecție Cum procedați în momentul în care constatați că la o probă de evaluare aproape toți elevii nu au răspuns satisfăcător (dacă, de pildă, dispersia notelor nu este distribuită în conformitate cu curba lui Gauss)? 3. Evaluarea competențelor și lumea valorilor. Relevanța evaluării într-o lume dinamicătc "3. Evaluarea competențelor și lumea valorilor. Relevanța evaluării într‑o lume dinamică" 3.1. Putem evalua competența? 3.2. Să valorizăm... valorile 3.3. Cât valorează o diplomă
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
cale oarecare. S-au făcut numeroase studii cu privire la trăsăturile oamenilor. După sociologul englez Kirton, oamenii pot manifesta trăsături de inventivitate sau, din contră, de pedanterie. Utilizând un test specific, Kirton obține distribuția oamenilor în funcție de inventivitate sau pedanterie după o curbă Gauss, așa cum este cea prezentată în figura de mai jos. Testul Kirton cuprinde un număr de întrebări, dintre care în final se iau în calcul 32. Fiecare dintre ele cere o autoapreciere în termenii: foarte greu, greu, mijlociu, ușor, foarte ușor
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
grafice care permit prezentarea sintetică a rezultatelor de ansamblu ale investigației. Cele mai importante curbe statistice utilizate în statistica aplicată în cercetarea educației sînt: curbele de mărime, curbele de distribuție și curbele de corelație, precum și două curbe „ideale”, curba lui Gauss și curba în formă de J. a. Curbele de mărime sînt reprezentări ce exprimă fluctuațiile progresive sau regresive ale unei anumite variabile în funcție de diverși parametri, cel mai adesea, în funcție de dimensiunea temporală. Ele sînt utilizate nu doar pentru ilustrarea unor fenomene
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
ce rezultă din comparația măsurilor a două variabile - cu alte cuvinte, a două funcțiuni. Corelația statistică, spre deosebire de corelația din fizică, care este o relație invariabilă, este o relație variabilă. d. Curba normală de distribuție (curba normală de probabilitate, curba lui Gauss sau clopotul lui Gauss) este o „curbă ideală”, calculată în conformitate cu ipoteza unui număr infinit (suficient de mare) de cazuri. Ea este definită ca rezultatul combinației întîmplătoare a unui număr infinit de factori egali și independenți. Majoritatea diferențelor individuale de natură
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]