491 matches
-
culegeri mai vechi: Maimuțele personale (din 1968), Alți doi ani pe un bloc de gheață (1974) și Povești pentru a-mi îmblânzi iubita (1978). Cel de-al doilea a avut - de data aceasta, cred, deloc întâmplător -, o tentă mai apăsat gazetărească, întrucât conține culegerile O viețuire cu Stan și Bran (din 1981) și Sonatine (din 1987). Al treilea, în schimb, ne prilejuiește reîntâlnirea cu o mică bijuterie a genului, și anume culegerea de cronici „sportive" Cinci ani cu Belphegor (din 1975
Inconturnabilul Cosașu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5987_a_7312]
-
nebună decât mine. Câștig de cauză a avut Castor” - aceasta este evaluarea lui Lanzmann despre interacțiunea dintre ei. O dualitate similară s-a manifestat pe plan profesional. „Ei șSartre și Beauvoirțm-au învățat să gândesc. Eu le dădeam de gândit.” Cariera gazetărească a lui Lanzmann, reportajele lui de senzație și de mare succes (din Berlin sau din Coreea de Nord, din China sau din Algeria), au fost scrise pentru trustul soților Lazareff și au apărut în „France- Soir”, în „Elle” sau, când subiectul avea
Sub semnul adorației by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5939_a_7264]
-
enumerări dese și epitete multe, într-o descriere plăcută și galopantă, grație unei tehnici a suspansului care sporește tensiunea. Să recunoaștem, suspansul în filozofie e o însușire rarisimă la autorii breslei, iar Onfray o stăpînește. Mai mult, autorul are ușurință gazetărească, O contraistorie a filosofieilui atrăgînd prin ritmul trepidant al episoadelor. Autorul e un cîrtitor superior de vînă pamfletară, a cărui îndrăzneală stă cu precădere în ton. Un spadasin al cuvintelor pe care îl citești cu curiozitate, ca pe un stilist
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
Drumul revenirii la viață după gustarea din cupa suferinței dă conținutul acestei cărți. Mirel Cană are ochi de scriitor, dar condei de reporter, spiritul său de observație, de fină acuitate a detaliului, exprimîndu-se în forma alertă și seacă a relatărilor gazetărești. Mirel Cană simte cu amănunțime și percepe cu fină discriminare, dar descrie sacadat și vertiginos, cu zgîrcenie epică și cu ritm de comentator TV, de aici tonul neutru, de stranie detașare de sine, cu care își descrie copilăria, episodul accidentului
Mușcătura bursucului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6059_a_7384]
-
ar fi lăsat atras de subiecte facile, de prim plan, în dauna subiectelor cu adevărat profunde, dar, desigur, mai puțin cuceritoare pentru public. Nu e nimic superficial în această Cronică a ideilor tulburătoare, o spune chiar titlul. În schimb, profesionalism gazetăresc cât încape, căci Vișniec și-a făcut mâna la BBC, la Radio France Internationale. Pentru el, însăși noțiunea de presă are altă acoperire decât pentru cei obișnuiți cu cotidienele românești (ca să nu mai zic de cei care frecventează publicațiile culturale
O viață de om by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6147_a_7472]
-
a gânditorului nu poate fi invocat: circa o treime din carte reia texte deja publicate, antum (în Roza vânturilor) sau postum (în culegerile Suferința rasei albe, din 1994, și Între ziaristică și filosofie, din 1996). Ediția este structurată pe domenii gazetărești: politică internă, economie, politică externă, teologie, teoria statului și cultură. În interiorul capitolelor, ordinea este cronologică, deși rațiunile selecției - care face salturi uriașe, de la articole din 1930 sau 1931, la texte din 1938 - rămân misterioase. În interiorul capitolelor, apar „serii” de articole
Încă o ediție tendențioasă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5417_a_6742]
-
schema mea e imperfectă și contestabilă. Dar organizează plauzibil opțiunea lui Mircea Mihăieș, altminteri fascinantă și efervescentă. De ce insist asupra structurii ierarhice a analizei din Despre doliu? Pentru că, în latura ei neliterară, cartea mi se pare mai presus de comentariul gazetăresc. (De altminteri, mi se pare important să notez că, deși a publicat, chiar în România literară, câteva fragmente de aici, Mircea Mihăieș le-a evitat pe cele mai profunde. Acelea nu pot fi izolate de întreg, nici prin decupaj, nici
Utopia cărții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6526_a_7851]
-
Vis de sfîrșit de an Seriozitatea sibienilor nu se dezminte nici în domeniul gazetăresc. Revista de limba franceză Alkemie (Revue semestrielle de littérature et philosophie) apare regulat, într-un format sobru și cu un conținut pe măsură, semn că directorii revistei, Mihaela-Gențiana Stănișor și Răzvan Enache, sprijiniți de un consiliu științific alcătuit din Magda
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/6568_a_7893]
-
dire son nom -Grasset 2001), el are și bosa călătorului atent la amănuntele peisajului (cartea lui Rapsodia română, tradusă în anul 2000, ar putea inspira brand-uri de țară mai sugestive decât frunzăverzismele păgubos experimentate de când cu Dracula) și practica gazetărească a confruntării argumentelor și a eșafodării unor demonstrații logice inatacabile și imaginația fecundă a unui prozator de talent. Pentru acest roman a avut nevoie de încă ceva: de înțelegerea exactă a orizontului de gândire și a fondului de idei în
Caravaggio povestit de Fernandez by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6100_a_7425]
-
geografică: claustrat decenii la rând la Târgu-Jiu („Amarul Târg", cum îl numește cu cochetă tristețe), oraș a cărui platitudine culturală ar fi putut să-i fie fatală, criticul a reacționat pe măsură: s-a revoltat sub forma unei prodigioase activități gazetărești, de unde și prezența cvasi-ubicuitară în revistele din țară. Și astfel, arătând o râvnă literară de cruciat umanist, venerabilul critic continuă să sperie prin cantitate și să intimideze prin ritm: un viețaș trăgând la galerele prozodice ale mai tuturor genurilor, de la
Un meticulos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6451_a_7776]
-
străine să paraziteze trupul politicii americane. Războiul împotriva anarhismului semăna cu actualul război împotriva terorismului - ciudat de greu mor vechile obiceiuri." Ciudată mi se pare mai curând paralela forțată. Ziariștii ar merita, oricum, o mai bună apreciere, odată ce tot demers gazetăresc este, la urma urmei și munca la care s-a înhămat pentru a restabili adevărul în privința lui Lazarus. Și tot ziariști au fost cei care au pus Chișinăul (despre a cărui existență nu se prea auzise până la pogrom) pe harta
Sarajevo-Chișinău-București via Chicago by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6317_a_7642]
-
din pură întâmplare, locuințe pe aceeași parte de pe aceeași stradă din centrul Brașovului, unul la numărul 10, celălalt la numărul 4 (după numerotarea de azi). Cum paginile care urmează trebuie să aibă foșnet de ziar, reduc la aceste câteva elemente gazetărești „senzaționale” viața bunicilor mei, promițând că, dacă timpul îmi va permite, voi reveni cândva la ei și la nevestele lor, cu răbdarea romancierului sau a memorialistului, pe care o merită din plin. Plăcerea citirii ziarelor și revistelor din secolul 19
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
Preda” (p. 23), „consătean” (p. 53), „profesor pensionar” (p. 123), „fiu al satului” (p. 149), pentru ca, într-un final (p. 203) să rămână, din el, doar numele. E o întreagă poveste de viață condensată aici. Dintr-un consistent material strict gazetăresc, deci, Sorin Preda a făcut, fără să intervină în substanța lui, proză. Către această concluzie îndeamnă încă două detalii, așa zicând, editoriale. În primul rând interviurile nu sunt datate. Ilinca Baltac (sora mai mare a lui Marin) a murit în
Fratele cel mic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5822_a_7147]
-
și literar. Este concluzia către care ne conduce (uneori și în pas forțat) cartea Ioanei Pârvulescu. Autoarea caută pentru teza ei probe în toate cele, identifică în ziarele vremii subiecte care alimentează epic scrierile lui Caragiale, formele uzuale de limbaj gazetăresc preluate în comedii, în momente și schițe, reface inspirat atmosfera presei din la belle époque, pe care atât de bine o cunoaște. Aș spune că Ioana Pârvulescu pune un fel de patimă în acțiunea sa de a găsi legături între
În lumea lui Caragiale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5060_a_6385]
-
Patericului, prin pericopa implicită pe care o conține. Morala care răzbate din ea echivalează cu o pledoarie pentru privilegiul încetinelii, pentru arta de a zăbovi într-o lume stăpînită de morbul vitezei. Dar ce dăunează volumului sunt tresăririle de argou gazetăresc, care pe cît de firești par în chenarul unui ziar de informație, pe atît de neplăcute cad la lectură în coperțile unei cărți de antropologie creștină, al cărei sunet trebuie să se ridice la rangul mesajului. Iată un exemplu: „Preoții
Fără surîs by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5076_a_6401]
-
observator acut, din a cărui umoare lipsesc însă indulgențele politicoase. Condeiul său nu e clement, ci bătăios, autorul avînd aerul unui cîrtitor de factură superioară, la care imboldul arțăgos de a-și judeca semenii culminează în forma polemică a expresiei gazetărești. De aceea, în ciuda elogiului pe care îl aduce omului surîzător, autorul și-a scris cartea fără să surîdă. „A devenit o constantă în antropologia religiei observația că omul care depășește pe verticala spiritului gradul obișnuit de înțelegere și de comuniune
Fără surîs by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5076_a_6401]
-
pe lista actualului guvern. Totodată, președintele PNL a confirmat că s-a convenit ca viitorul cabinet să aibă 20 de miniștri, respectiv 16 ministere și patru miniștri delegați. Tot ce pot spune eu este că variantele care circulă sunt pur gazetărești, e normal să fie , nu am ajuns la nume proprii, discutăm, am început cu premierul, care sigur mă consultă în aceste chestiuni. Despre alcătuirea de ministere n-am tranșat nici aceste lucruri, nu pentru că nu ne-am înțelege, ci pentru că
Antonescu: Niciun membru al vechiului cabinet nu se va regăsi pe lisa PNL () [Corola-journal/Journalistic/45166_a_46491]
-
care nici nu se hrănește din viața adevărată, ci din făcături, și cealaltă, care se închină la o icoană a dreptății care numai dreptate nu e, se întâlnesc în uzina de plăceri a mondenității. Unii produc, chipurile, artă, sau animație gazetărească, vânzându-și energia în schimbul gloriei, ceilalți consumă, sau se lasă consumați, ca subiecte de presă, de mecanismul acesta care ridică și desființează cariere. Deloc întâmplător (și venind tot dintr-un aer al timpului bucureștean, de la Caragiale, de la Camil) toți acești
Fantoșe bucureștene by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3325_a_4650]
-
recunoaștem un dușman al societății e atitudinea față de adevăr, de care se ferește fiindcă știe că, acceptîndu-l, îi va da de gol adevăratele intenții. Regulile decalogului nu sînt noi, dar Johnson are meritul de a le mai aminti o dată. Condeiul gazetăresc i se recunoaște după năvala frazelor și după cruzimea cu care își încondeiază rivalii, chiar dacă uneori dă impresia de solipsism britanic, pînă într-atît de înșurubat e în cadrul autoreferenț ial al culturii insulare. De pildă, cînd vorbește de filosofia europeană, singurii
Dislocarea valorilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3461_a_4786]
-
fibră dramatică menită a ridica temperatura discuției, cum e oțios a-i aștepta tresăriri patetice. Autorul e mustuos, rece și plin de vervă cabotină, fără agresivități de limbă și, în genere, fără atacuri la persoană, cu un scris de factură gazetărească, care te desfată pe moment, pentru a-l uita foarte repede. Alte apariții recente Grete Tartler, Islam, repere culturale. Proba Orientului, Editura Paralela 45, Pitești, 2012, 294 pag. Bernard Lategan, Teologie, hermeneutică și transformare socială. Cazul Africii de Sud, introducere de Dirk
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
al ideilor din cărțile anterioare, Boia își devine propria pastișă, intrînd într-un ritual al repetiției de rău-augur. De aceea cartea propriuzisă începe la pagina 78 (cu capitolul „Accelerare sau ruptură?“), iar pînă la sfîrșit cititorul e izbit de stilul gazetăresc, cu ritm de tabloid și propoziții simple. „Orice se poate întîmpla, în toate amestecurile imaginabile. Pînă la urmă, e drept, nu se va întîmpla orice, ci ceva anume. Puțină, sau mai multă, răbdare, și vom afla.“ (p. 106) Accesibilă pînă
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
pentru prima oară semnătura și scriitorul diplomat ardelean, Lucian Blaga. Fostul publicist de la „Patria” din Cluj, a redactat un eseu succint, demn, în care subliniază că articolul apărut în ziarul evreiesc „Dziennik Warszawski” „este lipsit de cele mai elementare scrupule gazetărești despre România”. Apoi dezvoltă premisele greșite de la care a plecat autorul, remarcând apăsat deserviciile pe care acesta le aduce „evreilor din România”, fără a aminti de relațiile românopolone în plină dezvoltare, care ar trebui menajate. Deoarece scandalagiul de la publicația incriminată
Distincția regală acordată de Ferdinand lui Blaga by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/3806_a_5131]
-
Nemira arăta publicului românesc o latură mai puțin cunoscută a savantului Ioan Petru Culianu. După ce se traduseseră lucrările sale de referință în domeniul istoriei religiilor (Eros și magie în Renaștere, Gnozele dualiste ale Occidentului, Experiențe ale extazului), apăreau atunci textele gazetărești și câteva interviuri ale discipolului eliadian, puse sub titlul unui text mai vechi al acestuia, din 1987: Păcatul împotriva spiritului. Volumul a fost reeditat în cadrul seriei Culianu de la Polirom, în 2005, și a fost reluat acum, în 2013, cu tot cu cele
Reflecții (in)actuale by Adrian G. Romila () [Corola-journal/Journalistic/3813_a_5138]
-
miturile culturale ale poporului român, Fănuș Neagu se află, inclusiv stilistic, în cel mai de jos punct al scrisului său. Deplângând o realitate (aceea a diminuării numărului de cititori în special din pricina prețului cărții), el reactivează, de fapt, un clișeu gazetăresc specific anilor nouăzeci. E complet rupt de realitatea de la noi și de aiurea. Tinerii i se par, in corpore, impertinenți și contraculturali. În afară de Răzvan Voncu și de Andrei Milca, reperele lui sunt fie sedimentate în timp (cazul criticului Eugen Simion
Caietele Princepelui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3622_a_4947]
-
va cotropi!”. Deși exhibate, asemenea simetrii fac parte din regula jocului, ca și analogiile multiple, ca și mistica cifrei patru, reluată din emblema Crailor de Curtea- Veche. În plus, tot ce ține de istoriile „realiste” ale eroilor, inclusiv reconstituirea mediilor gazetărești și ecleziastice, e pregnant și verosimil, relatat într-un stil tăios și condus cu mînă sigură spre un dezastru existențial comun, cu deschidere metafizică. O coborîre în abis a unor destine tragice care încearcă, din străfundurile propriei alienări, să-și
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]