491 matches
-
și cunoscut îndeobște sub titlul prescurtat de pe copertă: J.B.C. trece Cortina. În anii ’50, ca ziarist la „Scânteia”, F. dobândește în mediile culturale un renume de „comisar” al „rectitudinii” ideologice comuniste. Ca scriitor însă abandonează destul de curând temele politice și gazetărești ori virulența pamfletară și se specializează în literatura științifico-fantastică și de aventuri, domeniu în care se impune prin câteva realizări notabile. Alături de Vladimir Colin, Adrian Rogoz și Ion Hobana, se numără printre inițiatorii și promotorii SF-ului românesc postbelic. Obține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
o societate bolnavă de filistinism, cu degradarea familiei. La familie, ca la un reazem moral al omului, într-o perioadă când acesta e supus pervertirii etice, revine autorul și în romanul Durere (1979), scris, în comparație cu cel premergător, într-o manieră gazetărească și mai pronunțată. Este o pledoarie pentru vatră, pentru casă ca matrice spirituală și morală. Aprofundarea matricei neamului face obiectul trilogiei despre Miron Costin, din care au apărut două părți: Sânge pe zăpadă (1985) și Cumplite vremi (1990). Prin volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
Maniera nu este analitică, ci mai mult pitorească și spectaculară. Schița Bucureștenii la masă ar fi un soi de cronică satirică, vădind un bun spirit de observație, dar umor mai puțin. Asemenea tipuri și schițe, croite într-o modalitate predominant gazetărească, mai apar, sub pseudonimul Iao-Tsen-ki, în „Satyrul”. Pentru proză V. nu prea are condei. Nicolae și Spirea din Florești, compunere tezistă cu iz presămănătorist, contrapune, într-o tranșantă antinomie morală, satul orașului, propovăduind, ca sursă a fericirii, munca. Moș Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
administrându-și o doză de morfină. S.-R. a publicat câteva cărți de poezie - Sărăcie (1897), Lirice (1898), Spini (1915) - și culegerea O toamnă la Paris (1897), care reunește schițe, cronici jurnalistice, amintiri, fantezii, sonete. O parte din scrierile sale gazetărești în problema feminismului intră în volumul intitulat Ele (1898). A compus libretul operei Petru Rareș (muzica de Eduard Caudella), este autorul unei antologii privitoare la literatura română din secolul al XVIII-lea și al XIX-lea (I-II, 1893) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
rigoare. Îl indispun ambiguitățile și de aceea, când e cazul, caută să limpezească o situație sau alta apelând, ca un istoriograf, la documente, unele rânduite în arhiva lui de acasă. Decent în tot acest efort, el cedează uneori unei înclinații, gazetărești, către senzațional, provocând cititorul prin titluri care intrigă (Un proiect de căsătorie al lui Eminescu, Eminescu „contrabandist”, Calvarul lui Caragiale, O comedie necunoscută a lui Caragiale, Maiorescu apărându-se cu pistolul, Marele șarlatan Dante ș.a.). Lui S., se vede cât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
lesne recunoscut. A mai iscălit Libertatea și Laura Vaian. A făcut parte din Societatea Scriitorilor Români (din 1914) și din comitetul de conducere al Asociației Scriitoarelor din România. Fire întreprinzătoare și deosebit de activă, V. și-a gestionat cu inteligență activitatea gazetărească, împletind-o cu profesiunea de dascăl și cu plăcerea scrisului literar. Volumașul de „schițe, cronici și nuvelete” Nou!, aflat după numai un an de la apariție la ediția a doua și prezentat de autoare Academiei Române pentru Premiul „Năsturel-Herescu”, fusese întâmpinat cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
sunt nivelurile la care funcția persuasivă poate fi activată: la nivelul conținutului semantic al mesajului și la nivel cognitiv. Sunt dimensiuni consubstanțiale tipului de informație, subordonate obiectivelor presei și /sau jurnalistului, având implicații majore în retorica discursului și în comunicarea gazetărească: 1) factorul cognitiv. Funcția persuasivă sau de convingere nu ar fi posibilă în afara raționamentelor, a echivalențelor, altfel spus, a metaforei jurnalistice; 2) factorul semantic: limbajul însumează dimensiunea semantică a limbii, dar nu în toate situațiile această dimensiune se suprapune integral
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
protagoniștilor, narațiunea, ce pornește de la știrea din ziare privind sinuciderea celor doi la Hôtel des Étrangers din Paris și urmează parcă o manieră autenticistă, rămâne, prin detalii și precizie, prea strâns legată de extraliterar, având aerul reconstituirilor sau al reportajului gazetăresc. Personajele trăiesc exclusiv în umbra manifestărilor exterioare, într-o lume a conveniențelor, a imaginii celorlalți, iar analiza comportamentistă nu reușește să creioneze psihologii viabile. Poate singura izbândă este atmosfera specifică mediului profesional al medicilor, restituită într-o optică pesimist-caricaturală, amintind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
și ce trebuie realizat. Tipul limbajelor juridice este specific codurilor de legi și dezbaterii judecătorești, avînd printre specii limbajul juridic oratoric al pledoariei judiciare (avocățești). Limbajul legilor este foarte apropiat de limbajul administrativ al instituțiilor. Existența unui stil publicistic (sau gazetăresc) a fost deseori contestată, căci paginile publicațiilor periodice întrunesc texte ce pot avea trăsături specifice celorlalte stiluri funcționale ale limbii. Aici nu trebuie incluse, desigur, publicațiile literare și cele de specialitate, precum periodicele științifice, care se repartizează în mod firesc
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
echipaj, pe pneu rostogolit. // Și s-au aprins stelarele vitrine, / cumplit se strâmbă Negrul la volan, / înghite felinarele unul câte unul, / la intrarea în teatru, va dansa, va dansa. // Nu mă vezi, sufăr, sub țilindrul inutil”. Odată cu concentrarea asupra activității gazetărești militante, și îndeosebi după încetarea apariției „Contimporanului” (1932), lirica lui V. își pierde treptat disponibilitatea novatoare și forța analitic-constrângătoare, pentru a rătăci în formule bătute, lipsite de orizont. Drept urmare, volumul Ora fântânilor - din care au fost eliminate poeme ca Doleanțe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
revelează a fi, în perspectiva unei practici auctoriale proteice și înclinate către experimentalism, asumarea tranșantă a cadrului axiomatic inaugurat în zorii modernismului de gândirea lui J. G. Herder, F. Schelling ori John Stuart Mill. În plus - crede jurnalistul V. -, practica gazetărească, ajunsă la maturitate expresivă, a preluat în forma reportajului toate „impuritățile” structurale ale operei literare - elementul senzațional, textura documentară, psihologismul -, încât literaturii nu îi mai rămâne decât să se concentreze asupra a ceea ce îi este primordial constitutiv: poezia. „Esențialismul” estetic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
XIX-lea, ca reprezentant al gândirii științifice umaniste, însetat de cunoaștere și creație. El a deschis drumuri în filologie, folcloristica, istorie, așezând cercetarea acestor domenii într-un cadru care nu se va schimba multă vreme. A desfășurat o prodigioasa activitate gazetăreasca, fiind inițiatorul a numeroase reviste și ziare: "România" (1858), "Foaia de istorie română", "Foaia de istorie și literatura" (1860), "Lumină", "Foaia umoristica Aghiuță" (1863), "Arhiva istorică", "Satyrul" (1866), "Traian", "Columna lui Traian" (1870), "Revista nouă" (1877) ș.a. Principalele sale lucrări
Tipologia personajelor din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu by Diana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83577_a_84902]
-
1919, la București, unde se înscrie la Liceul „Matei Basarab”. E. Lovinescu, profesorul său de latină, îi oferă un post la revista „Sburătorul”, propunându-i totodată pseudonimul care îl va face cunoscut în literatură. Probabil în 1920 se produce debutul gazetăresc, în cotidianul „Mântuirea”, unde semnează B. Croitoru. Este redactor sau colaborator la „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”, „unu”, „Integral”, „Universul literar”, „Cuvântul”, „Vremea”, „Azi”, „Contimporanul”, „Contemporanul” ș.a. În 1929 editează propria revistă, „Opinia publică”, din care apar doar câteva numere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
oameni: persoanele mai sensibile au avut o stare de sufocare, iar altora le-a crescut tensiunea arterială. Starea de oboseală și de nervozitate a sporit simțitor la oamenii de vârsta a treia. Dintr-o curiozitate - hai să-i zic așa, gazetărească - am răsfoit mai multe lucrări de specialitate, referitoare la cutremure de pământ, care confirmă previziunile “seismografelor biologice”, cum mai sunt numite în prezent manifestările anormale ale animalelor înainte de producerea unor seisme puternice. În lucrarea Cutremurul de pământ în timp de
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
1969), Lumea într-o picătură (1971), Altfel despre sport (1972), Din Azore în Antile (1973), Razna prin trei continente (1977). O apariție aparte o constituie Cronica Basarabiei. 1990-1995 (1995; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova), carte ce apelează la toate genurile gazetărești - reportaj, eseu, comentariu, document de arhivă -pentru a contura nu doar un portret al Basarabiei contemporane, ci și dramaticul său destin istoric. De un succes aparte s-au bucurat piesele lui I., volumul Sâmbătă la Veritas (1973), care, pe lângă piesa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
dramatic îl interesează. Totuși, Alecsandri și dublul său (1980) este o coerentă, necesară și stimulatoare relectură a subiectului. O panoramă a literaturii dramatice române contemporane (1984), dar mai cu seamă Istoria dramaturgiei române contemporane (2000) dau măsura unei îndelungate activități gazetărești, de cronicar de spectacol. Lucrarea nu procedează la structurări tematice, pe direcții stilistice definitorii, care să îmbine sociologia cu estetica și tematismul cu evoluția formelor spectacologice, astfel încât să se vadă liniile de forță, mutațiile și demarcațiile genului, dar înserierea medalioanelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287275_a_288604]
-
nu rămâne singur (1980), culegere de povestiri referitoare mai ales la tineri intelectuali. Grîu nou (1983), care tratează chestiunea legăturii dintre generații, a fost distinsă cu Premiul „Boris Glavan”. M. scrie o proză de factură realist-factografică, vădit influențată de stilul gazetăresc, neutră, totuși cu minime axări pe simbol și parabolă, inspirată din viața mediilor intelectuale și a țăranilor. SCRIERI: Nimeni nu rămâne singur, Chișinău, 1980; Grâu nou, Chișinău, 1983; Pragul dinspre zi, Chișinău, 1987; Ploi mari în secolul XX, Chișinău, 1989
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288246_a_289575]
-
a lui Eugène van Itterbeek privind transgresarea frontierelor culturale. După cum arată editorialele revistei (scrise de Ion Dur), S. a urmărit să se impună ca o publicație de ținută academică, distanțându-se în egală măsură de cultura „de mase”, de vulgaritatea gazetărească și de exaltările provinciale. M.Ș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
Cele mai frecvente erori, lăsând de o parte erorile elementare de documentare, sunt legate de modul în care este pus în practică actul jurnalistic. Acest tip de eroare este și cel mai periculos, cel care produce efecte negative substanțiale. Exercițiul gazetăresc nu presupune doar o documentare exhaustivă, o înțelegere profundă a fenomenului despre se vorbește sau păstrarea obiectivității ci și o prezentare echilibrată a subiectului. Este suficientă compararea următoarelor două exemple: "M.G. a ucis un biciclist și a fugit de la locul
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
sărbescu" (credem că este vorba mai degrabă de o traducere), care cuprindea "niște 1ucruri a zodiilor, cine când să va naște cum va fi". Apreciem, așadar, că toate inițiativele cărturarilor români de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, alături de modestele apariții gazetărești de la începutul secolului al XIX-lea, au netezit drumul către adevărata presă, care începe, de fapt, prin tipărirea și difuzarea "Curierului românesc" și a "Albinei românești" (1829). De acum putem vorbi de presă, în sensul modern al termenului, aceasta însemnând
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
duh antonpannesc. Spre deosebire de poezia publicată în paginile "Albinei", cele mai multe din aceste bucăți în proză au fost reținute de istoria literară. Pentru a avea un tabel mai complet al acestor încercări în proză, trebuie neapărat menționate și o serie de specii gazetărești, între care amintim portretul satiric. Reținem, în acest sens, în primul rând "fiziologiile" lui Heliade, care sub pretextul unor portrete de literați, fac în paginile "Curierului românesc" un violent proces demagogiei. Deși inspirate din surse franceze (Edmond Texier), sau chiar
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
râvnă, ca și "Albina", "Curierul românesc" își informează cititorii despre adunarea "Societății pentru încurajarea literaturii" din Londra, despre licitarea dreptului de a edita opera lui Byron etc. De remarcat și în cazul acestor știri literare, o anumită înclinație spre senzaționalul gazetăresc. Multe din aceste știri apăreau la rubrica "Varietăți", menită să întrețină și să stimuleze imaginația cititorului. In astfel de rubrici din "Albina românească" și "Curierul românesc" se află începuturile revistelor magazin în limba romană . Recenziile publicate în "Albina" sunt, de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
în fotoliul de comandă al revistei Luceafărul a asigurat continuitatea politicii literare a lui Mihu Dragomir, însă, pe de altă parte, revista a dobândit o sumedenie de ajustări care, în final, i-au creat o imagine nouă, distinctă în spațiul gazetăresc al acelor vremuri. În ce au constat acele ajustări? Mai întâi, sub directoratul lui Eugen Barbu s-a schimbat din temelii garnitura corpului redacțional, vechii colaboratori ai lui Mihai Beniuc fiind înlăturați din caseta tehnică a revistei. La începutul lui
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ținut să le răspundă printr-un cuprinzător articol, intitulat "Maniere literare". Redactorul-șef al Luceafărului descria, cu lux de amănunte, campania desfășurată de anumite publicații împotriva revistei pe care o coordona, atacurile neloiale venite dinspre anumiți confrați literari și asalturile gazetărești, chiar fizice, declanșate asupra colaboratorilor săi apropiați. În viziunea romancierului, oamenii care au asudat alături de el la conceperea unor frumoase și interesante pagini literare, cei care au făcut posibilă apariția tinerilor condeieri în coloanele Luceafărului nu puteau fi puși la
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
bate cu pumnul în masă pe unde apucă: "Vă curățăm"! Pe cine adică "curățăm"?"7. Conform afirmațiilor lui Eugen Barbu, adversarii Luceafărului erau de părere că această publicație nu mișcase un deget pentru cultura română, fiind practic inexistentă în peisajul gazetăresc al acelor ani. Ba mai mult, colectivul publicației, colaboratorii acesteia s-ar fi situat pe poziții retrograde, incompatibile cu suflul novator al literaturii anului 1968: Totul este opera celorlalți, ei au făcut totul: aici, la noi, chipurile, s-au refugiat
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]