2,189 matches
-
predare, font de scriere etc. Chiar și interviul acesta intră sub aceeași cupolă. Dar mă scutur și zic: sunt scriitor, nimic altceva. Aveți succes. Romancierul, sau traducătorul câtorva zeci de volume ,grele" ajung și ei la public, mai încap de gazetar, de discursul lui de(spre) televiziune? Amândoi ajung liniștit la public, iar prezența lor nu e stânjenită de conturul gazetarului. Mă grăbesc să vă spun de ce: nu sunt gazetar - nici de televiziune, nici de alt fel. Sau, cel puțin, nu
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
nimic altceva. Aveți succes. Romancierul, sau traducătorul câtorva zeci de volume ,grele" ajung și ei la public, mai încap de gazetar, de discursul lui de(spre) televiziune? Amândoi ajung liniștit la public, iar prezența lor nu e stânjenită de conturul gazetarului. Mă grăbesc să vă spun de ce: nu sunt gazetar - nici de televiziune, nici de alt fel. Sau, cel puțin, nu mă consider. Iscălesc o cronică TV, o cronică a traducerilor și articole despre sport, atâta tot. M-am trezit însă
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
de volume ,grele" ajung și ei la public, mai încap de gazetar, de discursul lui de(spre) televiziune? Amândoi ajung liniștit la public, iar prezența lor nu e stânjenită de conturul gazetarului. Mă grăbesc să vă spun de ce: nu sunt gazetar - nici de televiziune, nici de alt fel. Sau, cel puțin, nu mă consider. Iscălesc o cronică TV, o cronică a traducerilor și articole despre sport, atâta tot. M-am trezit însă cu o etichetă pe care cineva (nu dumneavoastră) mi-
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
esența umană. Toate poveștile despre neutralitatea uscată a ziariștilor sunt retorică de doi bani. Fiecare dintre ei are o echipă favorită. Atâta doar că unii o recunosc public, iar alții nu. În Italia, de exemplu, toată lumea știe cu cine ține gazetarul X sau reporterul Y și nu se inflamează nimeni. La noi, în schimb, trăim în plină suspicionită, așa că fiecare cuvânt scris te expune. Știu ziariști care țin cu Craiova și sunt înjurați pentru stelism sau rapidism. Pe vremuri, Ioan Chirilă
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
că încălzirea globală este ,o ipoteză populară și gratuită" și că distrugerea speciilor este o idee pe care propaganda anticapitalistă ni le-a vîrît în cap înseamnă să o iei literalmente razna. Tot mai des, Traian Ungureanu face figura unui gazetar ale cărui preferințe ideologice îi ghidează în mod previzibil argumentele, rezultatul fiind o retorică ce păcătuiește nu atît prin aceea că e sofistică, cît prin amănuntul stînjenitor că e incompetentă. Ne sutor supra crepidam. Viața la țară O idee bună
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
locul unde, cândva, a poposit Arghezi”. Mirarea și curiozitatea mea s-au aprins dintr-o dată: Ce să caute poetul aici, într-un sat ascuns într-o văgăună de pădure, chiar dacă se află la numai 20 de kilometri de București? Prietenul gazetar avea să-mi spulbere nedumeririle. Livedea - fostă comună - s-a numărat printre primele localități în care s-au înființat gospodării agricole colective - atunci, în 1949. I se dusese vestea; „miracolul” era atât de umflat cu pompa propagandei de partid, încât
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
Cei doi fuseseră, cu nici un an înainte, nașii de cununie ai tinerei familii Contra. „Nosferatu“ de pe Bega Determinarea sa din teren, fără îndoială o calitate, i-a adus, alături de cartonașe galbene și roșii, și o poreclă mai puțin obișnuită, din partea gazetarilor italieni - Nosferatu. Posesor deja al arhicunoscutului supranume „Guriță“ - în parte pentru simpaticul său stil de a vorbi peltic, dar și pentru apetitul pentru controverse verbale cu cavalerii fluierului („arbitrii“ a fost răspunsul lui Cosmin la întrebarea „ce-ți displace în
Agenda2003-28-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281239_a_282568]
-
căreia reprezentanții Biroului vor aduce vârstnicilor pachete de Crăciun. ( M. H.) Lansare de carte Astăzi, 19 decembrie, de la ora 15,00, la Librăria „Noi“ (Bastion - str. Hector nr. 2) va avea loc lansarea volumului „Serbia - anii șobolanilor“, apărut sub semnătura gazetarului Raico Cornea. Cartea, ce a văzut lumina tiparului la editura Nemira, va fi prezentată de un alt jurnalist - Milan Petrović - corespondent al cotidianului belgrădean „Politika“. ( M. H.) Domnul Bunu la Făget Primăria și Casa de Cultură a orașului Făget organizează
Agenda2003-51-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281862_a_283191]
-
prestigiosul Larousse sau enciclopediile britanice. Lexicoanele suedeze și finlandeze vorbesc de Viena, oricum ceva mai aproape de realitate. Pentru că noi, aici, știm câte ceva mai sigur. De pe Bega, la Hollywood „Eram, prin 1939 - își amintea, chiar în anul morții lui «Tarzan», reputatul gazetar sportiv Victor Bănciulescu - la Fabrica de tutun din Timișoara, ucenicul de pasaj al unui strungar cu numele de Weissmüller, care se dădea drept rudă apropiată a celebrului Tarzan. Cu toată aparența ei senzațională, am publicat vestea, în 1940, într-o
Agenda2003-46-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281707_a_283036]
-
despre Decembrie 1989 la Timișoara. În încercarea de a recupera acele zile, căreia presa oficială i-a dedicat doar succint câteva rânduri, târziu, și acelea doar de comentariu că ar fi o rebeliune provocată de huligani, am încercat și eu, gazetar român născut pentru această profesie în vâltoarea evenimentelor, să aflu ce s-a întâmplat. Am luat interviuri principalelor personalități pe care le-am cunoscut vorbind din balcoanele Revoluției, la Timișoara și București. Am căutat urmele martirilor Timișoarei la Crematoriul „Cenușa
Agenda2004-51-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283166_a_284495]
-
continuă și în „Politica” și „Ultima oră”. E un mod de a-i face cunoscuți la noi pe oamenii celebri ai zilei, cu faimă recunoscută la Paris și pretutindeni în lume. Poeți, prozatori, oameni de teatru, actori, regizori, dansatori, eseiști, gazetari, esteticieni, oameni ai catedrei, politicieni de cea mai diversă formație rețin interesul său și devin pentru moment figuri de prim plan. Pe unii îi vizitează acasă, pe alții la biroul de lucru, în amfiteatre sau redacții, pe scenă și în
Ionel Jianu, eseist by Mircea Popa () [Corola-journal/Memoirs/13512_a_14837]
-
după ce i-am lecturat ultimele două cărți recent apărute, respectiv „Dincoace de Palia de la Orăștie” (Editura de Vest, Timișoara, 2004) și, respectiv, „Timișoara, memorie literară (II)” (Editura „Artpress”, Timișoara, 2004), am decis să intru în tunelul timpului, în viața de gazetar a domniei-sale. Mai cu seamă că este unul dintre ultimii mohicani ai gazetăriei interbelice din Timișoara. Frapant este însă și faptul că M. Șerbănescu nu a fost niciodată membru al Partidului Comunist Român, un aspect deloc de neglijat pentru perioada
Agenda2005-04-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283314_a_284643]
-
în această acțiune i se vor da 100 de florini. Dintre soldații descazarmați s-au prezentat 24, care au dus-o pe doamna Duca la Băi. Toată treaba a costat 2 000 de florini. Locomotive pe apă După tren suspina gazetarul timișorean la mijlocul secolului al XIX-lea și, cu siguranță, nu era singurul. Construirea căii ferate avea însă să întâmpine dificultăți cauzate, cum altfel, de starea drumurilor. Astfel, în momentul începerii construcției, lucrările trebuiau începute din ambele capete ale traseului. Pe
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
Și sosită tot pe Bega. Într-un reportaj mai amplu despre orașul nostru, un umorist vienez consemna: „Zilele acestea a sosit la noi un vapor cu aburi, cu o roată ruptă, iar mulțimea adunată se holba la monstru...” Nemulțumiri de gazetar Cu aproape 150 de ani în urmă, în ediția din 1 martie 1853 a ziarului „Temeswarer Zeitung” - ce purta încă pe frontispiciu vulturul bicefal - un ziarist de altădată deplângea la rândul lui starea drumurilor: „Suntem practic total izolați de restul
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
desfundate, să amintim numai că poșta care circula între Czegléd și Szeged este trasă de patru boi, pentru a putea înainta cumva. O, trenule, o să vină odată și vremea ta! “ Mai fă, dacă poți, un ziar în aceste condiții! Colegul gazetar de altădată se mai plângea că poșta din 26 februarie sosise cu ziarele vieneze atât de târziu, încât știrile au devenit complet inutilizabile „la zi“. Delegație cu testament O călătorie de-a lungul Banatului nu era deloc o simplă formalitate
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
dezvelită la 28 octombrie 1886, iar la 15 octombrie 1924 a fost declarată monument național al S.U.A. MARȚI, 6 IULIE ION VINEA În urmă cu 40 de ani a murit scriitorul Ion Vinea. În 1922, și-a realizat visul de gazetar prin „Contimporanul“ (1922-1932), prima publicație a avangardei românești. A desfășurat o bogată activitate publicistică în „Facla“ (pe care a condus-o din 1930 până în 1940), „Chemarea“ ș.a. Ultima parte a vieții și-a consacrat-o traducerilor din W. Shakespeare, Edgar
Agenda2004-27-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282616_a_283945]
-
prizonieri răniți. A lăudat ideea înființării Ligii Națiunilor, pledând pentru recunoașterea solidarității umane. În 1917, a promulgat Codul de Drept Canonic, declarând că meritele aparțin predecesorului său. A decedat în 1922. IOAN CHIRILĂ În urmă cu 5 ani a murit gazetarul sportiv Ioan Chirilă. Născut în 1925, în 1959 a început să scrie gazetărie sportivă, la „Sportul popular“. A scris într-un stil original, savuros, memorabil, fiind decretat de confrații săi cel mai mare ziarist sportiv român din toate timpurile. Opera
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
să-și înceapă activitatea noul O.N.C. Permutat din ultimul juriu C.N.C. în primul juriu O.N.C. (alături de doi regizori întru totul consensuali: Mircea Dragan și Sergiu Nicolaescu chemați, acum, să decidă - ei! - ce e valoros și ce nu!), omniprezentul gazetar pe post de critic de artă - mereu agreat pentru substituirea convenabilă - e din nou în cunoștință de cauză, dar se lasă mai puțin decît oricînd sedus de umbra vreunei neliniști problematice (Cont. id. euro., nr. 28-1995; respectiv, Ibidem, nr. 20
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
fost o figură de stil... Figuri, noi știam că făcea sau făcuse. Nu însă și de stil, și acest om, aparent de treabă, în ciuda aerului sau de neguțător abraș, e și poet. S-a văzut. Ba chiar au fost unii gazetari ce susținură că dacă ar fi fost el prim-ministru cum era dânsul poet, alta era soarta țării. Să fi fost, adică, un zeu cu-adevărat; și nu al insectelor cum inspirat zisese; ci al cetățenilor amărâți și bântuiți, tot
De ce, nene Vasile, de ce?.. by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17702_a_19027]
-
a demagogiei, acoperită, chipurile, cu fapte de muncă, de limbaje uzurpatoare la adresa lumii capitaliste. Cei mulți, cei încadrați în adevărata producție, formându-și deja o educație în consens de patid, susțin și cred într-o cauză, mergând până la sacrificiul eroic. Gazetarul neliniștit, (era să scriu „cu ștreangul de gât”ca Iulius Fucik), implicat direct în apele tulburi ale epocii, deconspiră totul într-un mod antrenant, palpitant. Aici se vede pulsul vital al libertății celui care scrie fără autocenzură, afișându-se ca
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
206 pagini ale cărții Compromisul, tema generoasă, de o stringentă actualitate, atingând pragul fetișizării internaționale, are aliați, congeneri aș zice, în elocventele (așa zis) poeme,care segmentează unele povestiri ale lui Serghei Dovlatov. Așa arată o fișă... literară a fostului gazetar din Estonia sovietică, ajuns direct la New York, ca să se realizeze și ca scriitor. Comentariile americane elogioase (atâtea câte s-au înregistrat!) despre literatura lui sunt auzite în postumitate de către urmașii săi (nevastă, 2 copii), dar și în întreaga Rusie. Numai
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
e că, la începutul acestui an, cînd Miron Cozma își caută drumul spre București, Adevărul era unul dintre ziarele pe care campionii lui Cozma urmau să le viziteze. Dacă privim acest editorial drept un fel de recuperare a rușinii unui gazetar că a putut asista la agresarea colegilor de la alt ziar de bandele chitite securistic, si nu numai, să facă liniște în București, el stă remarcabil în picioare, cu toată construcția să ulterioară, prin care editorialistul nu face altceva decît să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
dorința să de a-i vedea venind pe mineri în București, în '99 ca să-i rezolve problemele de lehamite personală, distanța e mare. Adică exact distanță dintre o analiză de ziarist și un text care nu e nici analiza de gazetar, nici confesiune de scriitor. Nu poți amestecă diverse elemente de memorialistica, de comentariu filosofico-publicistic și mai ales de analiză propriu-zisă, fără a ajunge la un final de poem în proza din care citam: "Nu ni se mai poate întîmpla nimic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
perioada postdecembrista sunt uimiți, năuciți sau se indignează de ăobrăzniciaă presei. Le-aș recomandă, ca tratament, lectură presei de odinioară pentru a înțelege cum se cuvine ce a însemnat presă în democrația românească de altădată și ce extraordinar de mari gazetari am avut. Examenul acesta comparat va fi, din păcate, mult defavorabil gazetarilor de azi, din masa pestrița a cărora se vor naște, cu timpul, valori." Tragică istorie a sfârșitului democrației Cu binecunoscutul sau talent literar, Z. Ornea evocă, în alte
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
aș recomandă, ca tratament, lectură presei de odinioară pentru a înțelege cum se cuvine ce a însemnat presă în democrația românească de altădată și ce extraordinar de mari gazetari am avut. Examenul acesta comparat va fi, din păcate, mult defavorabil gazetarilor de azi, din masa pestrița a cărora se vor naște, cu timpul, valori." Tragică istorie a sfârșitului democrației Cu binecunoscutul sau talent literar, Z. Ornea evocă, în alte capitole ale cărții, instaurarea dictaturii carliste și, ulterior, a celei antonesciene, ca
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]