930 matches
-
urmau să ia parte cinci mașini. În vreme ce acestea erau conduse la poziții, crainicul începu să stârnească interesul publicului. Fragmente amplificate ale comentariului său reverberau prin tribunele goale ca într-o tentativă de evadare. Am arătat spre un cameraman înalt, în geacă militară de luptă, care, plimbându-se pe lângă mașina lui Seagrave, îi urla acestuia indicații peste huruitul motorului prin parbrizul fără sticlă. - Uite-l din nou pe Vaughan. A vorbit cu tine la spital. - E fotograf? - De un fel special. - Credeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
paznic în uniformă îmi dădu un ghiont trecând pe lângă mine. În colțul opus al intersecției stradale construite în acel platou exterior izbucnise o altercație. Tânărul asistent de producție american se certa cu un bărbat cu păr negru, un tip în geacă de piele care nu voia nici în ruptul capului să-i dea aparatul lui de fotografiat. Când obiectivul transfocator reflectă lumina soarelui, l-am recunoscut pe Vaughan. Stătea sprijinit de capota superioară a unui al doilea Citroën, cu ochii ațintiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
care-l dădea din când în când în lături cu o mână plină de cicatrice. Lângă el, așezat pe capota din față a mașinii, era Seagrave. Părul blond îi era legat nod în creștetul capului și purta deasupra jeanșilor o geacă de drum, din velur, pentru femei. Sub puloverul roșu pe gât, un sutien bine umplut forma contururile a doi sâni mari. Fața lui Seagrave era deja machiată să semene cu aceea a actriței, rimelul și fardul întunecându-i pielea palidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
deja uitării, Seagrave ședea singur în Citroën ca o vrăjitoare puțin dusă cu pluta. - E totul în ordine cu Seagrave? Trebuia să-l fotografiezi. - Dar l-am fotografiat, desigur. Își puse aparatul pe după gât, ținându-l pe șoldul drept. Cu geaca aceea albă de piele părea mai degrabă un actor chipeș decât un savant renegat. - Mai poate să conducă mașina? - Cu condiția să înainteze pe linie dreaptă, da. - Adu-i un doctor, Vaughan. - Nu, asta ar strica totul. Pe deasupra, nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ei bărbat. Acesta îi susținea sânul drept cu dosul palmei, mângâindu-i sfârcul cu încheieturile degetelor. Urcară într-o mașină cu roți mari toată numai fanioane și vopsea galbenă, și plecară în sunetul ciudat al claxonului. Un bărbat îndesat în geacă de camionagiu își ajută nevasta să urce terasamentul, ținându-i o mână pe fese. Această sexualitate perversă umplea aerul, ca și când am fi fost membrii unei congregații care plecau de la o predică ce îi îndemnase să își celebreze propria sexualitate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
o dată pe Catherine. În curtea unei benzinării am văzut-o pe Vera Seagrave, care stătea de vorbă cu o fată lângă pompe. Am virat în curte. Corpul Verei, cu șolduri robuste și sâni și fese vânjoase, era îmbrăcat într-o geacă de piele grea, de parcă ar fi fost pe picior de plecare într-o expediție în Antarctica. Nu mă recunoscu la început. Ochii ei hotărâți trecură peste mine spre figura elegantă a lui Catherine, ca și când poziția acesteia cu picioarele încrucișate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mă uit la ea. Blondă, sau poate lumina o face așa, părul lung, nespălat, trăsături frumoase. Are și un corp, dar nu se vede, fiind ascuns într-o fustă largă din material moale. Poartă un fel de tricou și o geacă de jeans. - Ai un foc? întreabă. Scot un Zippo din buzunarul din față dreapta de la pantaloni și i-l întind. Își aprinde o țigară ținând o mână în dreptul brichetei. Focul o face mai frumoasă. Închide bricheta - redevenind doar drăguță - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
zisesem nimic din politețe și pentru că-mi plăcea să mă culc cu ea. Sau poate o iubeam? - Și dacă mă iubești, de ce nu mă accepți așa cum sunt? - Adică cum? - Adică așa! pufni ea, punând vioara în cutia ei. Își luă geaca și rucsacul și mă privi cu mânie. - Unde pleci? am întrebat. - Acasă. - Bine, n-ai decât. Deschise ușa și se opri. - Ești un bou, zise. - Și tu. Se abținu să nu zâmbească. - Ha-ha, făcu. - Da, ha-ha. - Și nici nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
pe mâini. Când se întoarse, el adormise pe canapea. Angelica se întrebă ce-ar zice părinții lui dacă l-ar găsi așa, plin de spermă și cu pula scoasă, dar iarăși nu era treaba ei, și în concluzie își luă geaca din cuier și plecă acasă. THE PARTING VISIT Astă-seară am iesit din masonerie. O organizație mult prea plictisitoare pentru un tip ca mine, un om al acțiunii, al faptelor. Niciodată nu am gustat faza asta cu ritualuri, vorbărie, simboluri, magie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
uriașă, împărțită în 40 de încăperi mai mici. Împărțirea se făcea cu ajutorul unor paravane din plastic alb. Un minut, spuse ceasul. SELL, spuse Shuoke. Opt secunde. SELL. BUY. BUY. BUY. SELL. Zero. Shuoke se încalță - lucra desculț -, își puse o geacă, înșfăcă un rucsac descusut de sub birou și o privi pe Suki. Suki lucra la computerul vecin. Era o fată dulce și purta, în momentul în care Shuoke se uită la ea, un tricou mulat pe corp. Nu avea sutien, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
poate fi reziliat decât cu acordul ambelor partide, iar încheierea unui alt contract nu ar fi nici legală, nici valabilă. - Și atunci? întrebai eu, Alex Tocilescu, un bărbat îngrășat de vârstă, dar uitat de timp, cu barba tunsă scurt și geaca de piele la garderobă. - Atunci trebuie găsit administratorul, zise Lupescu, privind chipurile în gol, dar de fapt trăgând cu ochiul la țâțele doamnei Ciobanu, pictorița de la trei. Tâțe mișto, nimic de zis. De sfârcul stâng atârna un lănțișor de argint
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
mie niște pâine? - Da’ pe asta n-o vrei, pișpirică? *** - Crezi c-o să facă bază americană în Copou? mă scoate unul din rememorări. Întâi nu înțeleg de ce merge așa la sigur, după aceea îmi dau seama că-s îmbrăcat în geacă de ofițer, luată de la văru-meu dup-o partidă de pocher. - Nu știu, e posibil, așa se-aude... - Nu prea-i voie să spuneți, confidențial, secret de serviciu, ordine, socoteli... da’ hai, între noi, e pe roate, se pornește? Sau, zâmbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
apoi am mers cu Baby să beau o bere, era dureros să pui punct pentru că vrei, dar obosisem de atâta alergătură, ok, vrei să dispari, dispari, și a apărut când mai comandam o bere cu Baby, din ploaie, ud pe geaca de piele bej, pe geanta de piele bej... v-ați îmbrăcat la fel, semănați... aveți ceva în comun... negrul din voi e același, spunea Prietena mea care... un prieten îi spune la telefon: Am scris un cântec: Lumina ta a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
că am un salariu de căcat, că am plătit avans când am semnat precontractul și pierd banii, se va rezolva în viitor, dar asta nu aveam eu cum să știu atunci, Vlaicu iese primul pe ușă, noi ne tragem de geci pe la spate a mă bucur să te văd, și eu... rămân în prag, Vlaicu întreabă de pe scări unde e liftul, mai jos, explică Filosoful vag, adică du-te tu puțin înainte... și Vlaicu se duce, el se întoarce la sărutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
atunci. Trimite-l pe el. Raj se ridică din patul imens, încăpător pentru toată familia lui numeroasă, se scarpină fără să-l mănînce nimic, își freacă ochii, oftează și, în cele din urmă, coboară. Trebuia să-și îmbrace doar o geacă și să încalțe niște pantofi, deoarece dormea cu restul hainelor pe el. Pardailan, cumnat cu el, dormea într-o încăpere din grădină și n-a fost încîntat de misiune. Nu mă duc fără tine. Nu pot, mă doare vătămătura. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
joc de mine. Ce v-am făcut eu vouă, cu ce v-am supărat? Nu vreau să rămân! Descuie ușa, trebuie să plec, o să raportez! Vă dau toți banii care îi am, soldele până la avansare, blugii, adidașii, Mihai îți dau geaca, știu că-ți place, este nouă, și ghetele, își dau tot ce am. Costin, te-am ajutat mereu, îți scriu teza, roagă-i să mă lase în pace. Bogdane, îți fac toate plantoanele. Vlade, te rog, deschide ușa! Nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
bine că a plecat Acum nu îmi mai vede lacrima. Simți pericolul? Nu acel fior de gheață ce îți face trupul să suspine, ci acea avalanșă de lavă de ghiolbani? Respect. Se încălță și merse pe linoleumul rece, purtând încă geaca gri, lungă. Trebuia să mănânce ceva, dar nu-i era foame. Sau îi era o foame continuă, o foame ce o rodea la stomac. Își încălzi apa pentru un ceai și privi pata de pe vopseaua cauciucată galbenă, ce acoperea trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
câteodată o legănare a mâinilor compromițătoare. Alteori ne sprijineam unul pe celălalt într-un fel piramidic, adică ne susțineam lăsându-ne greutățile unul pe altul. Și mai erau dăți când ne făceam că unul din noi are o scamă pe geacă sau o șuviță de păr pe față pentru a-l atinge pe celălalt. Ne făceam curte în cel mai firesc mod. Trecu o zi, trecură două, ne luam cu casa, una, alta. Și a treia zi o petrecurăm afară, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
de noi că ne-am speriat. —Vă prindem odată fără el, gagicilor, le-au amenințat băieții îndepărtându-se. Într-o după amiază,Elena s-a dus la magazin să-și cumpere banane. Cu toate că era frig, nu și-a mai luat geaca la gândul că se întoarce repede.Fiind înăuntru,l-a văzut pe Lupaș în stradă. Probabil am lăsat poarta deschisă și-a ieșit după mine, s-a gândit ea. Până i-a venit rândul că cumpere, când a ieșit afară
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
de trandafiri pentru Cecilia. A încercat ușa de la camera ei foarte încet, că dacă doarme să n-o trezească. Nu era încuiată. S a strecurat în cameră, a pus trandafirii în apă, pe măsuța din mijlocul camerei și-a pus geaca în cuier, s-a așezat pe un scăunel lângă patul ei privind-o cum dormea. A găsit-o fermecătoare cu păru-i răvășit pe pernă, cu una din șuvițe rătăcită pe frunte, cu obrajii rotunzi ca două mere, cu buzele
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
o vreme, după atâta cocoloșire a zăpezii în bulgări, le-au înghețat mâinile cu tot soarele frumos de afară. Prima care a cedat a fost Cecilia. —Auu! auu! mă ustură își freca mâinile și bătea din picioare. —Bagă-le sub geaca mea că este îmblănită și imediat se încălzesc. Ah, ce bine este! —Mâinile tale au înghețat? Ca drept răspuns Matei i le pune pe obraz. —Vai, sunt sloi și roșii, roșii de frig. Bagă-le sub bundița mea. Abia a
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
moment dat se joacă cu o vergea de fier pleznind apa distrat -, iar Sonia o anumită alură vestimentară a anilor '60 care-i conferă o notă nu demodată, ci mai degrabă provincială, conformistă, cuminte atunci când nu îmbracă același tip de geacă pe care o poartă și prietenul ei. Dincolo de senzualitatea ei jucată copilăros se află însă un puternic instinct matern pe care Bruno îl ignoră, ori acest instinct face diferența. Cred că frații Dardenne care semnează și scenariul reușesc parțial să
Tați, mame și fii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7001_a_8326]
-
pe neanunțatelea Neculai Constantin Munteanu și apare în redacția României literare. Adică, din punctul meu de vedere, intră în biroul lui Roger Câmpeanu, în care eram mai mulți și discutam politică, un tip zîmbitor, nici înalt nici scund, cu o geacă de piele, zice „Bună ziua" și se reped cîțiva la el: „Ce faci, Nae?!" într-un amestec de veselie și mirare bucuroasă din care, împreună cu vocea noului venit, pe care am recunoscut-o, am dedus că era Neculai Constantin Munteanu. Părea
N.C. Munteanu la București by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6770_a_8095]
-
Trăim în secolul 21.Am văzut,cu siguranta, geci cu aer condiționat, animale clonate, virusuri create în laboratoare, oameni care își schimbă înfățișarea. Nu prea mai există lucruri care ne-ar putea surprinde. Autor: Cristina Răduță Printre puținele lucruri care ne-ar putea atrage atenția sunt dealurile din sudul
Cele mai spectaculoase dealuri, la nivel mondial- VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/67858_a_69183]
-
Patronul echipei din Ghencea, Gigi Becali, a fost ”forțat” de vremea capricioasă, să urmărească meciul FC Brașov-Steaua îmbrăcat cu o geacă împrumutată de la adversari, informează GSP. La partida FC Brașov - Steaua, ploaia s-a declanșat înaintea fluierului de început a meciului, iar temperatile de aproximativ 9 grade Celsius l-au determinat pe Gigi Becali să împrumute de la adversari o geacă ce
Gigi Becali, ”forțat” să poarte echipamentul adversarilor la meciul cu FC Brașov () [Corola-journal/Journalistic/76000_a_77325]