1,633 matches
-
sus, și simți cum o halcă întreagă de mal clisos se desface și vine peste el. Căzu pe spate și fu strivit de terciul rece și greu... Urmară pe dată bufniturile morților ce săreau unul câte unul în groapă și gemetele lor ascuțite și plângărețe pe când îl dezgropau. Celebi horcăi, lăsându-și gura să se umple cu noroi... Apoi urmă zbieretul răgușit al unui cocoș și fuga scâlciată a stricăciunilor, ce se supuneau poruncii de a merge să se întindă înapoi
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ieșit la vânătoare din pădurile nesfârșite ce se întindeau înspre marginile ținutului se opintea de ceasuri bune, fornăia, spumega, lua întunericul în coarnele ascuțite sau zgâria cu ghearele lungi acea poartă. Da, nu era deloc greu să auzi în gânduri gemetele sfâșietoare scoase de scândurile groase, atunci când monstrul încerca să le spintece, pentru a ajunge cât mai repede la oamenii cu carne fragedă, cuprinși de o teamă comună, ascunși în spatele zidurilor înalte, iar dacă ridicai privirea de-a lungul acelor ziduri
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
o tragă în sus, spre dezmembrare definitivă, ca o furioasă atenționare transmisă către alți îndrăzneți. Nu vă jucați cu mine, păstrați-vă bocancii în debara, nu mă mai brăzdați cu frânghii, nu înfigeți pioleți în carnea mea... Cortul gemu, un geamăt de pânză impermeabilă traumatizată de zgâlțâielile insistente. Se văzu în furtună, aproape înecat de picăturile mari, pălmuit de rafalele vântului, cu hainele șiroind, în vreme ce șuvițe rebele de păr erau smucite într-o parte și în cealaltă. Reușea cu foarte mare
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
kilometri buni să împingă jeep-ul către cabană. Roțile încălțate cu lanțuri (le cumpărase cu doar câteva ore în urmă și bine făcuse, chiar dacă prețul i se păruse piperat) sfâșiau nesimțitoare zăpada adunată pe șosea, auzea scrâșnetul înghețat, un teribil geamăt al unei dureri nebănuite, și se gândi că omătul nu putea avea, totuși, dureri omenești, chiar dacă era spintecat de un tăvălug 4x4, vopsit în verde închis, metalizat, alimentat de un rezervor full, cu o poftă incomensurabilă de drum lung parcurs
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
lăsând urme aproape insesizabile în locurile unde atingea peretele muntelui, fu o călătorie lungă, aproape interminabilă, chiar și radioul se opri la un moment dat, anulând indiferent vocea inconfundabilă a lui Falco, apoi mașina se înfundă în zăpadă, cu un geamăt stins, sparse stratul de gheață și rămase în râu, cu roțile în sus, într-o expectativă deprimantă... Paradoxal, un ștergător continuă să se miște bezmetic, de la stânga la dreapta, câteva minute bune, apoi se opri brusc, iar furtuna terfeli cu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
nu aduce niciun bărbat acasă. Nu o vizitează nimeni, știu asta sigur, pentru că o urmăresc în fiecare seară, de luni de zile, dar se întinde pe pat, cu lumina aprinsă și se mângâie îndelung. Păcat că nu-i pot auzi gemetele, asta ar fi întregi emoțiile. Atunci mă mângâi și eu, ceea ce nu este neapărat un semn de nebunie, nu? Și sunt convins că de cîteva ori am atins împreună punctul culminant. Numai că ea nu știe. Încă. În apartamentul de lângă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
clipa morții lui Goliat, - Celui, la poalele căruia munții tremurau, - La vatra voastră venii cântecele să vi le învăț, Dar cât de curând Pe-al meu vi-l voi cânta. Țin minte totul: Pustiurile Canaanului, Nisipurile și curmalii fierbinții Palestine, Geamătul gutural al caravanelor arabe, Cedrul Libanului și plictisul anticilor zidari, Sfântul Ierusalim. Și groaznicul ceas: Prăbușirea și grohotul Sinaiului, Când în foc se despică de la fulgerul ceresc Și în fonta împovăraților nori Aspru, strunit, prin negură privea La trupul rătăcitului
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
și înmormîntări, trîntitul unei uși, icnetul unui refuz, foșnetul unei taftale, inflexiunile unei muzici tribale, ritualice, tradiționale care se amesteca în auzul și în simțurile mele cu muzica elaborată cultă, cu orga ceremonioasă, cu alte și alte ritualuri sofisticate, cu geamătul visceral al tristeților ce călătoresc, și ele, în lung și-n lat. Am revăzut filmul lui Chereau ca să cuplez sunetele, suspinele, chitara, tobele cu imaginile. Asocierea lor este puternică, păstrîndu-și, totodată, și independența fiecărei arte. La fel mi se întîmplă
Muzici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9947_a_11272]
-
plimbă pe gura unui pahar, pentru suspine și pentru mirări, pentru înfruntări fantasice, pentru o găină care își cîntă izbînzile după ce voluptatea gesturilor lascive alternează cu cele ale frămîntării pîinii. Vaca-cimpoi din final, apocaliptică arătare coborîtă din cer, anunță în gemetele ei o stare de veghe parșivă. Oricînd nebunia poate să o ia de la capăt, ca într-un perpetuum mobile declanșat de muzică. Aud, des, în mine, aceste muzici. Și încă multe altele. Și mi-e bine, mi-e bine.
Muzici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9947_a_11272]
-
numai pe mine.// Dacă ți se face dor, femeie,/ De mângâierea mea fierbinte,/ Strânge perna-n brațe cu tărie" (Alex Vâlcu); " Și-astfel din adevăr se născu molusca și pocnind începu să se vorbească - fargme � spermatozoidul varsă negru în extazul geamătului �admirați vaginul meu anal - ooooooîoîo - o!" (Ara Alexandru Șișmanian); " Femeia este lecția tragică a lui Dumnezeu că lucrul în sine există doar mulțumită nervilor noștri în erecție." (Aurel Curcă Udeanu); " Femeia care-ți face cadou săruturi delicate în zone catifelate
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
în nopțile lungi ale bătrâneții, când descoperi în tine, la nesfârșit, greșeli după greșeli, infinite greșeli... Prea târziu. Murim erudiți în greșeală. * Am să trăiesc până ce cuvântul care nu se poate scrie îmi va crăpa toracele ca să-și lase fisiunea geamătului, poezia definitivă, peste nesimțirea șoaptei ascunse în memorie, boala acestei guri care nu și-a spălat niciodată diamantele ucigașe. Sigur că mă înșel asupra lucrurilor în viață; dar ce victorie mai plină decât să alegi ieșiri din realitate care să
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
înfricoșător de pe Edgar Quinet al lozincilor devastatoare " Moarte studenților! Moarte intelectualilor!". Nici aplauzele peceriste ale unor femei cu pungi în mîini care se excitau teribil de cîte ori mai luam o bîtă în cap sau un șut în fund, nici gemetele înspăimîntătoare ale femeii gravide peste care am fost aruncată în fîntîna din Piață. Nici fuga pe la spitale ca să-i căutăm pe colegii de la Filologie, Filosofie, Matematică, Istorie, Fizică, Arhitectură bătuți cumplit, desfigurați, greu de recunoscut. Nici vuietul străzilor pornit ca
Mai bine golan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9557_a_10882]
-
și caracter moral, ca al sclavilor din antichitate. Atâta vreme cât va exista umilința, mizeria, vor exista și suflete de sclavi. Elitele sociale, la fel, există și astăzi... Refugiate într-o zonă neutră, de unde viața li se pare o poveste rostită "cu gemete, icneli și țipete, de un idiot" (ca în Faulkner). Totul rămas aproape ca odinioară. Formele s-au complicat numai... * Saint-Just. Poemul Organt, în douăzeci de cânturi, - alegorie a vremii. Spirit lucid, urmanist, dominat de măsuri... (lipsește).... Extras din capitolul XX
Sub pana lui Saint-Just by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8213_a_9538]
-
-un câine care s-ar fi dat la Vizanti șiapoi ... Conștient de faptul că orice mică Întârziere aduce moartea mortului-viu, porni fără a se mai uita la Încărcătură iar la un moment dat i s-a părut că aude un geamăt slab, a conchis că poate i s-a părut dar În adâncul sufletului Încolțise un gând și se ruga pentru acesta. Când mai avea o sută de pași până acasă, Victor Îi comandă lui Vizante să facă de pază la
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
de dureri ascuțite și dese, niște arsuri necruțătoare pe care și le imagina ca adevărate momente insuportabile când cineva i-ar fi aruncat capul cu tâmpla dreaptă pe jar! Atunci mușca perna sau mâneca bluzei de training pentru a estompa geamătul de durere, gândind tot timpul la eventualitatea nefastă de a fi auzit de cineva. Apoi peretele de oale lua forma muntelui Pietricica, străchinoiul cu smalțul lucind creștea până la dimensiunile soarelui abia răsărit pe muntele său drag, verdele oalelor de lapte
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
rânduite ca la paradă țoiurile pentru rachiu și ulcelele de lut pentru vin. Mai încolo se aflau câteva oale mai burduhoase, pentru adus vinul din beci. Gârliciul beciului se ghicea puțin mai în lături, iar din el se auzea parcă geamătul butoaielor pline cu vin de soi...Alături ședea întredeschisă ușa ce da în cuhne... O măsoaie lungă, făcută din doi butuci ciopliți puși pe pari bătuți în pământ, îi aștepta pe cărăuși de fiecare dată când poposeau la crâșmă. N-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
m-o văzut. S-o oprit, s-o șters la ochi și, cu un glas ca din altă lume, m-o întrebat: „Ce faci, măi mânzule?” „Stau cu oile” i-am răspuns eu. „Bine”, o mai spus și, cu un geamăt de durere, s-o așezat pe marginea șanțului. N-o stat însă nici preț de o minută și s-o ridicat cu același oftat adânc. „Hai colea la fântână și scoate niște apă, că tare mi-i sete” - a reușit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ghenă. Se aruncă ouăle, respectiv uleiul încins direct pe fereastră. Pentru ca ulterior câinii cartierului să devoreze ochiurile prăjite și pentru că, și așa, șeptelul de maidanezi trebuie împuținat. După descotorosirea de ouă și de uleiul încins, se aude un zbierăt, un geamăt sfâșietor. Hauăleuuuuu! Se presupune că întâmplător un element uman s-a interpus ca un țăcănit pe traiectoria ouălor. Se evită privitul pe geam din cauză de priveliște cutremurătoare. Chip uman desfigurat îmbunătățit cu ouă. Întocmai ca monezile de argint care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ce se întâmplase, a tresărit: „Doamne! Unde-i Costăchel? L-au omorât, tâlharii!... ” A ascultat cu atenție, dar nu se auzea nimic... Costăchelee! Costăchelee! Unde ești? Unde ești? a început să scâncească Petrache... Într-un târziu, s-a auzit un geamăt ușor. Aproape târându-se, Petrache a pornit în direcția de unde venise geamătul... Un pas, doi, și în clipa următoare s-a împiedecat de ceva... „Aista-i Costăchel” - a gândit Petrache. S-a aplecat și a început să pipăie trupul lungit
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
tâlharii!... ” A ascultat cu atenție, dar nu se auzea nimic... Costăchelee! Costăchelee! Unde ești? Unde ești? a început să scâncească Petrache... Într-un târziu, s-a auzit un geamăt ușor. Aproape târându-se, Petrache a pornit în direcția de unde venise geamătul... Un pas, doi, și în clipa următoare s-a împiedecat de ceva... „Aista-i Costăchel” - a gândit Petrache. S-a aplecat și a început să pipăie trupul lungit în glodul drumului. Ce ți-au făcut, Costăchele? Ce ți-au făcut
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Ce ți-au făcut, Costăchele? Ce ți-au făcut, băiete? Unde teau lovit netrebnicii? Scoală, băiete, și hai să mergem acasă - murmura Petrache, căznindu-se să-i găsească fața. Nici un răspuns. Din când în când, se auzea doar câte un geamăt, venit ca din altă lume. În cele din urmă, s-a gândit să-l trezească pe Grigorosu, dar o bănuială l-a oprit: „Dacă îi în cârdășie cu legionarii? Pentru că numai ei ne-au aținut calea”. În cele din urmă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ai un document, Costăchele, care să spună că ai fost pe front și că ai căzut prizonier... Pe măsură ce agronomul Cicoare vorbea, chipul lui Costăchel se întuneca din ce în ce mai mult. În cele din urmă, a lăsat capul în jos și, cu un geamăt deznădăjduit, a răspuns: Nu am nici-un fel de document. Mi le-au luat când... Vocea lui Costăchel s-a curmat ca retezată... Au urmat clipe lungi de tăcere... În cele din urmă, agronomul a intervenit: Ar fi bună orice hârtie
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
se frământau buzele. Costache intră în ograda sa mai cătrănit decât plecase. Dechise ușa la tindă, luă toporul și începu să lovească cu sete în tulpina copacului. Maria nu putu suporta scena. Cu fiecare lovitură de topor, parcă auzea un geamăt surd, având simțământul care n-o înșelase niciodată că și copacul acesta era tot o ființă. Intră în casă și-și astupă urechile cu mâinile, așteptând ca soțul ei să termine nelegiuirea, că ce altceva putea fi această răzbunare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
auzi doar mașina demarând, dar renunță de a o urmări. Se pregăti să plece la coafor. Își luă poșeta, controlă dacă are cheile de la intrare și porni. Călca pe trotuar având strania impresie că sub pantofii ei se auzea un geamăt surd. Întâlnirea cu o colegă, ce urma același drum, o scoase din gândurile negre care erau pe cale să se instaleze. Și zi Doina, astăzi ne facem frumoase!? Cele mai frumoase farmaciste din urbe, ai să vezi! La coafor erau prezente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
vorbă bună, o mică glumă... Îi ascultam, dar nu-i auzeam. Îi priveam cu un ușor zâmbet În colțul gurii. Aproape că nu-i vedeam, păreau doar niște umbre În mișcare care scoteau niște sunete ciudate sau mai degrabă niște gemete Înfundate, căutând mereu ceva... o rază de lumină... Dintr-o dată, În această confuzie de gânduri mi-a apărut În fața ochilor Alex... Se afla pe un peron pustiu, cu hainele rupte și pline de sânge. Parcă Încerca să șoptească ceva... Mi-
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]