157 matches
-
și orientarea explicită a acestuia în sensul unei educații naționalist-patriotice: "creșterea elevilor în sentimente naționale este pentru țara și neamul nostru o chestiune de existență și de conservare a patrimoniului național, câștigat cu atâta trudă și cu atâtea jertfe de către generațiunile trecute. Atât închegarea unirii sufletești a neamului, cât și conservarea granițelor noastre naturale, câștigate după lupte și suferințe de secole, cer imperios această educațiune" (Angelescu, 1939, p. 49). Ca incubator al naționalismului promovat statal, școala a fost programată să acționeze
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și un preot român se nu aibe atâta ambiție și tragere de inimă pentru coreligionarii și conaționalii sei, încât se jertfiască ceva din comoditatea sa în scopul promovării lor în credința strămoșească și în cultura minții și a inimii tinerelor generațiuni. Ve , dând deci consistoriul, că îndrumărilor date mai cu binele, nu s-a dat urmare, acum se vede necesitat a impune parochului V. Vulcan obligamântul a ținea școală în clasa a 2-a până comuna bisericească va ajunge în starea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
independenței și al tăriei României, această Coroană, tăiată dintr-un tun stropit cu sângele vitejilor noștri, sânțită de Biserică. Ea va fi păstrată ca o comoară prețioasă, amintind momentele grele și timpurile glorioase ce am străbătut împreună. Ea va arăta generațiunilor viitoare voinicia românilor din estimp și unirea care a domnit între țară și Domn. Pentru Regină și pentru Mine însă, Coroana cea mai frumoasă este și rămâne dragostea și încrederea poporului, pentru care n-avem decât un gând: mărirea și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ei virginale se arată deja pe vastul orizont al neamului nostru. Atunci vom putea și noi zice: „S-a împlinit!” „Și încărunțiții noștri părinți și protopărinți vor pune liniștiți capul spre odihnă, murmurând cu evlavie și mândrie: „În mâinile tale generațiune bravă dau sufletul meu!” Iar codrii și șesurile Daciei Traiane vor răsuna de un singur glas de biruință, glas ce va ieși triumfal din mormântul Marelui de la Putna, răsfrângânduse în mii de ecouri de stâncile Ardealului, iar mândrul Olt va
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai important critic și dătător de direcție decît conservatorul și "reacționarul" Titu Maiorescu. Fapt pe care noi acum sîntem datori a-l arăta întru aflarea adevărului. Pentru că, folosind cuvintele lui Maiorescu: "De la sine nu se îndreptează nimic în capetele unei generațiuni, căci orice cultură este rezultatul unei lucrări încordate a inteligenței libere, și datoria de a afla adevărul și de a combate eroarea se impune fără șovăire fiecărui om care nu se mulțumește cu existența sa privată, de toate zilele, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
erau să meargă așa de departe, încât ți-ar fi părut bine să fi murit după primele zile ale Unirii, de nu te-ar fi întărit speranța că aceste aberațiuni și năravuri erau trecătoare și că vor pieri după o generațiune crescută în libertate și școli românești. Atunci numai se va face o unificare sufletească totală, nu vor mai fi ardeleni și regățeni (cum zic ei), precum nu mai sunt munteni și moldoveni, ci numai români de la Nistru până la Tisa. Așadar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care făcea versuri frumoase. Uita, într-adevăr, că aceste versuri erau pe franțuzește, că în spatele Elenei era întregul neam al Văcăreștilor rău famați, al Fălcoienilor și Lahovăreștilor, că faimosul Claymoor devenea membru în familia regală și că toată truda unei generațiuni de sacrificii pentru a aduce o dinastie scoasă din gașca intrigilor pământești se năruia prin poetica ei plămădire și prin tactica plină de perseverență a domnișoarei. Așa de convinsă de ascensiunea logodnicei, încât dar de nuntă îi făcu giuvaericale ale
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
membru la Tribunalul de Suceava în timpul scurtei căimăcănii a lui Theodor Balș. Se știe că după moartea lui Balș, Poarta a numit caimacan 3 în Moldova pe principele Neculai Conache-Vogoridi. În Folticeni, orașul meu natal, era pe vremea aceea o generațiune întreagă de tineri, excepțional de numeroasă, compusă din câte doi și trei frați și anume: frații Morțun, Forăscu, Botez, Sungurof, Razu, Pleșescu, Stamate, Văsescu, Ghițescu, Gane, Macărescu, Romano etc., toți în număr de aproape 40, uniți prin strânse legături din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Țărei Românești. Astfel că dorința cea mai vie, cea mai aprinsă, cea mai generală a națiunei române, Unirea țărilor surori, era acum îndeplinită. Mulțămesc lui Dumnezeu că mi-a fost dat să le văd toate acestea! Desigur că mulți din generațiunea actuală, care vor ceti aceste rânduri amintitoare din vremi trecute, vor sta la îndoială dacă nu cumva am alunecat în exagerări sentimentale. Se poate că în dorința mea de a colora mai viu mișcarea de atunci să fi întrebuințat cuvinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
oricât de vii, nu vor fi niciodată la înălțimea faptelor săvârșite. Iar acei care au deschis ochii mai încoace și trăiesc astăzi în casa zidită gata, la adăpost de vremi răle și vijălii, aceia nu vor înțălege poate mărimea muncei generațiunei de la 1848 și 1859; își vor închipui poate că România a trebuit să fie de când lumea așa precum au găsit-o ei. Ei bine! Acelora voi zice: Închinați-vă cu "dragoste și venerațiune memoriei oamenilor din bătrâna generațiune, încălziți-vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mărimea muncei generațiunei de la 1848 și 1859; își vor închipui poate că România a trebuit să fie de când lumea așa precum au găsit-o ei. Ei bine! Acelora voi zice: Închinați-vă cu "dragoste și venerațiune memoriei oamenilor din bătrâna generațiune, încălziți-vă inimile la amintirea faptelor și virtuților lor, căci, dacă n-ar fi fost ei, cine știe ce ați fi astăzi voi și împreună cu voi, întreaga țară! ZILE TRĂITE (1903) Copiilor mei Cui aș putea mai bine să închin această carte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Mare a fost izbânda noastră, mare a fost ziua de 24 ianuarie 1859, căci fără dânsa toate faptele istorice săvârșite în urmă, precum, războiul, independența, regatul, n-ar fi avut loc; și mare trebuie să fie recunoștința noastră cătră acea generațiune de patrioți care n-au cruțat nimic în lupta lor aprigă pentru a ajunge la împlinirea visului secular a cinci milioane de români. Și dacă este netăgăduit că li se datorește o eternă recunoștință, apoi trebuie să spun cu regret
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cruțat nimic în lupta lor aprigă pentru a ajunge la împlinirea visului secular a cinci milioane de români. Și dacă este netăgăduit că li se datorește o eternă recunoștință, apoi trebuie să spun cu regret că puțină grabă a pus generațiunea noastră de a și-o manifesta. Cum este posibil ca Alexandru Lahovari care a găsit totul de-a gata și pe urma căruia n-a rămas nimic, absolut nimic alta decât un mănunchi de discursuri frumoase, să-și aibă statua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
țărei, precum a fost chestiunea Unirei, ei preferau să se ocupe de gospodăriile lor, decât să se ducă în capitală să voteze alb la alb și negru la negru sau viceversa. Nu le intrase boala politicianismului în măduva oaselor ca generațiunelor de astăzi. În întreaga țară nu știu dacă erau pe atunci două sau trei ziare politice, care și acestea serveau mai mult la legatul gavanoaselor 74 cu dulceți și astupatul ferestrelor sparte. Ce diferență de ziua de astăzi! Dacă această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cred să se găsească un om de bună-credință și în curent cu cele petrecute de la aparițiunea Convorbirilor și pănă astăzi, care să tăgăduiască această influență În cele 35 de volume ale Convorbirilor unde este consemnat capitalul intelectual al unei întregi generațiuni, sunt multe scrieri de valoare care vor rămânea ca modele de stil și de cugetare omenească în istoria literaturei noastre și nu puțin au contribuit ele de a ne face să părăsim neologismele, exagerările, tonul declamatoriu, într-un cuvânt de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cultiva așa cum ne-am cultivat, c-am putut îngriji de spiritul și inima noastră, așa cum am făcut-o, adică destul de mulțumitor. După cum, în sarcina circumstanțelor grozave de azi, trebuie pusă, în mare parte, carența intelectuală, morală și afectivă a tinerei generațiuni care se ridică. Eram deci la curent cu tot. Atât cu cele din țară cât și cu cele din restul lumei. Și cred că, în orice moment, am fi putut informa destul de exact pe oricine de mișcarea culturală și socială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
zilei la popoarele civilizate din Apus. Scopul nostru mai e, de a purta o luptă înverșunată în contra producțiunilor științifice greșite și mai ales în contra cărților de școală; căci dacă aceste vor fi rele, atunci nu putem aștepta nimic, nici de la generațiunea nouă... Cursurile profesorilor din toată țara încă vor fi criticate în revista noastră... Pentru a mântui cultura noastră științifică de o decădere mai mare decât cea de acum, trebuie să luptăm fără milă în contra ignoranței și a șarlatanizmului și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
deodată, nemijlocit după moarte, îl vedem cu coroană de geniu pe cap. Aceasta însă nu e calea unui geniu. Dacă un geniu în viață n-a fost cunoscut de atare, cum n-a fost cunoscut Eminescu, atunci e semn că generațiunea în care a trăit n-a fost în stare să-l priceapă. Dacă însă totuși ajunge a fi recunoscut de atare, atunci aceasta nu se întâmplă la nici un caz înainte de ce s-ar stinge cel puțin generațiunea lui contemporană, care
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
e semn că generațiunea în care a trăit n-a fost în stare să-l priceapă. Dacă însă totuși ajunge a fi recunoscut de atare, atunci aceasta nu se întâmplă la nici un caz înainte de ce s-ar stinge cel puțin generațiunea lui contemporană, care nu l-a priceput. Trebuie să vină o altă generațiune, care să fie în stare a-l pricepe și prețui. Aceasta e cauza, de genii necunoscuți în viață, și după moarte mai târziu au început a fi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să-l priceapă. Dacă însă totuși ajunge a fi recunoscut de atare, atunci aceasta nu se întâmplă la nici un caz înainte de ce s-ar stinge cel puțin generațiunea lui contemporană, care nu l-a priceput. Trebuie să vină o altă generațiune, care să fie în stare a-l pricepe și prețui. Aceasta e cauza, de genii necunoscuți în viață, și după moarte mai târziu au început a fi recunoscuți de atare. Cât de comic stă însă lucrul cu Eminescu! El în mijlocul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să fie în stare a-l pricepe și prețui. Aceasta e cauza, de genii necunoscuți în viață, și după moarte mai târziu au început a fi recunoscuți de atare. Cât de comic stă însă lucrul cu Eminescu! El în mijlocul aceleiași generațiuni, în un interval tare scurt de 5 ani, a fost pe aici să moară de foame, când era viu,/și/ i s-a ridicat numaidecât monument și i s-a pus bustu în Ateneu, când era mort. La 1883, în mijlocul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
rasă. Era un stilist de mare valoare, așa cum erau foarte puțini în epoca aceea. Într-o formulă populară, pot spune că Bolliac era ziaristul care scria mai bine. Dacă Cezar Bolliac n-avea însă o prea mare influență asupra tinerelor generațiuni și dacă n avea credit asupra vreunei pături sociale este pentru că nu era omul unei convingeri și nu avusese statornicie de credințe. Căci un ziarist mare nu este acela care știe numai să scrie frumos, ori să scrie mult, ori
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mișca și atrăgea atențiunea V.A. Ureche, d-rul Obedenaru (Gheorghiadi), N.D. Popescu etc. V.A. Ureche scria mult, vorbea mult, se producea în conferințe, se producea la teatru, scria istorie, se afirma ca un campion naționalist. Dar fără influență asupra generațiunilor tinere de atunci. În ciuda marei lui activități, n-a avut nici admiratori, nici discipoli.342 Doctorul Gheorghiadi Obedenaru a scris pentru teatru, dar fără mare succes. Era totuși în vază ca situație socială. În cercurile noastre se vorbea de doctorul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care așteptam ziua și ora ședinței în care era să se dezbată grava chestiune a răsturnării comitetului. Pătimaș de luptă, militant prin temperament, eram întotdeauna unul dintre cei dintâi în incinta marilor pugilate morale. Curentul liberal creștea și cucerea tânăra generațiune. Pe vremea aceea, între 1872-1874, liberalismul era aceea ce este astăzi socialismul, mai mult, aceea ce se numește astăzi „bolșevism“. Liberalii erau numiți încă „roșii“. Roșiii erau o sperietoare pentru bur ghezia cuminte și liniștită. Pe vremea aceea socialismul nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
numai lupta între două sau mai multe partide politice, dar era, mai ales, lupta între două tendințe, între două lumi antagonice. Guvernul lui Lascăr Catargiu reprezenta ultima guvernare a unei oligarhii care nu mai era înțeleasă și primită de noile generațiuni. Învățământul public rodise prea mulți oameni străini de pătura privilegiaților cari se împuținau văzând cu ochii, așa că nu numai o schimbare de guvern se prevedea, dar se simțea că altă pătură socială se așază la suprafață. Cu toate acestea nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]