203 matches
-
finalitățile actului educativ („pedagogia eficienței”, „pedagogia reușitei”, „pedagogia optimă”). * sintagma pedagogia creativității identificarea ei cu o ramură a pedagogiei (1) și cu întregul proces instructiv educativ (7); identificarea cu însăși profesia de cadru didactic (model și evaluator al creativității); sintagme generalizatoare: „școala de inventică”, „arta de a născoci”, ”arta de a fi tu însuți” Percepția asupra sistemului de învățământ din perspectiva pedagogiei creativității * aspecte specifice sistemului de învățământ: pedagogia creativității este percepută preponderent ca direcție generală a sistemului de învățământ, urmărind
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
a primit câte un text cu informații despre pierderile materiale și umane din timpul celui de-al doilea război mondial. După rezolvarea sarcinilor de lucru liderul fiecărei grupe a prezentat rezultatele iar acestea au fost inventariate Într-un tabel. Discuția generalizatoare despre participarea României la războiul mondial s-a realizat cu ajutorul unei prezentări PowerPoint după care s-a vizualizat un fragment din procesul lui Antonescu. Banda timpului Modalitate de lucru: Elevii au avut de așezat pe axa timpului datele corecte ale
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]
-
putea forma nici imaginea generalizată. Totuși, gândirea în imagini a deficientului de auz permite prea puțin evoluția principalelor calități care se realizează la auzitor prin cuvânt ca: discernământ, caracter critic, suplețea, rapiditatea, lărgimea și profunzimea gândirii. Prin specificul său, imaginea generalizatoare dispune de interpretări ale obiectelor care sunt analoge ale noțiunilor dar nu sunt echivalente ale acestora. Copilul deficient de auz are mari dificultăți în învățarea gramaticii din cauză că în limbajul mimico-gestual nu se regăsesc toate părțile de vorbire din limbă. Surzii
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
eforturi, ale aparatului fonator. De pildă cuvântul colea din sintagma locuia colea care are la bază adverbul acolo, ca o variantă populară, s-a impus pentru că forma colea, față de acolo, indică o distanță mult mai exact determinată în spațiu, față de generalizatorul acolo. Mai semnalăm faptul că eliminara vocalei inițiale a, (a)colea, impune accentuarea lui a final, dar elimină și prima silabă, cuvântul devenind evident mai scurt ca durată de emisie sonoră. Ne mai oprim la și la formele populare, ale
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
crearea unui consens pe seama străinilor (Verbunt, 1994). Stereotipurile prezintă de altfel două fațete opuse. Pe de o parte, sunt necesare deoarece sunt scheme cognitive indispensabile pentru Înțelegerea și producerea de discursuri (Dufays, 1993). Pe de altă parte, constituie o viziune generalizatoare și reducționistă asupra realității, care antrenează adesea o lipsă de toleranță față de semeni. Este așadar esențial ca pedagogul să lucreze cu elevii săi asupra reprezentărilor cu privire la celălalt. Demersul său trebuie să fie dublu. Mai Întâi, trebuie să-i facă să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stereotipurilor culturale identificate la nivelul gîndirii, stereotipuri care ar asigura coerența și individualizarea unui grup, social, etnic, a unei comunități culturale, materializate fie în mituri, ca discursuri autoreferențiale și justificatoare (miturile fondatoare), fie în prejudecăți emise în legătură cu ceilalți, ca discursuri generalizatoare și simplificatoare (este bine cunoscut textul lui Mihail Sadoveanu în care se regăsesc etichetări ale comunităților etnice, de exemplu). Stereotipul (stereotipismul), în general, este definit, în sens restrîns, ca repetarea mecanică a unei forme, ca urmare a lipsei de originalitate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ordon să...” - la cele lipsite de intensitate -„Te rog din suflet să...”) sau dezirabilul (ceea ce este dorit, rîvnit sau agreabil, pe aceeași scară: de la o intensitate puternică la o intensitate scăzută). În cadrul modalității „pozitive” mai putem adăuga enunțurile cu valoare generalizatoare sau cele care sînt expresia unor opinii personale de genul acelora din Jane Eyre, citate anterior (există multe exemple în acest sens, ultimul fiind „Femeile simt în același mod ca și bărbații”). Trebuie să amintim și adjectivele evaluative, adverbele în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
iar în domeniul predicativ, acordul se face pe baza trăsăturilor INDEX, referențiale. Wechsler și Zlatić formalizează astfel o distincție mai veche, între acordul formal și acordul semantic, prezentă și în gramaticile mai vechi, tradiționale, și fac o observație cu caracter generalizator: în interiorul grupului nominal, acordul este (mai degrabă) formal, iar în domeniul predicativ, acordul este referențial. Pronumele utilizate anaforic se acordă conform INDEX-ului. Ipoteza celor două seturi de trăsături poate explica diverse tipuri de acord: (i) acordul hibrid, al substantivelor
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de mulți alții. Reflecțiile comunicate în Fragmentele lui Lamparia se caracterizează prin forma lor concisă, prin capacitatea de a comunica fulgurant un adevăr, prin unele elemente de surpriză, prin arta de a construi paradoxuri, dar mai ales prin valoarea lor generalizatoare. Theodor Codreanu cultivă brevilocvența specifică aforismului, în primul rând pentru capacitatea ei de a închega sintetic un adevăr care pentru el este cristalizat. În eseul Un gânditor aforistic semnat de Edgar Papu și pus de Theodor Codreanu la începutul noului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Dumnezeu în om. În suferința nemărginită și în plenitudinea bucuroasă a lui Iisus se ascunde întreaga umanitate a canonului occidental", observă Theodor Codreanu ca o descifrare a cunoscutei sintagme a lui Harold Bloom "anxietatea influențelor". De aici și o concluzie generalizatoare: "scriitorii canonici creează noi Biblii, noi religii naționale, fără ca acestea să fie simțite ca "erezii", dimpotrivă, restituind universalitatea emanată de divinitate". A restitui universalitatea emanată de divinitate înseamnă a crea în marginile Adevărului, nu în ale ficțiunii sau, mai exact
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a tabloului specific ce se obține prin convergența unui număr determinat de factori ce se referă exclusiv la subiectul identificat și care îi atribuie o personalitate identitară unică. Deși deficitară pe plan de conținut concret, la fel ca orice noțiune generalizatoare, consider această formulă aplicabilă în analiza noțiunii de identitate în oricare dintre ramurile științelor umanist- sociale și istorice. Însă înainte de a proceda la abordarea directă a problematicii inerente definirii noțiunii de identitate a evreului originar din România, se cuvine să
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
și că unele masse atomice pot fi greșit determinate, deci trebuie corectate „În vârful creionului“. Mai mult, predecesorii săi căutaseră asemănări Între elemente; Mendeleev a ales drept criterii de clasificare proprietăți contrastante. Se admite Îndeobște că o idee, mai ales generalizatoare, nu apare atunci când cineva o vrea. Ea are nevoie de o perioadă de incubație În care nimeni nu știe cum este ea prelucrată În subconștient. Mendeleev a luat cunoștință În 1860, la un congres din Germania, de Încercările făcute până
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rezultatele, unde acestea vor trăi; adică, În ansamblul planetei, se Împacă capra cu varza, speciația cu traiul, potențialitatea cu manifestarea. Și tot „lenea“ pământului provoacă diversitatea de soluri la care se adaptează organisme specifice, mai mare decât În omogena și generalizatoarea apă. Implicit diversitatea vieții care animă solul. „Leneș“ fiind, pământul nu e doar un amestec brut, ci se ordonează, nu că ar vrea el, dar că așa vor viețuitoarele din el. Adică, pentru că adăpostește viață, el devine negentropic. Și, tot
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ce marchează profund și iremediabil nu doar biografia eminesciană, ci opera în întregul ei, este menit să reliefeze pregnant acest adevăr. Partea ultimă a lucrării propune o viziune sintetizatoare a celor susținute în capitolele anterioare. Întemeiat pe exemple cu valoare generalizatoare ce sunt analizate ca atare, parcursul interpretativ se direcționează de la real la sublimare, pătrunzând în magma vulcanică și încifrată a creației poetice. Analizând temele majore ale liricii eminesciene, exemplele alese sugerează corespendențele dintre topoii esențiali și sublimările acestora. Deși temele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
scrie la o primă mână nume și locuri autentice, ca apoi acestea să fie schimbate, esențializate prin actul de sublimare al creației, este clar că despre acest toponim e vorba, din moment ce-n poezie apare explicit; el are, însă, o dimensiune generalizatoare: Adesea la scăldat mergeam/ În ochiul de pădure,/ La balta mare ajungeam/ Și l-al ei mijloc înnotam/ La insula cea verde 163. Pornind de la realitatea lumii înconjurătoare, trăită în arealul ipoteștean, Eminescu proiectează în lumea ideală a construcției sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a divinei sale umbre 263. Contopirea cu somnul, mai ales înaintea unor presimțiri, a unor previziuni inexplicabile, este surprinsă de poet în mod esențializator; este, în ultimă instanță, o concluzie personală, pe care Eminescu o transformă într-una cu valoare generalizatoare: Naturile cele tari dorm mult înainte de o catastrofă 264. Toma Nour, confruntat și cufundat în sine însuși are spre final atitudinea Hyperion-ului, de care nu se va putea despărți tot restul vieții sale tumultoase: Aș vrea să mă prefac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și remunerație /112 6.3. Satisfacție și relații ierarhice /113 6.4. Un studiu de sinteză recent (Clark, 1996) /113 Capitolul 8. Șomajul și gestionarea efectelor lui /117 1. Definiție și repere /117 2. Efectele negative ale șomajului: o abordare generalizatoare /119 3. Sistemul de activități și șomajul /123 3.1. Diferitele reacții la șomaj (Cascino, LeBlanc, 1993) /124 3.2. Strategiile utilizate și rolul suportului social (Hajjar, Beelitz, Baubion-Broye, 1993) /125 3.3. Ieșirea din șomaj (Roques, 1995) /126 Partea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
reacții la șomaj (Cascino, LeBlanc, 1993) /124 3.2. Strategiile utilizate și rolul suportului social (Hajjar, Beelitz, Baubion-Broye, 1993) /125 3.3. Ieșirea din șomaj (Roques, 1995) /126 Partea a treia. PROCESE COLECTIVE /129 Capitolul 9. Leadership-ul /131 1. Abordarea generalizatoare /131 1.1. Leadership-ul ca variabilă personală /132 1.2. Comportamentele liderului /132 1.3. Participarea la decizie /133 1.3.1. Formele /133 1.3.2. Efectele participării /134 2. Abordarea contingentă /136 2.1. Situația: modelul lui Fiedler
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
abordările precedente, studiind reacțiile față de șomaj pe baza modelului sistemului de activități. Vom examina toate aceste lucrări, neglijându-le totuși pe cele care se înscriu într-o abordare diferențialistă (Warr și Jackson, 1985). 2. Efectele negative ale șomajului: o abordare generalizatoare Este vorba de o orientare care insistă asupra dificultăților psihologice generate de șomaj și care tinde să considere că aceste efecte au un caracter general. Efectele negative pot fi înțelese doar luând în calcul tot ceea ce munca îi oferă individului
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
interpersonale prin care un superior ierarhic influențează comportamentul subalternilor în sensul unei realizări voluntare mai eficiente a obiectivelor organizației și grupului". Cercetările despre leadership sunt foarte numeroase în psihologia socială. Pentru a ordona informația, vom opune mai întâi o abordare generalizatoare și o abordare contingentă. Vom încheia capitolul prezentând pistele de cercetare adoptate în prezent. 1. Abordarea generalizatoare Vom clasa într-o abordare generalizatoare lucrările care încearcă să identifice caracteristici ale liderilor sau comportamente ale acestor responsabili care să fie eficace
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
obiectivelor organizației și grupului". Cercetările despre leadership sunt foarte numeroase în psihologia socială. Pentru a ordona informația, vom opune mai întâi o abordare generalizatoare și o abordare contingentă. Vom încheia capitolul prezentând pistele de cercetare adoptate în prezent. 1. Abordarea generalizatoare Vom clasa într-o abordare generalizatoare lucrările care încearcă să identifice caracteristici ale liderilor sau comportamente ale acestor responsabili care să fie eficace în toate situațiile. 1.1. Leadership-ul ca variabilă personală Unele persoane ar fi dotate cu trăsături și
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
leadership sunt foarte numeroase în psihologia socială. Pentru a ordona informația, vom opune mai întâi o abordare generalizatoare și o abordare contingentă. Vom încheia capitolul prezentând pistele de cercetare adoptate în prezent. 1. Abordarea generalizatoare Vom clasa într-o abordare generalizatoare lucrările care încearcă să identifice caracteristici ale liderilor sau comportamente ale acestor responsabili care să fie eficace în toate situațiile. 1.1. Leadership-ul ca variabilă personală Unele persoane ar fi dotate cu trăsături și caracteristici necesare pentru a asigura eficacitatea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
nordul Europei instituie o participare prin asocierea sindicatelor. Suntem deci îndreptățiți să punem sub semnul întrebării folosirea unei participări informale care nu corespunde practicilor tradiționale. Nu avem date pentru această problemă care privește generalizarea rezultatelor. 2. Abordarea contingentă În orientarea generalizatoare, se urmărea identificarea unui stil de leadership care să fie eficient în toate situațiile. În fapt, aveam de-a face cu rezultate contradictorii. Abordarea contingentă arată că stilul nu este bun în sine. Dimpotrivă, el este adaptat sau nu la
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
sunt variabile constitutive ale modelului, nu sunt suficient studiate. Devine astfel greu de prevăzut în ce măsură o acceptare puternică va compensa ori nu o structurare slabă a postului. Totuși modelul lui Fiedler permite explicarea unor rezultate contradictorii obținute în cadrul unei abordări generalizatoare. El sugerează aplicații practice care urmăresc să schimbe situația. Pentru Fiedler, schimbarea orientării CP sau CG a liderului este greu de conceput. 2.2. Subordonații ca factori de contingență (Hersey și Blanchard, 1977) Hersey și Blanchard vor să se limiteze
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
-se faimoasele nevoi de realizare de sine și dezvoltare personală. Aportul lui rămâne foarte limitat. În plus, el presupune pasivitatea indivizilor. Modelul schimbului ni se pare mult mai novator, deoarece îl consideră pe individ activ. El se îndepărtează de orientarea generalizatoare. Dar, cum am semnalat deja, nu ia în considerare ponderea grupurilor, privind negocierea doar la nivel interindividual. Este o limită importantă care va trebui depășită. DE REȚINUT • La origine, cercetările despre leadership au urmat o orientare generalizatoare. Se dorea reperarea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]