2,287 matches
-
ar favoriza aderarea eritrocitelor la endoteliul vascular, cu obstrucția tranzitorie a vaselor. Nivelul intracelular de fructoză este crescut în multe din țesuturile țintă ale diabeticilor. S-a demonstrat că AGE intracelulari provoacă mutații ale ADN, sugerând efecte negative asupra expresiei genice. La nivelul arterelor mici și capilarelor, inclusiv capilarele glomerulare renale, albumina și alte proteine plasmatice se leagă de membrana bazală glicozilată fiind răspunzătoare, în parte, de îngroșarea ei. În ultimii ani, s-a stabilit o relație directă între hiperglicemia cronică
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
ar putea permite regenerarea masivă a țesuturilor chiar cu sfidarea limitelor biologice, creează reale probleme de ordin moral, psihologic și sociologic, cu impact negativ asupra individului și societății. 5. catagrafierea genomului uman, și nu numai, a deschis larg porțile terapiei genice cu rezultate spectaculare pentru unele boli genetice, dar a deschis În egală măsură porțile manipulării genetice, greu de controlat, cu toată legislația În domeniu, ceea ce poate reprezenta un risc enorm pentru umanitate. Fiecare din aceste aspecte, chiar dacă au ca scop
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a vieții care se poate substitui actului creației primordiale, aspect care nu va trebui să depășească o anumită rezonabilitate, dincolo de care riscurile sunt enorme. În același context se Înscrie și cel de al cincilea aspect, care se referă la terapia genică și manipularea genetică, Între care cel puțin ultima poate fi subînțeleasă, de asemenea, ca o tentativă de subminare a actului creației. Iată așadar, că științele medicale chiar dacă au ajuns să crească speranța de viață la naștere, să prelungească viața, să
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care prima săptămână de viață este marcată de; detresă respiratorie gravă, afectări pluriorganice și tulburări hemodinamice; leziuni cerebrale cum ar fi: leucomalacia periventriculară și hidrocefalia posthemoragică; displazia bronhopulmonară; nou născutul la termen cu: encefalopatie hipoxic-ischemică; malformații congenitale, anomalii cromozomiale și genice; patologie dobândită; de la infecție meningoencefalică la suferința de organ. Acestor dileme etice trebuie să le răspundă principiile etice care trebuie să plece de la premisa aplicării a tot ceea ce știința medicală oferă și mai ales aplicarea cu consecvență a binefacerii și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
oferi posibilitatea restabilirii Într-un timp record a capacității coagulante a sângelui bolnavului de hemofilie În condițiile apariției episodului hemoragic. Prima, În sensul prevenției sângerărilor, a doua În sensul stopării imediate a hemoragiei declanșate. De mare perspectivă se anunță terapia genică constând În inserția unei gene funcționale pe cromozomul X, care să permită sinteza proteinei corespunzătoare factorului deficitar pentru ambele tipuri de hemofilie. Această perspectivă terapeutică ar asigura o modalitate eficientă de prevenție, fie că această proteină sintetizată este nativă, sau
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
celulei mutante, cu apariția neoplaziei (fig.17.1). 17.3. ANATOMIE PATOLOGICĂ Tumorile se caracterizează prin particularități ale celulei tumorale, țesutului tumoral, creșterii și extensiei lor. 1. Celula tumorală se deosebește de celula normală prin modificări morfologice, biochimice, antigenice, metabolice, genice, cromozomiale, funcționale și de proliferare. Toate aceste particularități îi permit să eludeze legile diviziunii și diferențierii conferindu-i un grad mare de autonomie. Modificări morfologice: Celula tumorală tinde să se apropie de celula primitivă, prin dediferențiere. Are o formă diferită
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
ovariene sau testiculare. Antigenul carcinoembrionar (ACE), este prezent în cancerele digestive. Prezența acestor antigene poate fii detectată în laborator și astfel folosită în diagnosticul și monitorizarea postoperatorie a cancerului. Sinteza acestor antigene este expresia unei depresii a unor gene. Modificări genice. Mutațiile genetice conduc la apariția de oncogene care guvernează transformarea malignă. Sunt descrise gene diferite care acționează asupra moleculelor de ADN, carcinogenilor exogeni și oncogene. Oncogenele sunt protooncogene (gene normale) modificate structural și funcțional prin translocație, amplificare genetică, mutație punctiformă
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
genetice conduc la apariția de oncogene care guvernează transformarea malignă. Sunt descrise gene diferite care acționează asupra moleculelor de ADN, carcinogenilor exogeni și oncogene. Oncogenele sunt protooncogene (gene normale) modificate structural și funcțional prin translocație, amplificare genetică, mutație punctiformă, rearanjare genică sau inserție virală. Ele au caracter dominant favorizând proliferarea celulară. Au fost descrise și antioncogene (gene supresoare ale tumorilor) ce inhibă proliferarea celulară. Caracterul dominant sau recesiv al genelor, interacțiunile lor modifică evoluția celulei normale transformând-o stadial în celulă
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
schemei terapeutice adecvate fiecărui caz în parte este o condiție majoră de îmbunărtățire a prognosticului. 17.7. TRATAMENTUL Tratamentul actual al neoplaziilor este multimodal, asociind în scheme terapeutice adecvate fiecărui caz chirurgia, radioterapia, chimioterapia, imunoterapia, endocrinoterapia, hipertermia, terapia biologică, terapia genică sau terapia simptomatică. Terapia poate avea o viză curativă sau paliativă în funcție de stadiul evolutiv al tumorii. De aceea esențial pentru stabilirea schemei terapeutice este stadializarea și gradingul tumorii, dar și mai important pentru ameliorarea rezultatelor este diagnosticarea cât mai precoce
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
și receptori). Poate fi aplicată local (în contact cu tumora sau la distanță de ea), regional (în cavități seroase) și general. Frecvent este folosită în asociere cu chimio sau radioterapia (chiar intraoperator) datorită potențării efectelor citotoxice. 17.7.7. TERAPIA GENICA Terapie a viitorului, abia la debut, este bazată pe ingineria genetică a oncogenelor (tot mai bine cunoscute). Își propune corectarea mutațiilor genice, a expresiei acestora prin introducerea de gene funcționale. 17.7.8. TERAPIA SIMPTOMATICA Pe toată durata bolii, dar
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
este folosită în asociere cu chimio sau radioterapia (chiar intraoperator) datorită potențării efectelor citotoxice. 17.7.7. TERAPIA GENICA Terapie a viitorului, abia la debut, este bazată pe ingineria genetică a oncogenelor (tot mai bine cunoscute). Își propune corectarea mutațiilor genice, a expresiei acestora prin introducerea de gene funcționale. 17.7.8. TERAPIA SIMPTOMATICA Pe toată durata bolii, dar mai ales în fazele terminale schemele terapeutice de bază descrise anterior trebuie să fie asociate cu diferite alte medicații menite să îmbunătățească
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
început să fie folosite cu succes în repararea organelor lezate precum inima, creierul și mai nou chiar dantura (prin muguri dentari din care se dezvoltă dinți noi. Un alt domeniu extrem de promițător pentru viitor este constituit de așa-numita terapie genică. Fie că este vorba de vindecarea in vivo a unor boli având cauză genetică sau de îmbunătățirea performanțelor generale ale ființei umane, această terapie, adresată propriilor noastre gene este, în momentul de față, posibilă. Cercetători de la Universitatea din Florida au
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
este vorba de vindecarea in vivo a unor boli având cauză genetică sau de îmbunătățirea performanțelor generale ale ființei umane, această terapie, adresată propriilor noastre gene este, în momentul de față, posibilă. Cercetători de la Universitatea din Florida au folosit terapia genică pentru a reda vederea cobailor ce sufereau de o formă ereditară de orbire. Dr. Richard Weleber, profesor la genetică moleculară și medicină la Universitatea din Oregon, SUA, afirma referitor la reușita colegilor de la Universitatea din Florida: „Această reușită validează conceptul
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
cobailor ce sufereau de o formă ereditară de orbire. Dr. Richard Weleber, profesor la genetică moleculară și medicină la Universitatea din Oregon, SUA, afirma referitor la reușita colegilor de la Universitatea din Florida: „Această reușită validează conceptul posibilei folosiri a terapiei genice asupra sistemului format de celulele conuri din ochi, fapt deosebit de important pentru un mare număr de boli degenerative”. Dacă până acum se foloseau diverși viruși pentru a „livra” încărcătura genică asupra A.D.N. ului celular, iată că o descoperire recentă
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
din Florida: „Această reușită validează conceptul posibilei folosiri a terapiei genice asupra sistemului format de celulele conuri din ochi, fapt deosebit de important pentru un mare număr de boli degenerative”. Dacă până acum se foloseau diverși viruși pentru a „livra” încărcătura genică asupra A.D.N. ului celular, iată că o descoperire recentă aduce o perspectivă îmbucurătoare asupra aplicării pe scară largă a terapiei genice la om. Probabil că vă mai aduceți aminte de transpozoni, acele gene săritoare descoperite de Barbara McClintock prin
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
pentru un mare număr de boli degenerative”. Dacă până acum se foloseau diverși viruși pentru a „livra” încărcătura genică asupra A.D.N. ului celular, iată că o descoperire recentă aduce o perspectivă îmbucurătoare asupra aplicării pe scară largă a terapiei genice la om. Probabil că vă mai aduceți aminte de transpozoni, acele gene săritoare descoperite de Barbara McClintock prin anii ’50. O asemenea genă, identificată în molia verzei ar putea constitui o alternativă la viruși pentru realizarea terapiei genice in vivo
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
a terapiei genice la om. Probabil că vă mai aduceți aminte de transpozoni, acele gene săritoare descoperite de Barbara McClintock prin anii ’50. O asemenea genă, identificată în molia verzei ar putea constitui o alternativă la viruși pentru realizarea terapiei genice in vivo la om, la prețuri de cost mult mai scăzute și având o siguranță mult mai mare decât cea virală. Dr. Joseph M. Kaminski, medic oncolog la Colegiul Medical din Georgia afirma: „Unul dintre scopurile noastre îl constituie folosirea
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
glucocorticoizi și mineralocorticoizi, retinoizi, hormoni tiroidieni, vitamina D3 și unii receptori orfani [1]. Receptorul androgenic mediază efectele celulare ale testosteronului și dihidrotestosteronului (DHT). Cuplarea acestor liganzi hidrofobi determină o modificare conformațională a receptorului care duce la activarea (sau inhibarea) transcripției genice și permite transformarea semnalelor extracelulare în răspunsuri intracelulare [2]. Gena receptorului androgenic este localizată la nivelul cromozomului X în regiunea q11-q12 și are o lungime de aproximativ 90 kilobaze (kb). Regiunea codantă conține 8 exoni. Au fost descrise mai multe
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
motivele de dimerizare și secvența de localizare nucleară a receptorului, ceea ce permite translocarea nucleară [3]. Mecanismul de acțiune clasic descris pentru receptorul androgenic este reprezentat de reglarea pozitivă sau negativă a transcripției genelor țintă. În cazul reglării pozitive a expresiei genice, receptorul androgenic se leagă sub formă homodimerică cu secvențe nucleotidice specifice de la nivelul promoterilor genelor țintă, stimulându-le activitatea. Acest efect este mediat de legarea receptorului androgenic (prin intermediul domeniului N-terminal) la factori bazali de transcripție (TFIIF și TATA box
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
transrepresia). Acest efect poate fi mediat fie de interacțiunea Efectele hormonilor sexuali asupra aparatului cardiovascular 65 receptorului cu ADN, fie cu alți factori de transcripție (a căror activitate este inhibată). Un al treilea mecanism prin care receptorul androgenic reglează expresia genică implică stimularea procesului de transactivare de către receptor, în urma acțiunii unor factori de creștere ca EGF sau IGF-I. S-a arătat că receptorul androgenic poate fi activat de către acești factori de creștere chiar și în manieră independentă de ligand [9
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
În anumite situații, coactivatorii au funcții enzimatice care favorizează transcripția genelor țintă de către aparatul general de transcripție [11, 14, 15]. Pe de altă parte, au fost puse în evidență și proteine asociate receptorului estrogenic care mediază efecte inhibitorii asupra transcripției genice (corepresori). Mecanisme non-genomice de acțiune ale hormonilor sexuali Au fost puse în evidență efecte ale hormonilor steroizi care apar prea rapid pentru a fi mediate de activarea transcripției și sintezei proteice. Aceste efecte neconvenționale au fost atribuite unor mecanisme „non-genomice
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
se numără MAPK (mitogen activated protein kinases), tirozin kinaze și lipid kinaze. Aceste căi reprezintă mecanisme de transducție ubicuitare ale semnalelor provenite de la diverși factori de creștere, iar activarea lor este legată de evenimente celulare importante, cum ar fi expresia genică, proliferarea și supraviețuirea celulară [19]. MAPK sunt organizate în module formate din trei etape, în cadrul cărora o kinază din amonte fosforilează și activează MAPK din aval [37]. Sunt descrise trei cascade principale: kinaza reglată de semnale extracelulare 1/2 (ERK
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
monocatenar, circular sau linear. Aplicațiile tehnicii PCR sunt multiple, ele deschizând noi posibilități în biologia moleculară. Dintre acestea amintim: detectarea polimorfismelor genetice, care pot fi datorate numărului diferit de repetiții în tandem, precum și variației secvențelor mini- sau microsateliților; studiul expresiei genice prin reacția de amplificare sub aspectul cantității produșilor finali (PCR cantitativ), iar analiza produșilor de reacție ne dau informații despre activitatea unor gene într-un tip celular dat; mutageneza prin reacția polimerazei în lanț, metoda folosită curent pentru analiza structurii
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cantității produșilor finali (PCR cantitativ), iar analiza produșilor de reacție ne dau informații despre activitatea unor gene într-un tip celular dat; mutageneza prin reacția polimerazei în lanț, metoda folosită curent pentru analiza structurii și funcțiilor proteinelor; amplificarea unor secvențe genice care pot conduce la identificarea mutațiilor cunoscute sau a unora noi apărute. 2. Analiza polimorfismelor ADN amplificate aleator (RAPD) Metoda RAPD, datorită simplității ei, a faptului că necesită cantități extrem de reduse de ADN și a capacității de a releva un
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
-ului uman, o mare parte a lui, încă necodată și supranumită gunoi genetic, ocupând un spațiu considerabil, este în curs de descifrare. Porțiunea "negenică" a ADN-ului, cea necodată, reprezintă 98% din genom. Ea are importante funcții în regularizarea expresiei genice, organizarea arhitecturii cromozomice și a semnalelor de ereditate epigenetică (în afara secvențelor genelor). Diferența genetică dintre ADN-ul diferiților indivizi este mai mică de 0,1%. Între cimpanzeii de tip bonobos și oameni diferențele sunt de sub 4%. Genomul uman, sau setul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]