167 matches
-
a doua latură a pregătirii studenților, respectiv Geografia umană cu toate ramurile ei, la un nivel tot atât de înalt ca și Geografia fizică a lui M.David. Dacă M.David strălucea prin trăinicia argumentării și corelarea cu toate domeniile conexe (geologia, geomorfologia, climatologia, hidrologia, biologia, pedologia), Gh.Năstase strălucea prin interferența cu Istoria, Demografia, Etnografia, Toponimia, Antropologia etc.), fiind totodată un bun cunoscător a numeroase limbi străine (rusa, franceza, engleza, germana ș.a.). Am admirat la el și stilul conciziei, preciziei în vorbire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
climatologia, hidrologia, biologia) dețineau o pondere importantă în pregătirea geografilor ieșeni, de unde și poziționarea geografiei în cadrul Facultății de Științe Naturale, fiind singura din țară care punea accent pe studiul naturii cu geosferele sale (desigur, fără a ignora antroposfera), dar accentuând geomorfologia (singura nerevendicată de alte discipline) și abordând inclusiv climatologia și hidrologia sub forma lor geografizată. Doar biologia (botanica, zoologia), mult specializată, neputând fi acoperită de geografi, a fost predată de biologi, în formă pură la începuturi ... și adaptată mai apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și camera laboranților. Eu, la început, cu titlul de "preparator", nu aveam un statut didactic precizat " Stai unde vrei și lucrezi cu cine-ți place". La început am stat în bibliotecă și asistam benevol la cursuri (Geografia României I.Gugiuman, Geomorfologie C.Martiniuc, Geografia umană și economică I.Șandru) și supravegheam lucrările practice de Geomorfologie la C.Martiniuc, care m-a și invitat să mă mut cu el în birou. Din anul universitar 1950/1951 a început să se intre tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
didactic precizat " Stai unde vrei și lucrezi cu cine-ți place". La început am stat în bibliotecă și asistam benevol la cursuri (Geografia României I.Gugiuman, Geomorfologie C.Martiniuc, Geografia umană și economică I.Șandru) și supravegheam lucrările practice de Geomorfologie la C.Martiniuc, care m-a și invitat să mă mut cu el în birou. Din anul universitar 1950/1951 a început să se intre tot mai plenar în dispozițiile legii restructurării învățământului superior din 1948, prin introducerea de obiecte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
superior din 1948, prin introducerea de obiecte noi. Întrucât cadrele de bază (Mihai David, Gh.Năstase și N.Lupu) erau îndepărtate politic, iar cele din a doua generație erau puține și strict specializate (I.Gugiuman în Climatologie, C.Martiniuc în Geomorfologie, I.Șandru în Geografie umană, I.Sârcu în Geografia României, Victor Sficlea în Cartografie-Topografie), eu fiind primul din a treia generație și singurul pentru încă vreo doi ani până la noi încadrări (V.Băcăuanu, I.Hârjoabă, I.Donisă, Al.Ungureanu ș.a.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
până la formarea de specialiștii în anii următori, plus faptul că am fost direct investit cadru de predare la Geografia României (până la titularizarea lui I.Sârcu din 1951/1952). Dacă la acestea mai adaug cursurile, lucrările practice și/sau seminariile de Geomorfologie, Climatologie, Hidrologie, Biogeografie și Pedologie ținute la Institutul Pedagogic Iași, îmi dau seama că în primii 10-15 ani de activitate a trebuit să fac față la 17 discipline geografice. A fost pentru mine un efort extraordinar de voință și stăruință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
-Lector, 1.X.1957-14.IX.1975; -Conferențiar,15.IX.1975-14.IX.1982; -Profesor,15.IX.1982-1.VII.1987 și profesor consultant din 1987; -Conducător de doctorat, din 5.IX.1990. 4.Activitatea științifică, în domeniile: geografie fizică, geografie landșaftică, pedogeografie, geomorfologie. 5.Atestări onorifice naționale și internaționale: -Membru al Societății Române de Geografie; -Membru al Societății Naționale Române de Știința Solului; -Membru de Onoare al Societății Naționale Române de Știința Solului; -Membru al Societății Internaționale de Știința Solului; -Membru al Academiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și pol.a R.S.R., Centr.de șt.soc., Iași. SÎRCU I., BARBU N., PAULENCU D. (1971), Masivul Rarău. Unele observații geomorfologice, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. SÎRCU I., BARBU N., PAULENCU D. (1972), Contribuții cu privire la geomorfologia masivului Rarău, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVIII. LIXANDRU GH., BARBU N. (1972), Studiul apelor freatice din lunca Bahluiului în sectorul Iași-Podu Iloaiei, Lucr.Conf.Naț.de Șt.Solului. DONISĂ I., BARBU N., IONESI L. (1973), Etapele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ulterior și "nașul" meu de căsătorie ... Constantin Martiniuc. Mulți de la catedră ... noi cei din a treia generație de la Geografia ieșeană ... suntem recunoscători pentru rolul formativ avut asupra noastră de acest profesor atât de documentat teoretic și, totodată, cunoscător al terenului, geomorfologia fiind domeniul geografic în care a excelat și în care s-a impus ca formator de "școală" la Universitatea din Iași. Ei bine ... acest om ultraserios avea și un hobby ... iubea sportul și în primul rând fotbalul ... cunoaștea toate echipele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
între toate componentele întregului geografic, cu expresia sa teoretică în mediul geografic și concretă în peisajul geografic. În această accepție de unitate în diversitate au fost concepute aprofundările privind învelișurile fizico-geografice: litologia (studiul rocilor scoarței terestre de la planetar la local), geomorfologia (studiul reliefului), climatologia (studiul atmosferei), hidrologia (studiul apelor curgătoare și subterane), biologia (învelișul plantelor și animalelor), pedologia (învelișul de sol); iar în cadrul învelișului uman (antropogeografic), s-au diferențiat geografia populației și geografia economică. În ambele domenii, fizic și uman, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
regional, districtual și local. Diversificarea specializărilor a atras după sine și înmulțirea cadrelor de specialiști. În domeniul geografiei fizice, baza și permanența au fost asigurate de Liviu Ionesi în geologie, V.Băcăuanu, I.Donisă, I.Hârjoabă și Irina Ungureanu în geomorfologie, Elena Erhan în climatologie, Maria Schram, Maria Pantazică, I.Stănescu în hidrologie, N.Barbu în pedogeografie, V.Băican în cartografie-topografie, cu mențiunea că majoritatea au activat (și unii chiar s-au remarcat) și în alte specializări fizico-geografice de exemplu, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mențiunea că majoritatea au activat (și unii chiar s-au remarcat) și în alte specializări fizico-geografice de exemplu, în geografie fizică generală (I.Donisă), în geografia continentelor (I.Hârjoabă), în aspectele regionale de vegetație-faună (N.Barbu) dar, majoritatea și în geomorfologie specializare moștenită de la generațiile anterioare ca un specific al geografiei ieșene. De remarcat că pe traseu, în acest domeniu, au mai activat cu rezultate onorabile I.Bojoi și I.Ichim, iar temporar Eugenia Petraș și D.Ploscaru. Reuniune științifică în cadrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
economică (studiază răspândirea resurselor naturale și cele cinci ramuri economice: industria, agricultura, transporturile, comerțul și turismul). GEOLOGIE știința care se ocupă cu studiul interiorului scoarței terestre, al compoziției, structurii și evoluției Pământului; timpul geologic se măsoară în milioane de ani. GEOMORFOLOGIE știința care se ocupă cu studiul formelor de relief. GHEIZER izvor fierbinte care țâșnește cu putere la anumite intervale de timp; cele mai fierbinți și cele mai înalte gheizere din lume se află în Noua Zeelandă. GHEȚAR gheață formată pe uscat
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
colaborare, din care 15 în străinătate. A publicat peste 106 articole științifice în reviste de specialitate și a redactat patru hărți pedologice. Activitatea de cercetare depusă dea lungul anilor s-a derulat în special în domeniile geografiei fizice, științei solului, geomorfologiei, ecologiei etc. Împreună cu profesorul doctor Ioan Hârjoabă a editat cinci volume denumite Factori și procese pedogenetice din zona temperată (1994, 1995, 1996, 1998, 1999). În anul 1998 a fost premiat de Academia Română cu premiul Gheorghe Munteanu Murgoci pentru lucrarea Depresiunea
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
secțiile de geografie ale universităților românești. A contribuit la formarea a peste 35 de generații de geografi, cadre didactice și cercetători. Activitatea științifică a prof. dr. Victor Sficlea s-a desfășurat, în principal, în două domenii de cercetare: cartografie și geomorfologie. În domeniul geomorfologiei, a editat opt lucrări, principala realizare fiind reprezentată de Studiul geomorfologic al Câmpiei înalte a Covurluiului, tipărită la Editura Academiei Române, în 1976. Lucrările de cartografie realizate se pot grupa în lucrări referitoare la istoria cartografiei românești (15
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
ale universităților românești. A contribuit la formarea a peste 35 de generații de geografi, cadre didactice și cercetători. Activitatea științifică a prof. dr. Victor Sficlea s-a desfășurat, în principal, în două domenii de cercetare: cartografie și geomorfologie. În domeniul geomorfologiei, a editat opt lucrări, principala realizare fiind reprezentată de Studiul geomorfologic al Câmpiei înalte a Covurluiului, tipărită la Editura Academiei Române, în 1976. Lucrările de cartografie realizate se pot grupa în lucrări referitoare la istoria cartografiei românești (15 lucrări); cartografia tematică
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Bălți, Chișinău și Galați. Paralel cu activitatea didactică din aceste unități de învățământ, profesorul I.Gugiuman și-a continuat cercetările începute încă din anii studenției. Astfel, în această perioadă efectuează și publică în diferite reviste studii importante de Geografie umană, geomorfologie ori hidrologie în care a abordat: originea și evoluția orașului Huși (1934), localizarea geografică a așezărilor omenești de pe 10 Mureș (1935), alunecările de teren și scurgerile de gloduri de pe valea Bârladului și a Crasnei (1936), modul de grupare a așezărilor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
așezărilor omenești din stepa deluroasă a Fălciului (1938), originea și evoluția teritorială și demografică a orașului Bălți (1938), migrația sezonală a bulgarilor grădinari din Huși (1939), cazuri de meandre compuse la unele râuri din România - Siret, Bârlad, Prut, Nistru (1940), geomorfologia văii Lohanului și implicațiile antropogeografice induse de geomorfologia acestei văi (1942) și multe altele. Majoritatea aspectelor geografice descifrate pe teren de profesor aveau caracter inedit pentru geografia românească, fiind apreciate de către specialiști pentru valoarea lor teoretică și practică. Menționăm că
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
originea și evoluția teritorială și demografică a orașului Bălți (1938), migrația sezonală a bulgarilor grădinari din Huși (1939), cazuri de meandre compuse la unele râuri din România - Siret, Bârlad, Prut, Nistru (1940), geomorfologia văii Lohanului și implicațiile antropogeografice induse de geomorfologia acestei văi (1942) și multe altele. Majoritatea aspectelor geografice descifrate pe teren de profesor aveau caracter inedit pentru geografia românească, fiind apreciate de către specialiști pentru valoarea lor teoretică și practică. Menționăm că, printre aceștia s-a numărat și ilustrul geograf
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
al Mării Negre. Pe lângă aceste contribuții importante la dezvoltarea climatologiei, în general, a climatologiei urbane din România, în special, profesorul meu a avut în atenție noi și noi subiecte pe care le-a tratat în lucrări de metodica predării cunoștințelor de geomorfologie în învățământul elementar și mediu, de metodica reprezentării grafice a caracteristicilor vântului, inclusiv, a calmului atmosferic prin reprezentarea procentuală a acestuia, de precizare a unor definiții, termeni și expresii geografice (1977), de îndrumare pentru studierea climei orașelor din România, în
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
A elaborat numeroase lucrări științifice, articole și monografii geografice. Dintre toate științele geografice, cel mai mult l-au preocupat cele din domeniul geografiei fizice, în special, climatologia regională și climatologia urbană. În preocupările sale n-au lipsit însă cercetările de geomorfologie, hidrologie, monografiile complexe, probleme de geografia populației. Activitatea științifică de-a lungul întregii vieți, s-a concretizat în elaborarea a numeroase lucrări științifice, articole și monografii geografice. Dintre acestea, cele mai importante sunt : Orașul Huși - așezare, origine și evoluție, articol
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
geografii de seamă ai țării noastre înțelegând și militând pentru o geografie modernă, teoretică și practică. Printre preocupările sale geografice se înscriu inițial cele de geografia populației și așezărilor omenești, după care abordează probleme de teren legate mai mult de geomorfologia Podișului Moldovenesc. Datorită pregătirii sale temeinice, stilului său ales de muncă, primește în anul 1972 gradația de merit. În cadrul facultății a predat cu multă pricepere și dăruire mai multe cursuri de bază. Prin elaborarea acestor cursuri profesorul Alexandru Obreja și-
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de imaginea și profesionalismul fără echivoc al regretatului domn profesor doctor Băcăoanu Vasile. Poate pe undeva structura mea, cu siguranță formatul meu profesional a avut o aplecare evidentă către latura fizică a geografiei ca știință, cu atât mai mult spre geomorfologie ca știință, iar acest lucru l-am asociat prestației imbatabile, academice prin excelență a domnului profesor. Era un „colos” în tehnica experimentală aplicativă a geomorfologiei, un fin observator al proceselor în speță, un profesor universitar complet, de care eu auzisem
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
o aplecare evidentă către latura fizică a geografiei ca știință, cu atât mai mult spre geomorfologie ca știință, iar acest lucru l-am asociat prestației imbatabile, academice prin excelență a domnului profesor. Era un „colos” în tehnica experimentală aplicativă a geomorfologiei, un fin observator al proceselor în speță, un profesor universitar complet, de care eu auzisem prima dată la Brăila. Doamna profesoară Moise îi fusese studentă în anii ’60 și-mi spusese ce privilegiu aveam, avându-l ca profesor pe acest
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
triunghiularul abordării sistemice” în materie de geografie fizică, montat pe nume referențiale ale geografiei ca știință, ca de pildă Băcăoanu-Barbu-Ungureanu. Cu domnul profesor Băcăoanu ne-am întâlnit prima dată în anul II, la vremea aceea făceam împreună și cursul de geomorfologie, în egală măsură și lucrările practice aferente acestuia. Era un domn înalt, o construcție organică, bine articulată, un om „frumos la chip și suflet”, un om a cărui „generozitate atitudinală și verbală” făcea să te simți util, respectat și ascultat
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]