4,128 matches
-
se înseninează și se aud cîntece și se vede lumină, "visul unei nopți de vară s-a amestecat în ger". Imaginea efemeră, căci domnia selenei este scurtă și Miazănoaptea revine repede la starea ei inițială de dezolantă pustietate de gheață, ger și uragane dezlănțuite. Visul nopții de vară" este numai aspirație imposibil de împlinit. Dar, Nordul, Miazănoaptea, este și generator de istorie. Zeii nordici în frunte cu Odin decid moartea Romei: deoarece orașul de pe malurile Tibrului reușise să constituie un imperiu
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
deceniu, un cuvînt care și-a amplificat vizibil sfera de întrebuințare, mai ales în rîndul tinerilor, e adjectivul și adverbul nașpa: Vom acorda premiul de cel mai nașpa student" (Opinia Studențească, 24, 1991, 3); "e tare nașpa să lucrezi pe ger" (M. Avasilcăi, Fanfan, rechinul pușcăriilor, 1994, 34); "cea mai "nașpa" fază a trăit-o o dată cînd (...) a rămas mut sesizînd că și-a uitat știrile în altă încăpere" (Evenimentul zilei = EZ, 2313, 2000, 2) etc. Cuvîntul face parte din categoria
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
O durere bruscă îți îndoaie genunchii/ te lasă să crezi că ultima rămășiță a zilei/ e ca un punct luminos/ răsucit în carne" (Rămășițele zilei) sau "îmi port umbra așa ca un cer părăsit unde ploaia/ sapă adânc. mușcat de ger trupul meu bântuie zile și nopți" (Jurnal: ziua a șaptea) și încă "aici unde am casă îmi închipui femeia/ ca pe un câmp de urzici unde în fiecare zi/ mă plimb desculț ca un rege hitit." (Flori roșii). Radu Florescu
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
cea mai de seamă a oricărui regim politic care se respectă. În așteptare, sfătuia în unul din aforismele sale Victor Eftimiu, fă altceva. Dacă ne destănuia și ce anume, n-am mai avea astăzi nici o problemă. Ca în romanele circulare, ger sclipitor, sărbători îmbelșugate!
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
aveți parte... (neinteligibil) ...să dea damblaua-n voi... să vă moară copiii (!!!)... să vă lingă pă bot câinii... Să... (ceva cu coliva)... Cerul foarte limpede deasupra munților, Luceafărul apărut, spinarea ninsă a Bucegilor roză sub palpitația vie a stelelor, jos ger, zăpada scârțâie puternic... Momentul în care C. trece peste pietroaiele vinete brăzdate de șuvițe albe de silex ale drumului și deschide portița de lemn ținând în brațe snopul tânăr de grâu cules și cum se apropie el de cișmeaua deschisă
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
nici asta prea mult), care nu cunosc nevoia de a purta cizme și blănuri și de a face cald zi și noapte, șase luni din douăsprezece! Fericiți mai ales să nu știi ce înseamnă să-ți cîștigi pîinea pe un ger de minus douăzeci de grade, cînd ai prefera să nu mănînci trei zile decît să bați drumurile cu încălțămintea găurită și să te întorci seara flămînd și înghețat." Dar n-au zăbovit prea mult prin Constantinopole. Au ajuns la Alexandria
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
îngheață pe cutia de lapte. Am omis să îmi iau mănuși, iar frigul nu mă ajută. Norocul meu e că am ajuns înapoi la bloc unde păstrez vie speranța căldurii. Strada e aproape goală. Normal, e 7 dimineața pe un ger cumplit. Totuși, o siluetă neagră se conturează la marginea drumului. Un bărbat, și stă în fața blocului meu. Probabil așteaptă pe cineva. La 7 dimineața?! Oricum, nu e problema mea. Și probabil nici nu aș fi considerat-o vreodată dacă bărbatul
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
incapabili să ne vedem așa cum arătam și trăiam "înainte": cu ciorapi cârpiți și haine ponosite, demodate și de proastă calitate, încovoiați și cu chipuri apăsate de deznădejde, extenuați de efortul de a procura mâncare, străbătând strada și viața terorizați de ger, de întuneric și de restructurările pe criterii politice; * Pentru că, în evaluarea distanței dintre "acum" și "înainte", omitem să luăm în calcul elementele care privesc calitatea vieții, elemente pe care nivelul de trai le incorporează cu obligativitate: cum se depozitează gunoiul
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
privesc gata să cad... Se apleacă... pe drumul de țară... cu urme adînci de copite de cal... se apleacă... și o văd cum soarbe apa strînsă în urma unei copite... Amintire ce mă va urmări pînă azi. De anul nou, pe ger și ninsoare, oamenii care taie găini, iar găinile, albe unele, ce se zbat între nămeți, însîngerate. Viziunea unui revelion de demult. * La Talcioc. Privesc de sus (în vara lui 1950) de pe marginea rîpei de mahala tîrgul cu bunuri de vînzare
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
în suferințe, veseli în nădejdi 95. Au ieșit puternici din slăbiciune (Evr., 11, 34); nu așteptau momelile plăcerilor cei pe care-i îngrășa foamea. Nu-i ardea fierbințeala verii, fiindcă-i răcorea nădejdea harului veșnic. Nu-i dobora frigul și gerul pe cei ce iernau încălziți duhovnicește de credința lor. Nu se temeau de cătușele oamenilor, fiindcă-i descătușa Iisus. Nu doreau să fie răscumpărați de la moarte, fiindcă știau că vor fi înviați de Hristos 96. Desfătarea acestei vieți le era
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
se va fi întâlnit de cel puțin patru ori, în călătorie sau la Paris). Fibră de meridional - cel puțin în plan psihologic -, moldoveanul resimte, zice Călinescu, o anume teroare "de fenomenul boreal", ceva din "oroarea italică a lui Ovid pentru gerul scitic"... "Hiver, vous n'ętes qu'un vilain!" apostrofase poetul de pe Loara acest anotimp, ba chiar îi spusese că ar fi trebuit să fie surghiunit ("bannir en exil"), el care avea să aștepte două decenii și jumătate ca Franța să
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
în dezacord cu unele din seducătoarele ecleraje ale lui G. Călinescu, sau am rezerve la "generalizări" ale unor caracterizări valabile doar în unele cazuri. Așa se întâmplă cu teroarea "de fenomenul boreal", apropiat de "oroarea italică a lui Ovid pentru gerul scitic". Asemenea frisoane de mediteranean va fi resimțit Alcsandri în reveria sa coșmardescă din Pohod na Sibir - unde, fără s-o spună nicăieri, pare a retrăi mărturii asupra Marii Armate decimate a lui Napoleon retrăgându-se din Rusia... Dar în
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
resimțit Alcsandri în reveria sa coșmardescă din Pohod na Sibir - unde, fără s-o spună nicăieri, pare a retrăi mărturii asupra Marii Armate decimate a lui Napoleon retrăgându-se din Rusia... Dar în pastelurile propriu-zise, lucrurile stau altfel; nicăieri iarna, gerul, crivățul nu-l amenință direct pe Eul liric - el e bine instalat la gura sobei sau parcurge în sanie, bine încotoșmănit, peisaje hibernale neagresive ("Eh, voi sănii, sănii, și voi cai, voi cai", exclamă Serghei Esenin; "sănii cu cai înzurgălăiți
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
iernii, fără a fi doborât de vreo panică specială, "cade pe gânduri", cugetă adică la ceea ce are de făcut, și, mai întâi de toate, "s-apropie de foc" - prietenul speței umane încă din preistorie - socotind cum să-și protejeze de ger familia și avutul. devăratul sentiment profund al poetului din Mircești nu este cel - mai mult sau mai puțin verbal - din prima strofă a poemului Iarna; însuși atributul șters "cumplita iarnă" atenuează căderea nețărmurită a ninsorii - deși " Din văzduh cumplita iarnă
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
într-o avantajoasă armură de zale argintii. Iar strofa a doua cuprinde un distih ce-ți taie răsuflarea, când te aștepți mai puțin: Soarele rotund și palid se prevede printre nori Ca un vis de tinerețe printre anii trecători. în Gerul, întâlnim un exemplu (ce l-ar fi fericit pe Edgar Papu) de erotism între elementele naturii (criticul a celebrat, acum 35 de ani, uniunea "între Poetul bărbat, Eminescu, și Natura femeie" ). în viziunea antropomorfică a lui Vasile Alecsandri, bărbatul și
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
fi fericit pe Edgar Papu) de erotism între elementele naturii (criticul a celebrat, acum 35 de ani, uniunea "între Poetul bărbat, Eminescu, și Natura femeie" ). în viziunea antropomorfică a lui Vasile Alecsandri, bărbatul și femeia sunt amândoi de ordin stihial: Gerul aspru și sălbatic strânge-n brațe cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorțire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă și cu țurțuri lucitori.
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
măricel Nu-s de ajuns, să ies sus la lumină ! Putere n-am destulă-n rădăcină ! Suflând în pojghiți, drumul i-am croit Și puiul de lumină-a răsărit Îțind scufia-i albă înspre ceruri. Dar, zgribulit, s-a-ntors pișcat de geruri. - Vai mie! Vai de mine! Ce mă fac? Întreabă ghiocelul un gândac Ce somnolent mișcase doar un pic. - La ce-i afară, nu mai fă nimic ! Rămâi la locul tău și fii deștept Sau ia-te după mine! Eu aștept
GHIOCELUL ŞI VÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382742_a_384071]
-
ghiocelul un gândac Ce somnolent mișcase doar un pic. - La ce-i afară, nu mai fă nimic ! Rămâi la locul tău și fii deștept Sau ia-te după mine! Eu aștept Covorul alb, de tot să se topească, Și astrul, gerul tot să-l risipească ! Și-a strâns corola dalbul ghiocel. - Așteaptă până-i fi mai măricel ! I-am spus eu, vântul, și-am plecat pe-afară: - De-abia-n trei zile fi-va primăvară! Tu doar atunci arată-te la față ! Vestește
GHIOCELUL ŞI VÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382742_a_384071]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ELIBERARE Autor: Mihaela Mircea Publicat în: Ediția nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului ELIBERARE Hai !să fugim ,să respirăm văzduhul Să ne-ntrupăm din geruri simultan Acum când iarna-mpodobește totul Și-afară-i început de an Hai !prin poeme,dacă nu prin gânduri Să hoinărim o dată amândoi Căci se preschimbă secundele în rânduri Iar timpul ninge,ninge peste noi ! Nespus de alb și-atât desfrâu de
ELIBERARE de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382756_a_384085]
-
de trăiri, Și inima-mi parcă jelește După neînceputele-amintiri. Când noaptea e-aproape, gemând, Mi-e trupul plin de albastru, Dorință-amorțită, vis așteptând, Un nou început, sau dezastru. E iarnă, e rece, e totu-nghețat, Și nu mă mai mișcă nici gerul Ce-n viața-mi pustie s-a strecurat, Încremenindu-mi reperul. E timpul veșniciei, de clipe uitat, Îl respir și-l trăiesc adormită, O mîngâiere-am așteptat, Dar de-așteptări am fost rănită... 13.01.2017 Referință Bibliografică: Ninsoare cu lacrimi
NINSOARE CU LACRIMI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382769_a_384098]
-
caduc poem. Tresar sub pașii tăi muguri și frunze, Fulgi poposesc pe pleata-ți de argint, Ne contopim, încinși... Îți simt pe buze Păcatul, gingaș rai, celest alint. Mă simt atât de singur... Astă iarnă Se frânge elegiacă... Jar și ger! Tu?... Ești departe, dulce-amară taină... Ești lângă mine, caldă... Leru-i ler! Mugurel Puscas ( Liga Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor Europeni din Moldova ) Referință Bibliografică: SOLITUDINE HIBERNALĂ / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2239, Anul VII, 16 februarie 2017
SOLITUDINE HIBERNALĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382819_a_384148]
-
a timpului între 22 decembrie (solstițiul de iarnă) și 21 martie (echinocțiul de primăvară). Meteorologic, un anotimp, cel mai friguros, care ne tulbură uneori prin descătușări abundente de zăpadă, viscol, polei, depuneri de gheață, strecurându-ne în suflet fiorul de ger din anotimpurile lui Vivaldi, tristețea albă a peisajelor lui Andreescu, ecoul versurilor lui Ovidiu subțiindu-se până ce rămân încremenite în văzduh, la Tomis. Iarna - capăt de drum, care aduce sfârșitul unui ciclu de viață al naturii - „Ziua scade, noaptea crește
Agenda2003-3-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280603_a_281932]
-
cald, puternic, multă pulbere“ (3/15 ianuarie 1874); „Zăpadă, multă, zdravănă, venită peste noapte. În ziua de Sf. Nicolae“ (6/18 dec. 1877). Liviu Rebreanu - „Jurnalul de la vie“: „Vreme superbă, un soare de primăvară; seara se acoperă cerul și scade gerul“ (3 ian. 1937); „Azi noapte a fost ger de -14°C și a nins până la amiazi, frigul n-a slăbit nici ziua sub -12°C. Un nou val de iarnă grea“ (31 ian. 1937); „Timp de iarnă plăcut. Fulguială ușoară
Agenda2003-3-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280603_a_281932]
-
Zăpadă, multă, zdravănă, venită peste noapte. În ziua de Sf. Nicolae“ (6/18 dec. 1877). Liviu Rebreanu - „Jurnalul de la vie“: „Vreme superbă, un soare de primăvară; seara se acoperă cerul și scade gerul“ (3 ian. 1937); „Azi noapte a fost ger de -14°C și a nins până la amiazi, frigul n-a slăbit nici ziua sub -12°C. Un nou val de iarnă grea“ (31 ian. 1937); „Timp de iarnă plăcut. Fulguială ușoară“ (10 ian. 1938); „Azi noapte, noaptea Revelionului, a
Agenda2003-3-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280603_a_281932]
-
de noapte“. Dar ce legătură există între fluturi și... arhitectura bionică? A visa trecutul este totuna cu a pregăti viitorul Arhitectura bionică a luat naștere redescoperind ceea ce se știa de mult: că formele structurilor naturale rezistă la vitregiile mediului înconjurător (ger, arșiță, viscole, furtună, vânt, cutremure etc.), printr-o adaptare îndelung șlefuită, verificată de secole și milenii. Locuințele primitive erau asemănătoare, ca formă și alcătuire, cu refugiul castorilor, cu fagurii albinelor, cuibul păsărilor. O dată cu izbânda ridicării primei pietre în poziție verticală
Agenda2003-6-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280677_a_282006]