12,132 matches
-
ocupate, se recurge la strapontine și trepte. Stau la balcon între Rodica Binder și Ludwig Metzger, realizatorul filmului pentru televiziune dedicat Aglajei Veteranyi. A venit de la Köln. Mă tem că n-o să-i placă spectacolul. Îi știu de-acum pe germani. Sensibilitatea lor e diferită de a noastră. Trag cu coada ochiului să-i văd reacția. În special la românisme prea îngroșate, la hăulituri, la sudalme. Simt cum se încălzește treptat, aplaudă cu tot corpul. E cucerit: “Spectacolul românesc este excepțional
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
unicat În literatura noastră. Iat-o : „Pe miriști, / picioarele / s-au scurtat / și trupul Îl duc/ bătrânele boante.// Pe miriști, / pe miriști/ către-o umbră/ neîntâlnită nicicând// Soarele-n spate, / pe miriști, pe miriști, / spre-o umbră”. Expresioniștii austrieci și germani, prin măreția gândirii blagiene, au trecut prin fiorii viziunii poetului născut În spațiul curburii Carpaților, În zona Vrancei. Trăitor În preajma durității munților, poetul Alecu Croitoru se luminează În spațiul liniștit al șesului, unde soarele parcă stă În spinarea miriștilor. El
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
si pe columna lui Traian. Mircea Eliade raportează numele dacilor la termenul frigian dàos, dat “unui zeu sau strămoș mitic lykomorf sau care s-a manifestat sub formă de lup“, patronul unei confrerii secrete de luptători de tipul Männerbünde -ului german. În plus, romanii au adus cu ei cultul imperial al lupului, ce ținea de Întemeietorul Romei si al statului roman. Această moștenire a Întărit si resemnificat unele aspecte ale culturii lupului la daci, care, combătut de creștinismul primitiv, a căpătat
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
fu lăsat pe nici un câmp de luptă Dușmanului venit la seceriș. METOPĂ IV Ci apele sunt drumuri, nu hotare Când peste fluviu tot acelaș neam Sălășluia statornicit sub soare De rădăcini legat, vânjosul ram. Rătăcitoare ginți se Învârteau Jur Împrejur, germani, iasigi, sarmați Călătorind cum Îi aduse vântul În zale de dușmani sau aliați, Dar Roma Însăși cu-al ei pas de fier Înainta Încet, fără zăbavă Dând foc la așezările rămase Pustii, ca o cochilie-n otavă Și focuri, focuri
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
nu se știa aproape nimic. Dar despre Henri Coandă? Coandă, la ora actuală, este contestat. Coandă a avut marele ghinion, dacă vreți, ca, la un moment dat, fiind specializat ca nimeni altul În aviația cu reacție, să fie consultat de germani și să le dea acestora o serie Întreagă de informații. După război, francezii i-au intentat un proces și se zice că l-au condamnat chiar la moarte, dar a scăpat, l-au iertat... Cum a scăpat, nu știu, dar
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
laș ticălos: cînd trebuia să fie pastor, să-și servească religios co-etnicii din rural, s-a travestit în political crusader pe asfaltul clujean, iar acum în Decembrie 1989, cînd într-adevăr putea fi cruciat anticomunist alături de concitadini săi români, unguri, germani face pe pastorul!! Citînd alte surse, reținem că roiul manifestanților refuzați de pastor s-a împrăștiat în oraș pentru a forma și alte grupuri mai mari și în următoarele 48 de ore miile au devenit adevărați revoluționari și nici nu
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
lor este imposibilă. „O piesă vestimentară Întâlnită În tren decide asupra stațiilor din capul meu.” Urmările vieții pe care a dus-o mai bine de treizeci de ani În România i se citesc În priviri: este Privirea Străină, pe care germanii o atribuie sosirii Într-un mediul nou, nefamiliar. Dar Privirea Străină este, de fapt, o marcă a lucrurilor aparent apropiate și cunoscute, pe care anchetatorii le Înstrăinează treptat de cel urmărit, prin incursiunile făcute În locuința sa, prin amprentele pe
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
obiectivul biologului sexual este de a „Încetini viteza psihologică”, pentru a dezvălui toate nuanțele vieții intime.” În ceea ce privește dimensiunea mitologică, este speculată obsesiv imaginea titanului Greciei Antice, Prometeu, imagine ce se dorea, de către tabăra opusă Fundației, Frăția, a fi asociată tinerilor germani care, În viziunea lor, trebuiau să dobândească trăsături și calități masculine superioare. Mitul speculat Îl are În centru pe zeul evocat anterior, Prometeu, dar și pe fratele său contemplativ, Epimeteu, un alt titan ce se presupune că a creat bărbații
ALECART, nr. 11 by Cătălina Dontu () [Corola-journal/Science/91729_a_92883]
-
nu s-a păstrat în limba, noi nu mai putem gândi și opera cu el. Dar daca, într-o istorie contrafactuală a semanticii vocabularului filosofic românesc, s-ar fi păstrat mai multe echivalente ale acestui esențial termen filosofic, care este germanul „Urteil”, atunci și gândul filosofic redat în cuvinte românești ar fi fost mult mai modulat și mai bogat, ar fi avut o viață deplină. Pentru a sesiza importantă enormă acestei specializări și diversificări filosofice a limbajului să aruncăm o scurtă
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
Lucrând împreună, soții Perjovschi și-au transformat studioul într-un spațiu accesibil în care acțiunile culturale și educația să fie susținute, cunoștințele să fie împărtășite, iar publicul să devină conștient de importanța istorică și culturală a rolului artei în societate. Germanul Yoel Gamzou este director artistic, dirijor al International Mahler Orchestra, capelmaistru și director muzical adjunct al Staatstheater Kassel. Juriul premiului prințesa Margriet l-a ales pe Yoel Gamzou pentru excepționalul său talent și pentru energia cu care inspiră generații de
Laureați ai premiului Prinţesa Margriet [Corola-blog/BlogPost/93850_a_95142]
-
următoarele lucrări în limba germană, traduse din opera scriitorului american Samuel Langhorne Clemens: ”Die Arglosen im Ausland ”, 1869; ”Tom Sawyers Abenteuer und Streiche”, Hesse & Becker, Leipzig 1876; ”Bummel durch Europa”, 1880 (traducere Margaret Jacobi) ; ”Die schreckliche deutsche Sprache”(”The Awful German Language”), 1880; ”Der Prinz und der Bettelknabe”, 1881 ”Leben auf dem Mississippi”, 1883 Considerăm că nu ar fi lipsit de interes de verificat dacă opera lui Mark Twain a circulat în țara noastră, în vremea lui Eminescu, și sub forma
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
valabil acum din tezele despre o tehnologie capabilă să modifice toate raporturile sociale și economice? În sfârșit, ce anume din toate astea e altceva decât cea mai mare lovitură publicitară din istorie, orchestrată de Silicon Valley? Optzeci de milioane de germani care ar fi putut să devină peste noapte propriii lor editori, tipografi, autori: atunci unde e noul [Joseph] Pulitzer [celebru jurnalist și editor american , care a trăit între anii 1847 și 1911]? A ieșit de aici vreun model de blogger
Viitorul jurnalismului – O promisiune sacra [Corola-blog/BlogPost/93870_a_95162]
-
de Informare a Presei, de la cel mai mare exercițiu al NATO, cel din 2002, unde oficial trebuiau să acționeze 60.000 de militari, iar ulterior au fost confirmați doar 40.000, nu cred că militari cehi, slovaci, unguri, olandezi și germani - ar fi și alții, dar mă opresc aici cu enumerarea - ar lupta pentru statalitatea României, pentru simplul motiv că parlamentele din țările respective ar face mofturi, precum cele deja cunoscute. Acest Rogozin occidental, numit Stoltenberg, se bate singur cu mâna
NATO? O iluzie… SUA? Singura certitudine Citeste mai mult: adev.ro/nvx5h2 [Corola-blog/BlogPost/93917_a_95209]
-
În poezia „Poporul maghiar”, publicată în iunie 1848, același poet declară că doar maghiarul trebuie să fie stăpân în țară (adică în Ungaria Sfintei Coroane, compusă și din Croația, Slovacia, Transilvania, Voivodina etc., adică și din croați, slovaci, români, sârbi, germani, ruteni etc.), zice că zilele „neamțului”, comparat cu lipitoarea setoasă de sânge, sunt numărate, ca și ale altor popoare: „Oare să poruncească în țară neamțul, slovacul?/ Aici, unde atâția maghiari și-au dat sufletul?/ Sângele maghiar a cucerit cu glorie
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
stăpân,/ Iar cel ce vrea să ni se urce în cap,/ Capul lui va simți pașii noștri,/ Și-i vom împlânta pintenii în adâncul inimii...”.3 În poezia „Viață sau moarte”, din același an, poetul național îi amenință pe „croați, germani, sârbi și români” cu sabia care „sclipește în mâna maghiarului”, îi face pe aceștia „corbi scârboși”, cu „inimi blestemate”, „hoardă” din care ungurii aveau să scurgă „ultimul strop de sânge” sau „cloacă de păduchi”, menită a fi devorată, firește, tot
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
de sânge” sau „cloacă de păduchi”, menită a fi devorată, firește, tot de vajnicii unguri.4 În altă poezie, numită „În ziua de Anul Nou” (este vorba despre 1 ianuarie 1849), Petőfi îi numește pe străini și mai ales pe germani „hoardă de tâlhari”, „câini sângeroși”, dintre care nu avea să rămână în viață decât unul singur, doar ca să spună tremurând „Vai de cel ce nu-l cinstește pe maghiar!”; invocarea finală a diavolului din această poezie ajunge să fie apocaliptică
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
anticomuniști să fie călcată în picioare și, la 22 de ani de la aparenta schimbare a regimului, încă nu le sunt recunoscute meritele? De ce ești drogată, scumpă Românie, cu iluzii occidentale? In Occident, unde pleacă bieții români să facă o pâine, germanii, francezii, englezii îi tratează ca pe niște sclavi, fiind român ești privit ca o subrasă, în Anglia un non-european are mai multe drepturi și privilegii doar datorită faptului că a a trăit sub dominația imperiului pentru decenii... Și noi românii
„Dumnezeu a fost ucis de Occident” [Corola-blog/BlogPost/93956_a_95248]
-
de multe explicații. Germania, Olanda și Marea Britanie În iulie anul acesta Conferință Episcopilor Catolici din Germania a emis date statistice conform cărora 217.716 de persoane au părăsit Biserică Catolică în 2014. În ultimii 5 ani peste 820.000 de germani au părăsit Biserică Catolică. În comparație cu numărul celor care au părăsit Biserică Catolică în 1990, numărul celor din 2014 e mai mare cu 52%. Unul din motivele pentru care catolicii părăsesc Biserică Catolică șunt taxele pentru apartenența religioasă de între 8
DECLINUL CRESTINISMULUI IN EUROPA [Corola-blog/BlogPost/93963_a_95255]
-
musulmanilor Franței. [Detalii: http://www.gatestoneinstitute.org/3426/islam-overtaking-catholicism-france] Germania se confruntă cu probleme similare: vidul lăsat în spațiul public de declinul creștinismului este umplut de musulmani. Încă în 2008 un articol dinSpiegel Internațional lamenta frustrările și nemulțumirile crescînde ale germanilor privind construcția de noi moschei. [Detalii: http://www.spiegel.de/internațional/germany/domes-and-minarets-not-in-my-backyard-say-an-increasing-number-of-germans-a-565146.html] În 2008 frustrările se datorau uriașei moschei care urma să fie construită în Cologne, un oraș în care bisericile încă se închid. Campusul gigantei moschei urma
DECLINUL CRESTINISMULUI IN EUROPA [Corola-blog/BlogPost/93963_a_95255]
-
frustrările se datorau uriașei moschei care urma să fie construită în Cologne, un oraș în care bisericile încă se închid. Campusul gigantei moschei urma să aibe nu mai puțin de 22.000 de metri patrati, fiind însă redus în urma protestelor germanilor. În același an, nu mai puțin de 184 de noi moschei erau în construcție în Germania, pe lîngă cele 163 deja existente, plus în jur de 2.600 de locașuri de rugăciune musulmane aflate în clădiri private. Migranți creștini majoritari
DECLINUL CRESTINISMULUI IN EUROPA [Corola-blog/BlogPost/93963_a_95255]
-
a „Valului Nimicitor” ce s-a abătut asupra Ploieștiului la 1 August 1943 se încheie cu câteva rânduri ce redau, în cifre mai mult sau mai puțin exacte, drama umană din acea tristă după-amiază de vară: 15 militari morți (3 germani și 12 români) - un număr ce pare a fi aproape incredibil de mic; 60 de civili ce au pierit sub „ploaia de bombe”; 218 răniți (48 de militari și 170 de civili) și nu în ultimul rând 110 prizonieri de
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
de roman " Eliade este aici și el doar un biet om, confruntat cu nenorociri care par a-l depăși; însă prozatorul Eliade urmărește traiectoria eroului său fără milă și fără pauză, în spațiul indiferent al unei Lisabone extrem de concrete. Cănd germanii suferă primele înfrăngeri, iar trupele române se înfundă într-o tragedie fără ieșire, viziunea eliadescă asupra istoriei devine tot mai pesimistă: "Trăim o catastrofă cosmică: acesta e singurul sens al războiului. Trebuie să-l privesc așa cum priveau strămoșii mei seceta
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
cum s-ar zice, iarba fiarelor. Sorana Gurian, epava care, în 1937, murea de foame, de frig, de singurătate, devenise dintr-odată o personalitate. Era elegantă, avea un cîine de pază și oferea ceaiuri la care veneau gazetari turci, italieni, germani, englezi, americani, francezi, dar nu și sovietici. Încercase să intre funcționară la agenția «Tass» fie și fără salariu -, dar fusese refuzată. Izbutise totuși să cunoască pe tovarășul Șaroff, fostul conducător al agenției «Tass», și spera să și-l apropie, cu
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
vreo amintire la care să țineți în mod deosebit și pe care - să zicem - s-o purtați ca pe un talisman? V. E.: - Actorul Moisi căzuse prizonier la francezi. Prin intervențiile mele a fost pus în libertate, în schimbul eliberării, de către germani, a unui general francez - episod dramatic, de care îmi amintesc deseori cu gravitatea cuvenită, dar și cu bucuria că am salvat - poate chiar de la o moarte prea timpurie! - un tragedian de talia lui Moisi; îmi amintesc că în acea vreme
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
memoria naratorului, răscoala țărănească de la 1907, războiul româno-bulgar din 1913, izbucnirea Primului Razboi Mondial și tensiunile din perioada neutralității românești, intrarea în război, în 1916, ocupația germană a unei mari părți a țării, inclusiv Bucureștiul, cu guvernul mutat provizoriu la Iași, retragerea germanilor; iar în anii postbelici atît de agitați social, cînd naratorul se află la studii în Germania înfrîntă, revoluția socialistă de scurtă durată din Bavaria, apoi, peste cîțiva ani, tot în Bavaria, în noiembrie 1923, puciul lui Hitler (menționat în treacăt
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]