680 matches
-
intensificat ajutorul acordat pentru dezvoltare și eforturile pentru combaterea SIDA deoarece "statele slabe, precum Afganistanul, pot constitui un pericol la fel de mare pentru interesele noastre naționale ca și statele puternice."221 Istoricul John Lewis Gaddis compara noua strategie cu perioada de germinație care a redefinit politica externă a Americii în anii '40, după al Doilea Război Mondial.222 Noua strategie a fost criticată atât pe plan local, cât și internațional din cauza retoricii excesive în privința atacurilor militare preemptive și a promovării primatului Americii
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
fel de demiurg. Preexistența ideală a esențelor cosmice și a arhetipurilor universale aflate în Dumnezeu conferă o valoare cu totul specială acțiunii acestor “lucrători cu Dumnezeu”. “Căutați Împărăția lui Dumnezeu, grăbind venirea Zilei Domnului” (II Petru 3, 9-12); înseamnă: “pregătiți” germinația ei secretă. E vorba de acele “nașteri” în ordinea credinței, care ne sunt cu putință. Ele dezvăluie și ordonează mersul cuvenit al istoriei, înclinănd lumea - astfel pregătită și coaptă - spre a doua venire a Domnului. Purificată prin asceză, marea dragoste
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
război. Astăzi, o astfel de soluție pare inacceptabilă. E un rezultat unic în istorie. Anchetele asupra valorilor în țările europene arată că oamenii, în general, nu sunt pregătiți să moară pentru patrie. 3. O nouă valoare este în stadiu de germinație pe plan internațional: datoria de intervenție. Cel mai des este desemnată, impropriu, prin "drept de ingerință" (acest termen este ambiguu, deoarece cuvântul "ingerință" sugerează o intruziune, o acțiune nepotrivită, nefondată de drept). Obligația se impune atunci când o populație este îndelung
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sterilizate de alcoolul brândușei. Pădureanca, o silvană, o garçonne, o băiețoasă respiră concomitent o feminitate plină de gingășie; se invocă flori de tot felul (trandafir, ghiocei), fluturi, libelule, gâze; e tentată de petale și polen, de "colb de frunze". Fascinează germinația, triumfă timpul încolțirii, cel care "dă drumul tuturor sevelor". Acvaticul, ploile, umiditatea înseamnă fertilitate. Neadormit, gândul se trădează prin gest, prin Vorbă, prin Vis; spațiul memoriei devine "un Muzeu-de-Amintiri; o colecție "Unică". Un pod și o apă invită la fantazare
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
al atomilor inaugurează un antidestin. Din clipa în care niște atomi se întâlnesc, lumea se constituie. În dezordine, în haos, desigur, dar formele adecvate persistă, dăinuie. Astfel încât, în urma acestei epifanii a materiei, lumea efectuează niște variațiuni: trăsnetul, tunetul și vulcanii, germinația, reproducerea și pasiunea, foamea, setea și libidoul, sufletul, trupul și spiritul, limbajul, cuvântul și poemul, sănătatea, boala, moartea. Să nu trecem pe lângă ceea ce doar o privire pătrunzătoare ne dezvăluie: chiar și neterminat, poemul De rerum natura începe cu cuvântul mamă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
sau în venă a sângelui și viceversa; rocile se transformă în organe pulsânde ale corpului, iar organele bătrâne devin oase (vezi pagina web a artistei pentru crezul său artistică. Așadar, dinamica structurii și a viziunii fluide, evidențiind ritmul ciclic al germinației și al putrezirii corespunde procesului complementar de materializare a participantului, în termeni corporal-fizici și de imaterializare a imaginii, respectiv a reprezentărilor tehnoiconice. Această instalație virtuală vrea să sublinieze limitările trupului uman, mortalitatea și trecerea, să aprofundeze intensitatea simțurilor umane efemere
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
solare statornice, se va întoarce la valorile depozitate cândva în "Cântece de pierzanie". Poetul devine reflexiv, poet al metamorfozelor firii, un cântăreț grav al "Comunei de aur", al timpului, expresie a rodului său, a trecerii, în contactul viselor cu materia. Germinația ca motiv liric și generozitatea specifică materiei, dar și a poetului, se dimensionează în memorie și profeție"1. Poetul evocă Icarii, Pegașii, Pasărea măiastră, Vasiliscul, care reprezintă ipostaza temperamentului tumultuos în avântul zborului, a chemărilor de depășire, sentimentul morții. În
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poetică ce ne trimite la Hașdeu: Când voi izbi odată eu cu barda/ această stâncă are să se crape/ Și va țâșni din ea șuvoi de apă/ băieți aceasta este arta". În acest univers dur, colțuros, de pământ și semințe în germinație, cu un acut sentiment al comunității cu istoria, poetul, dacă nu va rămâne Ceahlăul sau Vezuviul de altădată, simboluri ale firii lui mărețe, va reveni la ipostaza plutonică; se va identifica cu soarele-n amurg, cu stelele, cu flăcările focului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
umil. Observăm, însă, că aceeași carte cu semnul luminii este legată de glezna piciorului lui Hermes și-al omului. "În mitologie, Eleusis era orașul unde regele Eumolpos introdusese cultul zeiței Demeter, care inițiase pe Triptolem, fiul lui Celeos în misterele germinației și ale fertilității"3. Forma fixă, ușor încifrată alternează cu versul despletit, ca-n poemele-manifest ale avangardiștilor: Haideți înlăuntru, nu vă mai zgâiți pe geam,/ Că-ncepe reprezentația./ Cu scamatori de Galbad, cu motocicliști de Dalmația/ De când așteaptă la bairam
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
meticulos și didactic sub semnul anotimpurilor și al sălbăticiei care trebuie potolită, pentru că este mai puternică decât piramidele și decât sfinxul, care presimte "cum îl amenință iarba". Iarba apare ca motiv liric obsesiv. În fiecare poem îl descoperim cu sensul germinației stihiale: Iarba rumegă amiezile grase, unde vine țăranul crește iarbă, numai iarba crește cu gura-n pământ, se-astupă gurile ca șomoioage de iarbă, peste Casa Scânteii crește "iarbă". Un întreg univers al satului actual într-o adevărată grafie, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
legându-te încă din mare/ și acum calci zările veștede sticloase/ și te cununi cu iarba salivând sfânta umoare". Sau: "Berbecul mirosind-o impudic/ își balansa desaga de prăsilă/ mare cât un copil în scutec". Peste tot erup forțele de germinație, valuri de căldură de fructe în fermentație, de iarbă în stare de înmulțire. Sămânța și oul sunt matcă nașterilor viitoare. Obsesia seminței este un alt motiv care bântuie pământul, maica este cea care, cu multă migală, măsoară toate semințele. Poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
romanțele nu mai sunt romanțe, versul devine declamativ, poezia se despletește, punctată de un anume teribilism și de încercarea de a spune cu dezinvoltură de toate. Exemplu, romanța "8, 9, 10". Adrian Păunescu are voluptatea elementarului, a naturii aflată în germinație/ în care regnurile se interferează: "Puternică frunză dau tigrii și leii/ O coamă de-aramă începe din ram/ Un abur aduce delirul scânteii/ și stele amfibii în inimă am". Există în volum și o componentă de teatralitate, poetul declamă și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
individualitate, din limitare și izolare: " Dacă m-aș pierde în toate/ și-aș rămânea fără nume/ n-aș mai fi singur pe lume" ( Dacă m-aș pierde). Mai multe poeme au ca temă "participarea" la principiul cosmic, contemplarea naturii, a germinației cosmice, a universului fenomenal. Pentru el, semințele au "supreme puteri" și închid o viață virtuală, simbolizând principiul cosmic. Contemplarea naturii înseamnă contemplarea permanențelor. L. Blaga a dat poeziei de dragoste un sens înalt, înțelegând dragostea drept un mod de a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
naturală. În caz contrar, folosiți 2-4 becuri de 40 W între 12 și 16 ore pe zi. Becurile trebuie așezate cu o palmă deasupra semințelor. • Temperatura semințelor trebuie menținută între 22˚C și 25˚C pe durata întregului proces de germinație; când încep să crească, reduceți temperatura la 20-22˚C în timpul zilei și 15˚C noaptea. Cu alte cuvinte, când este mai puțină lumină trebuie să reduceți temperatura pentru că altfel plantele se vor ofili. Umiditatea va fi menținută între 80% și
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
pigmentat, se află tegumentul propriu - zis al seminței care are culoarea maroniu - deschis cu suprafața ușor rugoasă cu mici striațiuni. Tegumentul este format dintr-un țesut dens care, atunci când se usucă, devine chitinos, de multe ori creând chiar probleme la germinație. În interiorul tegumentului se găsește sămânța propriu - zisă care este alcătuită din doi lobi aplatizați de forma miezului de floarea soarelui, dar mult mai mari. Între cei doi lobi se află embrionul. Semințele sunt mult mai mari decât cele ale
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
din fruct 20 - 25 buc., dar poate ajunge și la 40 buc.; - greutatea totală a semințelor din fruct este de 5,5 g; - MMB ( masa a 1000 boabe) = 250 g. Semințele bine condiționate și păstrate în condiții optime își păstrează germinația 5 - 6 ani, în unele cazuri chiar mai mult. 1.3. Compoziția chimică și proprietăți Fructul de Momordica conține o gamă largă și complexă de substanțe chimice. Dintre acestea amintim : - proteine, polipeptizi și lectine; - carotenoizi; - acid clorogenic și rezorcinolic; - fitosterolide
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
varză albă (46 mg/100 g). Un conținut redus au ciupercile și pătlăgelele vinete (5 mg/100 g). Acidul ascorbic se găsește în regiunile de creștere activă ale țesuturilor vegetale, fiind sintetizat de cloroplaste. În semințe nu apare decât în urma germinației. Procesul de sinteză este proporțional cu intensitatea respirației și cu activitatea enzimelor oxidante (peroxidaza, catalaza, ascorbinoxidaza). Cu cât țesuturile sunt mai saturate în oxigen, cantitatea de acid ascorbic formată este mai mare. Părțile exterioare ale fructelor conțin totdeauna concentrația maximă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ceea ce le face să împărtășească un destin comun. Noua conștiință europeană este conștiința unei comunități de destin. IV Comunitatea de destin 1 Destinul comun Federația europeană nu reprezintă încă o țintă comună. Însă un destin comun este în stare de germinație din 1945. Cu toate că pentru majoritatea europenilor nu este încă vizibil, el își impune prezența, în ciuda tuturor deosebirilor sau disproporțiilor dintre situații și probleme. El rezidă în faptul că europenii: se confruntă cu aceiași factori de decădere și de descompunere și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
si reci. Asigurarea calității biologice a semințelor Deși prin precocitatea lor formele locale de porumb din Bucovina asigură maturizarea știuleților la recoltare, totuși și în acest stadiu boabele conțin încă un procent însemnat de umiditate, impropriu pentru a asigura o germinație corespunzătoare. În aceasta situație, în aceste zone (și nu numaiă, se impune operațiunea de uscare a semințelor până la un conținut de umiditate care să le permită depozitarea și păstrarea lor în bune condiții până vor fi semănate. Întrucât în acea
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
la bază și cu filet de închidere prin înșurubare la vârf. Desigur era un obiect foarte primitiv, dar în aceste condiții „grosiere și rudimentare” am depozitat semințele o perioadă lungă de timp, reușind neîntreruperea procesului de ameliorare cauzat de pierderea germinației semințelor, până la construirea și darea în folosință a Băncii de Gene. Este adevărat, un oarecare progres se realizase, dar insuficient pentru siguranța atingerii parametrilor de umiditate și temperatură necesari conservării semințelor pe perioadele lungi de timp până la semănat, cu viabilitate
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
M., FUNDUIANU D. și REICHBUCH S., 1970Studiul precocității unor populații de porumb din Bucovina în dependență de factorii termici . Cercetări agronomice în Moldova, nr. 4.; 32. MILICA C.I, și CRISTEA M., 1971 Potențialul de rezistență la temperaturi scăzute în timpul germinației la unele populații de porumb din nordul țării, Analele ICCPT Fundulea , vol. XXXVII, seria C. 33. CRISTEA M., POPOVICI D., GROZA TH., 1971Stațiunile experimentale Suceava și Fălticeni în sprijinul dezvoltării producției agricole. Cercetări agronomice în Moldova, Iași; 34. CRISTEA M.
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
4; 50. CRISTEA M., 1975 - Aspecte privind păstrarea germoplasmei la porumb. Cercetări agronomice în Moldova, Culegere de articole 41 46; 51. CRISTEA M., 1975 - Planta Element principal al naturii vii. Știința și viața 3 17; 52. CRISTEA M., 1975 Studiul germinației la temperaturi scăzute a unor hibrizi de porumb creați la Stațiunea Suceava. Cercetări agronomice în Moldova; 53. CRISTEA M., FUNDUIANU D., REICHBUCH SOFIA, 1976 Influența efectelor materne sau citoplasmatice asupra producției de porumb. Analele ICCPT Fundulea, Vol.XLI 503 508
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
CRISTEA M., PATRAS J., 1987 - Cercetări agronomice în Moldova în sprijinul științei și producției agricole 1967 -1987. Cercetări agronomice în Moldova. Rezultate recomandări Anul XX, Vol. 4 (80 11 18; 82. CRISTEA M., DROGHIOIU G., 1987 - Posibilități de stimulare a germinației semințelor de grâu și porumb boabe tratate termic. Cercetări agronomice în Moldova. Rezultate, recomandări Anul XX, Vol. 4 (80 , 49 60; 83. CRISTEA M., 1987 - Omagiu Academician Nichifor Ceapoiu la împlinirea a 75 de ani. Cercetări agronomice în Moldova. Rezultate
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
din diferite microzone geografice a populațiilor de porumb, colectare extinsă ulterior cu soiurile vechi de cartof, cu plante furajere cultivate și cu specii valoroase din flora spontană. Odată materialul colectat trebuia conservat ca să nu-și piardă însușirile fiziologice și îndeosebi germinația. Conservarea este posibilă numai la temperaturi mai scăzute (1 - 40) condiții în care procesele enzimatice, care se finalizează cu pierderea germinației sunt mult încetinite iar unele chiar blocate. Nereușita încercărilor de a conserva probele colectate în frigidere de producție internă
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
cu specii valoroase din flora spontană. Odată materialul colectat trebuia conservat ca să nu-și piardă însușirile fiziologice și îndeosebi germinația. Conservarea este posibilă numai la temperaturi mai scăzute (1 - 40) condiții în care procesele enzimatice, care se finalizează cu pierderea germinației sunt mult încetinite iar unele chiar blocate. Nereușita încercărilor de a conserva probele colectate în frigidere de producție internă modificate, l-au determinat să înceapă acțiunea în vederea construirii, în cadrul Stațiunii, a unui „Depozit de păstrare a semințelor”. I-a zis
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]