385 matches
-
s-ar forma un singur cristal în toată masa topiturii. Cum apar mai mulți germeni, în diferite puncte ale topiturii, aceștia cresc și se unesc formând un agregat de cristale. Până aici a fost descris procesul de germinare spontană. La germinarea artificială se poate ajunge dacă peste picătura topiturii de salol de pe lama de sticlă se așează o lamelă de sticlă astfel ca o mică margine a topiturii să rămână neacoperită și se așează la microscop. Dacă de marginea descoperită se
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
se așează la microscop. Dacă de marginea descoperită se apropie un cristal de salol se poate observa o amorsare a procesului de cristalizare, începând de la granula de salol și care se propagă în toată masa topiturii. În ambele cazuri de germinare și naturală, și artificială, cristalizarea se produce numai dacă în topitură se găsesc germeni 8 Salol -formula chimică C13H10O3;folosit în laboratoarele școlare pentru a exemplifica cristalizarea rocilor. T em p er at u ra 0 C 63 de cristalizare
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
după care continuă să crească, lăsând topitura să se răcească liniștit, se constată că aceasta ajunge la temperatura camerei fără să cristalizeze. În această stare, de lichid, hiposulfitul poate rămâne un timp indefinit. Dacă însă în topitura subrăcită se provoacă germinare prin introducerea unor granule de hiposulfit , toată masa cristalizează brusc, temperatura urcând din nou la 410 C, unde rămâne staționară până la terminarea cristalizării, apoi coboară, așa cum arată curba din fig (11Ă de mai jos. 9 hiposulfitului de sodiu - formula chimică
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
cazul descris, dar și în altele temperatura se ridică până la punctul normal de solidificare ( 0 1 t de pe figură), dar în alte cazuri aceasta se ridică doar până la o temperatură ( 0 2 t), inferioară lui ( 0 1 t) În cazul germinării spontane a topiturilor, numărul de germeni care apar variază, în condițiile de subrăcire. Se definește puterea de cristalizare spontană ca fiind numărul de germeni care apar în unitatea de volum și în unitatea de timp. Dacă într-o diagramă se
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
valorile corespunzătoare pentru o anumită topitură, rezultă o curbă simetrică care începe cu un minim, trece printr-un maxim și ajunge iarăși la un minim odată cu coborârea temperaturii de subrăcire (figura 12 de mai jos) t 0 C Puterea de germinare spontană T em p er at u ra 0 C 65 Din examinarea acestei curbe se constată că la punctul de topire și chiar sub punctul de topire pe un mic interval de temperatură , se produc numai un număr redus
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
de cristale din aceeași substanță , în soluția astfel suprasaturată , tot excesul de substanță cristalizează rapid . Continuând însă subrăcirea și sub această limită , soluția își pierde și această stabilitate devenind labilă . La cea mai mică atingere sau agitare cristalizează spontan fără germinare . În diagrama azotatului de sodiu (NaNO3) fig.14 de mai jos, curba de solubilitate A-A ’ reprezintă limita de echilibru între soluția nesaturată și starea solidă a NaNO3 și separă domeniul soluției nesaturate de domeniul soluției suprasaturate metastabile, iar curba
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
se observă la microscop , se constată că în urma evaporării solventului, apar mai întâi particule foarte mici , germeni de cristal , care în mod treptat cresc din ce în ce mai mult și capătă forme caracteristice substanței respective: cuburi pentru clorura de sodiu. Aceasta este o germinare spontană. Dacă în soluție s-ar produce numai un singur germen , atunci toată masa în exces s-ar solidifica sub forma unui cristal unic. De obicei, însă se produc numeroși germeni așa că se dezvoltă cristale numeroase și mărunte sau chiar
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
se află, iar înainte de a începe experiența, trebuie să încălzim soluția puțin peste temperatura concentrației de saturație, pentru a distruge eventualii germeni. Ca și în cazul topiturilor unele soluții se lasă puternic subrăcite și cristalizează până la un punct doar în urma germinării artificiale, pe când altele cristalizează încă de la o mică suprasaturare prin germinarea spontană. III 2.Creșterea cristalelor. Formarea germenilor. Forme echilibrate de cristale Procesul de creștere a cristalelor din topiturile subrăcite decurge în același mod ca și în cazul soluțiilor suprasaturate
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
puțin peste temperatura concentrației de saturație, pentru a distruge eventualii germeni. Ca și în cazul topiturilor unele soluții se lasă puternic subrăcite și cristalizează până la un punct doar în urma germinării artificiale, pe când altele cristalizează încă de la o mică suprasaturare prin germinarea spontană. III 2.Creșterea cristalelor. Formarea germenilor. Forme echilibrate de cristale Procesul de creștere a cristalelor din topiturile subrăcite decurge în același mod ca și în cazul soluțiilor suprasaturate încât va fi tratat și aici , în general. În creșterea cristalelor
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
echilibru cu cristalul. Dacă procesul decurge liniștit, în condiții fizico-chimice normale, în timpul desfășurării acestuia se stabilește un echilibru între viteza de depunere a substanței pe cristal și cea a aportului 75 mprin difuziune a substanței. Creșterea va urma succesiunea normală: germinare - formare de poliedre - echilibrarea poliedrelor și creștere a formei , care rămâne constantă. Raportul cantitativ dintre factorii determinanți de creștere a cristalului prin difuziune a fost exprimat matematic. Astfel viteza de creștere a cristalului, care reprezintă cantitatea de substanță dx depusă
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
similară. Unii dintre trichomi (apendici de pe suprafața plantelor) sunt conectați la glande care secretă substanțe, ce împiedică contaminarea. De exemplu, soiurile de năut rezistente la Mycosphaerella rabiei au pe frunze, mai mulți peri glandulari producători ai acidului malic, care inhibă germinarea sporilor și creșterea patogenului (Goodman și col., 1967). Cuticula, prin structura sa multistratificată (pectică, cutinizată și ceroasă) când este integră, constituie un obstacol pentru patogeni. Plantele sunt rezistente atunci când cutina din cuticulă are 0,1 mg/cm2 de suprafață foliară
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
de energie și gaze cu exteriorul, pereții protectori sunt prevăzuți cu deschideri naturale: stomate, lenticele, hidatode, nectarii. Structura și funcționarea acestora constituie, în unele cazuri, bariere în fața invaziei fitopatogenilor. Stomatele, prin număr, aranjament spațial, structură, concordanța dintre deschiderea acestora și germinarea sporilor agenților fitopatogeni, influențează rezistența (R. Corbaz, 1990). S-a evidențiat că numărul stomatelor este invers proporțional cu gravitatea infectării hameiului cu Pseudoperonospora humuli. Grosimea și rezistența pereților celulelor din interiorul țesuturilor constituie, uneori, o barieră eficientă. De asemenea, xilemul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
în filosferă și constituie lupta între specii pentru ocuparea rapidă a mediului. În solurile receptive dezvoltarea și înmulțirea patogenilor este rapidă, comparativ cu solurile supresive, unde evoluția patogenilor este mult diminuată și care necesită un plus de substanțe nutritive pentru germinarea sporilor (ex: Fusarium sp.). Preimunizarea plantelor (Cross Protection) constituie o metodă de actualitate, total nepoluantă și care este susținută de rezultatele obținute. Metoda constă în inocularea în plantă a unor sușe hipovirulente sau avirulente, care declanșează sistemul imunitar al plantei
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
sunt deosebit de sensibile la infecțiile cu mană, în faza de îmbobocire. Acest aspect este orientativ, deoarece în unii ani, atacul se poate observa și mai devreme de această fenofază. După Muller pe parcursul vegetației la cartof se succed următoarele fenofaze: A - germinarea; B - dezvoltarea frunzelor și a tulpinilor; C - formarea mugurilor floriferi - înflorirea; D - formarea tuberculuilor (depunerea substanțelor de rezervă); E - începutul maturării; F - maturarea tuberculilor;. Aceste faze sunt împărțite în subfaze notate cu litere arabe de la 1 la 31 (fig. 8
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
evoluția bolii. Dintre aceștia enumerăm: temperatura medie zilnică, preciptațiile, umiditatea atmosferică, durata medie de umectare a frunzelor. Sporangii germinează la 10-15oC, când dau naștere la zoospori și la 20-24oC când formează direct filamente de infecție. Se știe de asemenea, că germinarea zoosporilor, este condiționată de prezența picăturilor pe frunze, cel puțin 4 ore. Astfel, cele mai favorabile condiții de realizare a infecțiilor sunt: temperaturi de 16-20oC, ploi sau burniță și ceață, cel puțin 24 de ore, higroscopicitatea aerului peste 75 % - 100
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
intermediară are loc absorbția și disoluția unor gaze (O2, CO2, SO2, HCl, H2S) sau săruri (NaCl, (NH4)2SO4, (NH4)HSO4, (NH4)Cl, Na2SO4) în straturile ce au adsorbit apă, fenomene urmate de reacții chimice, procese electrochimice de disoluție și de germinare a produselor de coroziune. Etapa finală constă în coalescența, îmbătrânirea și aglomerarea acestor produse. 2.2. Pasivitatea și coroziunea localizată O suprafață a unui metal este considerată pasivă atunci când, deși expusă unui mediu ostil care creează condiții pentru dizolvarea metalului
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
în acest compus: semințe: cerealiere (porumb, orez, grîu, etc), leguminoase (mazăre); rădăcini și tuberculi: cartofi, manioc (tapioca); tulpini: sago; fructe: banane. Funcția amidonului în țesuturile vegetale este cea de compus de rezervă energetică, necesar păstrării vitalității seminței, fiind utilizat în timpul germinării, pînă la dezvoltarea țesuturilor fotosintetizante, prin intermediul cărora ulterior se sintetizează zaharurile simple. Amidonul se prezintă sub formă de granule cu conformație (formă și mărime) caracteristică materiei prime din care provine, avînd culoarea alb strălucitor. Densitatea este de 1650 kg/m3
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
a legăturilor 1,4-α-glicozidice, 1,6-α-glucozidice și 1,3-β-glicozidice. Amilazele cele mai utilizate pentru hidroliza amidonului sunt: α-amilaza, β-amilaza și amiloglucozidaza. Tradițional, enzimele utilizate în hidroliza amidonului se obțin din bobul de orz încolțit (malț). Pentru aceasta orzul se supune germinării, la temperatura de 15÷180C, o umiditate de 42÷45%, în absența luminii și sub aerare intensă. După 8÷10 zile se acumulează în bob complexul de enzime necesar hidrolizei hidraților de carbon. In acest complex enzimatic întîlnim α- amilaza
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
sub aerare intensă. După 8÷10 zile se acumulează în bob complexul de enzime necesar hidrolizei hidraților de carbon. In acest complex enzimatic întîlnim α- amilaza, β- amilaza, dextrinaza limită, maltaza, invertaza, β- glucozidaze, celobiaza, lipaze etc. Produsul obținut după germinare poartă numele de malț verde sau slad. Un slad bun este germinat uniform, are plumulele de 1÷1,5 cm, iar radicele de cîțiva centimetri sunt ondulate (buclate). Plumula și radicele sunt de culoare galbenă, elastice și suculente. Prezintă un
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
activitatea optimă la 55÷57°C, fiind total distrusă la 75÷80°C. • activitatea optimă a β-amilazei este la pH în jur de 4,6 în timp ce pentru α-amilază este cca 5,7 fiind inactivată la pH de 3,3. Prin germinare din 100 kg orz se obțin 140÷150 kg slad cu cca 45% apă. Germinarea se realizează în slădării, care sunt simple arii de germinare sau slădării pneumatice cu compartimente deschise sau cu compartimente independente. Amestecarea orzului în germinare se
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
a β-amilazei este la pH în jur de 4,6 în timp ce pentru α-amilază este cca 5,7 fiind inactivată la pH de 3,3. Prin germinare din 100 kg orz se obțin 140÷150 kg slad cu cca 45% apă. Germinarea se realizează în slădării, care sunt simple arii de germinare sau slădării pneumatice cu compartimente deschise sau cu compartimente independente. Amestecarea orzului în germinare se efectuează prin lopătare manuală sau mecanică. Suprafața pe care este dispus orzul trebuie astfel calculată
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
în timp ce pentru α-amilază este cca 5,7 fiind inactivată la pH de 3,3. Prin germinare din 100 kg orz se obțin 140÷150 kg slad cu cca 45% apă. Germinarea se realizează în slădării, care sunt simple arii de germinare sau slădării pneumatice cu compartimente deschise sau cu compartimente independente. Amestecarea orzului în germinare se efectuează prin lopătare manuală sau mecanică. Suprafața pe care este dispus orzul trebuie astfel calculată încît înălțimea finală a statului de slad să nu depășească
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
Prin germinare din 100 kg orz se obțin 140÷150 kg slad cu cca 45% apă. Germinarea se realizează în slădării, care sunt simple arii de germinare sau slădării pneumatice cu compartimente deschise sau cu compartimente independente. Amestecarea orzului în germinare se efectuează prin lopătare manuală sau mecanică. Suprafața pe care este dispus orzul trebuie astfel calculată încît înălțimea finală a statului de slad să nu depășească 0,6÷0,7 m. Obținerea sladului presupune multă manoperă, costuri ridicate și un
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
porumb și chiar ovăz, producând pagube de 1-3 %. În condiții deosebit de favorabile evoluția acestor ciuperci pe grâu produce pagube de 100 %. Simptome. Boala poate fi semnalată pe plantele de grâu în mai multe din etapele lor de dezvoltare. Imediat după germinare, tânăra plantulă poate fi atacată iar ca urmare se îngălbenește, se răsucește în formă de tirbușon și piere înainte de răsărire, așa încât, încă din toamnă putem să remarcăm goluri în cultură. În faza de înfrățire se observă o brunificare a rădăcinilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la altul, ciuperca rezistă pe semințe sub formă de spori, iar în sol, sub formă de miceliu și organe de rezistență. Gravitatea atacului este mărită de reacția acidă a solului, de umiditatea între 30-40 % a acestuia și de temperaturile nefavorabile germinării și răsăririi rapide a plantulelor. În solurile alcaline dezvoltarea ciupercii este împiedicată mai ales dacă temperaturile sunt sub 10șC sau peste 28șC. Umiditatea atmosferică ridicată și temperaturile de 20-26șC favorizează atacul fuzariozei pe spice și în acest caz, pierderile pot
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]