214 matches
-
în ovare și incidență mare a atreziei ovariene. Tema are la bază tehnologia de ovulație multiplă și transfer de embrioni (MOET), folosită pentru a crește rata de reproducere a bivolițelor cu producții mari de lapte și are în vedere: conservarea germoplasmei de la rasa Bivol Românesc sub formă de gameți și embrioni; obținerea unui număr mare de viței de la bivolițele cu producții mari de lapte; accelerarea câștigului genetic/an prin selectarea produșilor obținuți pe baza performanței colateralilor; reducerea numărului de produși
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
7.3.2 Cercetări privind evaluarea și creșterea potențialului productiv prin implementarea unor tehnici de reproducție asistată la animale din rasele autohtone de ovine specifice zonei montane în contextul schimbărilor climatice 1.200.000 d.c 184.800 369.600 369.600 276.000 -Crearea unei bănci de gene (germoplasma) /biobancă; -Obținerea unor produși de concepție cu genetică testată. În scopul creșterii potențialului productiv al diferitelor rase autohtone și obținerea de descendenți cu performanțe fenotipice și cu valoare genetică superioară și înregistrată este imperativă aplicarea unor tehnici de reproducție asistată
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
valorii pastorale; - Baza de date geospațială cu limitele habitatelor de pajiști, factori de risc, factori de mediu și antroprogen; - Situația suprapunerii ariilor naturale protejate peste habitatele de pajiști și a obiectivelor de conservare stabilite plin planurile de management; -Colecție de germoplasmă provenită din pajiștile permanente studiate, ca sursa în programele de ameliorare. In contextul actual al schimbărilor climatice globale este important cunoașterea gradului actual de conservare, de cartare și bonitare a ecosistemelor praticole și stabilirea unui pachet de măsuri de îmbunătățire
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
Se vor realiza studii tipologice în funcție de ecartul altitudinal, se va determina tipul de vegetație, pe trepte altitudinale pornind de la ecartul de 500 m; analiza multicriterială a biodiversității pajiștilor prin metode specifice, identificarea unor pajiști ca sursă de germoplasmă pentru unele plante furajere și colectarea materialului semincier și/sau vegetal de la biotipurile de interes selectate;determinarea potențialului productiv al pajiștilor din siturile experimentale (metoda cosirilor repetate), a modului de utilizare (cosit/pășunat) și a încărcăturii cu animale (Cp);stabilirea relației dintre
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
rezultate valoroase atât în ceea ce privește ameliorarea prin obținerea de soiuri noi, cât și din punct de vedere al tehnologiilor elaborate. Diseminarea rezultatelor obținute s-a realizat către instituțiile de învățământ superior și către cultivatori. Cu trecerea timpului, baza de germoplasmă luată în studiu s-a extins și către alte specii: creson, asmățui, cimbrișor, mentă, salvie, anghinare, topinambur, cicoare, busuioc etc. În cadrul unității, la aceste specii s-au efectuat numeroase studii și cercetări, multe dintre ele finalizate cu rezultate deosebite. După
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
date concrete. După o documentare amănunțită prealabilă, am aflat că pe glob sunt inventariate peste 60 de varietăți (biotipuri) la această specie care prezintă o marjă mare de variabilitate în ceea ce privește exprimarea fenotipică a principalelor caractere. Principalele surse de germoplasmă achiziționate de S.C.D.L. Buzău au fost din China, Nepal, Tibet, Mexic, Franța, cu precizarea că nu am putut procura totalitatea genotipurilor inventariate pe glob la această specie. Varietățile achiziționate au fost supuse unui studiu amănunțit, întocmindu-se pentru fiecare o
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
cei din propria breaslă. În acest context, amintesc strădania încununată de reușită de a interconecta Banca cu celelalte unități de ameliorare din România, înființând primul Comitet Național de Resurse Genetice Vegetale, chiar dacă atunci, nu toți colegii care gestionau colecții de germoplasmă vegetală au crezut în justețea ideilor susținute de domnul Cristea, potrivit cărora fondul genetic păstrat în instituția nou creată și facilitățile de stocare existente trebuiesc folosite și puse în valoare, cu efecte pozitive asupra dezvoltării. ACASĂ În înțelesul meu, în
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
adus din Ungaria. Urmare a acestor introduceri inițiale, atât în Vestul Transilvaniei, în Banat dar și în Câmpia Dunării, în contact cu condițiile ecologice date, s-au format unele structuri locale, diferențiindu-se în populații locale, toate având în ele germoplasmă de Dentatul de Corn Belt. Am considerat că acest tip de porumb corespunde cu forma tipică de dentat, de unde îi vine și numele dat acestei rase. Populații valoroase din această rasă au fost identificate de Institutul de cereale și plante
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
ÎN COLABORARE I. LUCRĂRI MONOGRAFICE ȘI DE SINTEZĂ 1. CRISTEA M., SCURTU D., REICHBUCH L., CATARGIU D., 1965 Cultura porumbului în Podișul Sucevei, Editura Agrosilvică, București; 2. CRISTEA M., 1966 Cultura porumbului timpuriu, Editura Agrosilvică, București; 3. CRISTEA M., 1975 Germoplasma la porumb, Editura Ceres, București; 4. CRISTEA M., SCURTU D., REICHBUCH L., 1976Porumbul timpuriu, Editura Ceres, București; 5. CRISTEA M., 1977 Rasele de porumb din România, Editura Academiei Române, București; 6. CRISTEA M., 1981 Resurse genetice vegetale, Editura Academiei Române, București; 7
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Cercetări Agricole Suceava. Lucrări științifice. Redacția revistelor agricole; 44. CRISTEA M., 1974 - Der Genotyp lokaler Maispopulationen der Bukowina eine wervolle Genequelle fur zuchtungsarbei den Pflonzenzuchtg 71, 130 -1 50.Verlag Paul Parey, Berlin und Hamburg, 45. CRISTEA M., 1974 - Păstrarea germoplasmei la porumb. Cercetări agronomice în Moldova; 46. CRISTEA M., 1974 - Populații locale de porumb existente în cultură în Moldova de nord-vest. Analele ICCPT Fundulea; 47. CRISTEA M., 1974 - Preocupări în ameliorarea plantelor agricole în R.F. Germană și Austria. Cercetări agronomice
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
de porumb. Cercetări agronomice în Moldova; 49. CRISTEA M., PETROVICI T., FUNDUIANU D., REICHBUCH SOFIA, 1974 Rezultate experimentale cu hibrizi de porumb străini în condițiile din Moldova. Cercetări agronomice în Moldova, nr. 4; 50. CRISTEA M., 1975 - Aspecte privind păstrarea germoplasmei la porumb. Cercetări agronomice în Moldova, Culegere de articole 41 46; 51. CRISTEA M., 1975 - Planta Element principal al naturii vii. Știința și viața 3 17; 52. CRISTEA M., 1975 Studiul germinației la temperaturi scăzute a unor hibrizi de porumb
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Moldova; 53. CRISTEA M., FUNDUIANU D., REICHBUCH SOFIA, 1976 Influența efectelor materne sau citoplasmatice asupra producției de porumb. Analele ICCPT Fundulea, Vol.XLI 503 508; 54. CRISTEA M., și colab., 1976 - Populații locale de porumb de Voroneț, sursă valoroasă de germoplasmă pentru ameliorarea porumbului. Cercetări agronomice în Moldova, Iași, nr. 1; 55. CRISTEA M., BRUDEA V., 1976 - Oscinella frit, un periculos dăunător al culturilor de porumb din Moldova. Cercetări agronomice în Moldova; 56. CRISTEA M., 1976 - al VIII-lea Congres Internațional
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
CRISTEA M., 1976 - Populații de porumb în nord-vestul Moldovei. Analele ICCPT Fundulea, vol. XLI, 491501; 58. CRISTEA M., 1977 - Rezultate experimentale cu hibrizi extratimpurii de porumb creați la Stațiunea de Cercetări Agricole Suceava. Analele ICCPT Fundulea; 59. CRISTEA M., 1977 - Germoplasma locală de porumb din Bucovina sursă valoroasă de gene pentru activitatea de ameliorare. Redacția revistelor agricole; 60. CRISTEA M., 1977 - Stațiunea de Cercetări Agricole Suceava istoric - realizări perspective. Lucrări științifice. Redacția materialelor de propagandă agricolă, București; 61. CRISTEA M., FUNDUIANU
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
unele preocupări în acest domeniu. La angajare a avut de ales între mai multe plante, alegerea lui fiind porumbul extratimpuriu, specific zonei de influență a Stațiunii Suceava, și îndreptându-și atenția spre soiurile și populațiile locale, ca principală sursă de germoplasmă în ameliorare. Acest material biologic suportând în timp efecte ale factorilor naturali ai evoluției prin adaptare la condițiile naturale de mediu caracterizate prin rezistență la frig, boli și dăunători dar și prin calitate foarte bună. Alegerea s-a dovedit benefică
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
masive în România a hibrizilor străini. Toate aceste realizări nu ar fi fost posibile fără eforturile susținute ale colectivului de ameliorare a porumbului condus de domnul Mihai Cristea, de extragere a unor linii consangvinizate de porumb din diferite categorii de germoplasmă: populații locale, soiuri, composite, sintetici, hibrizi dubli, triliniari și simpli. S-au obținut astfel, în această etapă, multe linii consangvinizate stabilizate care au îmbogățit patrimoniul laboratorului și au asigurat șansele pentru crearea unor hibrizi de porumb competitivi. Colecția laboratorului cuprinde
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
și chiar în străinătate. Pe cea de a doua a creat-o, a oferit-o României și lumii întregi. Retras la pensie din anul 1996, academicianul Mihai Cristea rămâne activ în continuare prin lucrări de mare valoare. Seria cărților privind germoplasma porumbului din perioada în care a condus cele două unități (Cultura porumbului în Podișul Sucevei, 1965, Resurse genetice vegetale, 1981, Cultura porumbului timpuriu,1966, Porumbul timpuriu, 1976, Rasele locale de porumb din România, 1978, Resurse genetice vegetale, 1981, Conservarea genetică
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
la loc sigur toate resursele genetice vegetale existente în instituțiile de cercetare agricolă din România”. Timp de doi ani au avut loc trei întruniri ale Comitetului Național și a reușit să convingă pe amelioratori, cât de important e să conservi germoplasma din stațiuni și institute în condiții corespunzătoare. Le spunea foarte des colegilor amelioratori: ”......trebuie să avem grijă de toată germoplasma, chiar dacă unele cultivare nu satisfac cerințele noastre, sigur au ceva bun în constituția lor genetică, ce ne va folosi poate
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
avut loc trei întruniri ale Comitetului Național și a reușit să convingă pe amelioratori, cât de important e să conservi germoplasma din stațiuni și institute în condiții corespunzătoare. Le spunea foarte des colegilor amelioratori: ”......trebuie să avem grijă de toată germoplasma, chiar dacă unele cultivare nu satisfac cerințele noastre, sigur au ceva bun în constituția lor genetică, ce ne va folosi poate mai târziu” Poate că cei care au venit după el la unitate, ar trebui să știe un lucru foarte important
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Cercetări Agricole - Suceava, în anul 1986. Prin activitatea laborioasă de cercetare desfășurată, domnul dr. ing. Mihai Cristea este apreciat ca unul din marii amelioratori ai țării, în crearea de soiuri și hibrizi de porumb și fondator al cercetărilor în domeniul germoplasmei porumbului. Este autor a peste 100 de referate și comunicări științifice și mai multe tratate și monografii despre soiurile de porumb din România și a resurselor genetice vegetale, precum și părintele Băncii de Resurse Genetice Vegetale din România. Activitatea remarcabilă în
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
de lucrări științifice care cuprind rezultate de cercetare proprii sau în colectiv, referate științifice, lucrări de sinteză de nivel academic, diferite îndrumări practice pentru agricultori ș.a. Una dintre ideile sale confirmate de practică susține că sursele cele mai valoroase de germoplasmă pentru crearea de noi soiuri și hibrizi sunt resursele genetice locale, reprezentate de populațiile și soiurile locale, formate în perioade lungi de timp, sub acțiunea selecției naturale și a selecției efectuate de om. Acest material biologic local, suportând în timp
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
gol imens în colectivul și activitatea unității. Trăiește acum în satul natal, Cucorăni. Dr. ing. M. Cristea există în conștiința celor care l-au cunoscut și va fi descoperit de cei care vor veni, ca fondator al cercetărilor în domeniul germoplasmei porumbului, autor al primelor lucrări în stil monografic despre rasele de porumb din România și utilizarea resurselor genetice vegetale, părintele Băncii de Resurse Genetice Vegetale. Activitatea sa cu totul remarcabilă în cercetare și manageriat a fost apreciată cu titluri științifice
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
imperios necesar ca descrierea ampelografică a unui soi să fie însoțită și de toate sinonimele cunoscute ale soiului respectiv. Sinonimiile și greșelile de denumire ale soiurilor de viță de vie, reprezintă principalele obstacole într-o rețea internațională de conservare a germoplasmei viticole. Studiile efectuate în colecțiile ampelografice naționale și internaționale trebuie unificate, pentru a avea un management eficient al germoplasmei viticole. Pentru aceasta sunt necesari următorii pași: întocmirea unei liste de sinonime pentru toate soiurile, lucru deja efectuat de către O.I.V.
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Sinonimiile și greșelile de denumire ale soiurilor de viță de vie, reprezintă principalele obstacole într-o rețea internațională de conservare a germoplasmei viticole. Studiile efectuate în colecțiile ampelografice naționale și internaționale trebuie unificate, pentru a avea un management eficient al germoplasmei viticole. Pentru aceasta sunt necesari următorii pași: întocmirea unei liste de sinonime pentru toate soiurile, lucru deja efectuat de către O.I.V. care a elaborat " Lista internațională a soiurilor de viță de vie", proces la care au participat 37 de țări
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
țări, proces în curs de completare în multe țări; evaluarea identității soiurilor străine prin schimb de descriptori, analiza ADN, butași sau alte informații. Studiile efectuate în colecțiile ampelografice naționale și internaționale trebuie cumulate pentru a avea un management eficient al germoplasmei viticole. De asemenea, necesitatea descrierii și diferențierii soiurilor de viță de vie decurge și din faptul că aceste elemente conduc la identificarea unor genotipuri valoroase, neglijate multă vreme și în același timp la menținerea variabilității genetice în cadrul soiurilor de viță
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
referă la următoarele aspecte: descrierea și recunoașterea soiurilor, după caracterele morfologice ale principalelor organe vegetative (frunze, lăstari, coarde și struguri) și caracterizarea acestora prin metode moderne de investigații (ampelografice, ampelometrice, biochimice și genetice). înființarea colecțiilor ampelografice pentru asigurarea sursei de germoplasmă necesară lucrărilor de ameliorare și pentru studiul comparativ al soiurilor de viță de vie; obținerea de noi soiuri de viță de vie prin hibridarea sexuată dirijată sau prin folosirea biotehnologiilor moderne de inginerie genetică (mutageneză somatică, recombinări sau transfer de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]