565 matches
-
prin acord, când e posibil, cu regentul nominal. Mijloacele de exprimare comune celor patru tipuri ale dublului subordonat simultan distinse după partea de propoziție la care se referă (subiect, complement direct, indirect, de agent) sunt substantivele, adjectivele și verbele la gerunziu toate fără prepoziții. Tipurile referitoare la subiect și la complementul direct au mai multe mijloace de exprimare, în general comune sau deosebite numai prin frecvență. Există totuși unele mijloace care se folosesc numai în construcții referitoare numai la complementul direct
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
frecvență. Există totuși unele mijloace care se folosesc numai în construcții referitoare numai la complementul direct sau la subiectul unor verbe pasive și reflexive: adjectivele cu prepoziții, substantive cu prepoziții ca pentru sau contra , verbele la infinitiv sau verbele la gerunziu construite cu prepoziții. „O caracteristică formală a dublului subordonat simultan exprimat prin substantive și adjective este nearticularea”: adjectivele apar întotdeauna nearticulate, iar substantivele atunci când nu sunt construite cu prepoziții (și însoțite de determinări) sau cu adverbe de comparație. Lipsa articolului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Pana corbului, Ochișorii lui, Mura câmpului?” Prezența în acest tablou a diminutivelor accentuează afecțiunea maternă. Disperarea căutării feciorului atinge dimensiunea tragicului, după cum sugerează și versurile: „Pe câmpi alergând Pe toți întrebând Și la toți zicând”, în care utilizarea verbelor la gerunziu nu subliniază doar o continuitate dureroasă a acțiunii, ci conferă baladei, în acest episod al ei, o sonoritate gravă, o tonalitate de tânguire a celei care ar face orice numai să-și știe copilul aproape. Eroul popular din alte creații
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
plină cu soare” Substantivul central este În toate cazurile de mai sus mult mai bine determinat: localizat, cuantificat, calificat, chiar angrenat aluziv Într-o anume acțiune. În alte cazuri Însă, este surprins un fapt făcînd apel la un verb la gerunziu sau la un mod personal: “la urma urmei / dorm și eu cu cineva” “licuricii strălucesc / parcă mai tare” “paznicul se-ntoarce / cu fluturi pe felinar” “zarzărul Înflorește / ca niciodată” “curățind tăcut zăpada / de pe mașină” “la soare uscându-se / pielea unui
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
versul doi, am renunțat la legănîndu-se (prea lung și prea molatic) și am introdus căderea - cad legănat - fără să pierd balansul. Și, brusc, mi-a venit ideea de a transfigura legănarea. Acum puteam să găsesc o altă modalitate, construită cu gerunziul, a căderii și să spun un lucru de departe mai important și mai paradoxal: frunzele cad Îndeplinind un ritual, cădelnițînd - tămîind / străvechiul gorgan. Tremurul, odată Încetat, mișcarea frunzelor devine mai amplă, mai gravă, mai profundă. Are În ea ceva sacru
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
considerată dificilă, deprinderilor ortografice și de punctuație se formează cu destulă greutate și adesea incorect, performanțele elevilor dovedind acest lucru. Sunt cunoscute greutățile de trecere de la vorbirea directă la cea indirectă, de însușire a concordanței timpurilor, de utilizare corectă a gerunziului. Numai pornind de la specificul limbii vorbite de copii la intrarea în școală, pot fi înțelese mai bine dificultățile pe care ei le întâmpină mai întâi printr-o primă etapă a școlarizării, când trebuie să treacă de la vorbirea familială, cu particularitățile
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
tactic lectorului o posibilă evaluare comparativă, înfluențându-l în actul deliberării. Polemistul, în ipostaza descriptorului, face dovada unei triple subiectivități: deictică (se referă la mărci deictice proprii descrierii: în pasajul selectat de noi, ele sunt: verbele impersonale, prezența participiilor și a gerunziilor, enumerația etc.), modală (traduce atitudinea locutorului față de cele enunțate) și retorică (se referă la caracterul epidictic al expunerii și la dimensiunea ei afectivă)81. Secvențe de mică întindere, narative și/sau descriptive dau consistență nucleului narativ, fiind responsabile de coerența
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Technè, substantiv feminin, nu se folosește ca valoare absolută decât pentru a desemna artificiul, abilitatea sau viclenia. Când desemnează priceperea într-o meserie, acesta fiind sensul lui prim, este mereu specificat printr-un genitiv (așa cum este latinescul ars printr-un gerunziu). Se spune atunci "arta cuvântului", "arta construirii de nave", "arta metalelor". Sau printr-un calificativ, ca în graphikè technè, arta picturii. Platon, de exemplu, vorbește despre muzică, dans, broderie, tapiserie, elocvență, poezie, de cutare sau cutare technè, dar niciodată despre
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
nu făcuse nimic ca să-l Îngrijească, iar doctorul Ransome fusese obligat să vină În fiecare zi să-l spele el Însuși pe Jim. Totuși, cu o seară Înainte, Îl ajutase la temele de latină, arătîndu-i ca din Întîmplare deosebirea dintre gerunziu și gerundiv. Jim așteptă pînă ce ea Începu cartoful. După ce i se confirmă că propriul lui cartof era cel mai mare dintre cei patru din cameră și hotărînd să nu păstreze nimic pentru broasca țestoasă de sub pat, rupse coaja și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
afară, îngrijorare pe care ne-o evidențiază faptul că privirea ei e îndreptată spre fereastră. Patru substantive sunt presărate de-a lungul poemului, nici unul nu îl încheie însă, așa cum râvnim de obicei. Verbe, unul la indicativ și altul la gerunziu, aflate în subtilă interacțiune, la mijlocul poemului, în versul doi. Pecetea efemerității o aflăm și aici în întregul poem: viscol, noapte, bunica, geam. Toate la singular, în deplină concordanță cu esența sabi-ului. Întrebările fundamentale primesc răspuns, pentru cei interesați de acest
COMENTARII LA POEME by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83883_a_85208]
-
au săpat groapa soldații.” (Z. Stancu- Desculț, capitolul brazdă îngustă și adâncă) Stilul lui Rebreanu este caracteristic pentru proza obiectivă. În relatarea faptelor, scriitorul încearcă să se detașeze, fără a lăsa să se întrevadă participarea lui afectivă. Frecvența verbelor, alternând gerunziul cu conjunctivul și indicativul, imperfectul cu perfectul compus, dominant fiind imperfectul ( timpul narațiunii, care sugerează durata), dă dinamism textului, prezentând imaginea mișcării dezordonate a oamenilor, care, cuprinși de panică, "fugeau”, " se îngrămădeau”, "se împrăștiau”, "goneau”, "se târau”. Caracterizarea mișcării se
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
fiind imperfectul ( timpul narațiunii, care sugerează durata), dă dinamism textului, prezentând imaginea mișcării dezordonate a oamenilor, care, cuprinși de panică, "fugeau”, " se îngrămădeau”, "se împrăștiau”, "goneau”, "se târau”. Caracterizarea mișcării se realizează tot prin verbe, de astă dată la modul gerunziu, aglomerate într-o gradație ascendentă: " îmbulzindu-se”, " strivindu-se”, " urlând”. Imagini vizuale se conturează în tablou prin contrastul de culoare alb-roșu ( "pete albe”, "dâre de sânge”). Sobrietatea scriitorului obiectiv este vizibilă și la nivelul lexicului ( cuvintele fiind uzuale), al stilului
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
conotativ al cuvântului ciocnire. 2. Explică folosirea virgulelor în versul: mâncându-ne genele, smalțul ochilor, coastele, sângele... 3. Transcrie două structuri care conțin imagini vizuale. 4. Menționează două teme/ motive literare prezente în poezie. 5. Motivează utilizarea verbelor la modul gerunziu în fragment. 6. Comentează semnificația unei figuri de stil din strofa a doua. 7. Justifică încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv. 8. Evidențiază relația dintre titlu și conținutul poeziei. 9. Motivează, prin două trăsături, apartenența la postmodernism. Barem de
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de unire - ce desparte poemul în două - delimitând cele două imagini; - construcția poemului trebuie să fie cât mai simplă, fără epitete, metafore sau alte figuri de stil, și să conțină cel mult un verb, de preferat la timpul prezent sau gerunziu;
Ce este pe scurt un haiku? by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/83677_a_85002]
-
108 4.4.4. PS realizat ca GAdv................................................................... 108 4.4.5. PS realizat ca Propoziție Infinitivală....................................... 108 4.4.6. PS realizat ca Propoziție Gerunzială....................................... 108 4.4.6.1. Interpretări ale construcției................. 110 4.4.6.2. Ambiguitatea gerunziului.................... 112 4.4.7. Realizarea PS prin propoziție finită.................... 113 4.4.7.1. PS realizat prin GComplcă........................ 113 4.4.7.2. PS realizat prin GComplsă........................ 114 4.4.7.3. PS realizat prin propoziție relativă......... 115 5. Tipare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și verbul a auzi poate exprima percepții imaginare: (129) Îl și aud ("mi-l închipui") spunându-le prietenilor la ce s-a gândit! Construcția de acest tip este considerată specifică românei, alte limbi romanice folosind infinitivul și subordonata pseudo-relativă în locul gerunziului 120: (130) fr. Je le voir venir./ Je le vois qui vient. (131) it. Senta cantare Gianni/Gianni cantare./ Sento Gianni che canta. Pentru limbi ca italiana sau franceza, construcțiile cu infinitiv și cele cu propoziții pseudo-relative sunt considerate singurele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
4.6.1. Interpretări ale construcției cu predicație secundară Structura discutată a ridicat numeroase probleme de interpretare. Dificultatea analizei este generată de statutul incert al argumentului care funcționează simultan ca obiect direct al verbului din matrice și ca subiect al gerunziului (Îl văd pe Ion venind < Îl văd pe Ion; Ion vine). Această dificultate se corelează cu o ambiguitate de natură structurală: argumentul din poziția obiectului direct și gerunziul trebuie interpretate ca formând împreună un singur constituent sau sunt constituenți diferiți
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
simultan ca obiect direct al verbului din matrice și ca subiect al gerunziului (Îl văd pe Ion venind < Îl văd pe Ion; Ion vine). Această dificultate se corelează cu o ambiguitate de natură structurală: argumentul din poziția obiectului direct și gerunziul trebuie interpretate ca formând împreună un singur constituent sau sunt constituenți diferiți? Se percepe fenomenul în sine sau referentul subiect al evenimentului perceput? Cornilescu (2003) prezintă, pentru limba engleză, două opțiuni 121 privind interpretarea construcțiilor care conțin un verb de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
constituenți diferiți? Se percepe fenomenul în sine sau referentul subiect al evenimentului perceput? Cornilescu (2003) prezintă, pentru limba engleză, două opțiuni 121 privind interpretarea construcțiilor care conțin un verb de percepție, urmat de secvența [Acc + V-ing], corespunzătoare structurilor cu gerunziu din română. Grupul verbal subordonat verbului de percepție, purtând sufixul aspectual -ing, se reprezintă în arbore, în ambele interpretări, ca proiecție a nodului Aspect (AspP). (132) Wayne saw Mona stealing oranges. 'Wayne a văzut-o pe Mona furând portocale' (apud
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
VP # V' 3 V0 AspP # 5 see Mona stealing oranges (132b) [GDetMona]OD[GAspPstealing oranges]]P-R VP 3 VP AspP # 6 V' PRO stealing oranges 2 V0 DP # 4 see Mona Avram (2003: 203-220) consideră că grupul proiectat de gerunziu este Grup de Aspect (GAsp), interpretând sufixul -ind ca pe o marcă morfologică a aspectului în limba română. În construcțiile cu verb de percepție în matrice, autoarea susține că GAsp are statut de propoziție redusă (adjunct) pe lângă obiectul direct al
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pseudo-relative "prezentative" introduse prin conectorul cum, al cărui sens modal este estompat în favoarea unei semnificații aspectuale (vezi infra, 4.4.7.3)123: (133) Îl văd pe Ion venind = Îl văd pe Ion cum vine. 4.4.6.2. Ambiguitatea gerunziului în contextul unui verb de percepție Configurațiile cu verb de percepție în matrice și cu gerunziu predicat secundar au în română două "citiri" - subiectul gerunziului este coreferețial cu subiectul verbului de percepție (134); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul direct
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vezi infra, 4.4.7.3)123: (133) Îl văd pe Ion venind = Îl văd pe Ion cum vine. 4.4.6.2. Ambiguitatea gerunziului în contextul unui verb de percepție Configurațiile cu verb de percepție în matrice și cu gerunziu predicat secundar au în română două "citiri" - subiectul gerunziului este coreferețial cu subiectul verbului de percepție (134); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul direct al verbului de percepție (135): (134) Ioanai îlj vede [îndreptându-se Ioanai spre școală] (135) Ioanai
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
văd pe Ion venind = Îl văd pe Ion cum vine. 4.4.6.2. Ambiguitatea gerunziului în contextul unui verb de percepție Configurațiile cu verb de percepție în matrice și cu gerunziu predicat secundar au în română două "citiri" - subiectul gerunziului este coreferețial cu subiectul verbului de percepție (134); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul direct al verbului de percepție (135): (134) Ioanai îlj vede [îndreptându-se Ioanai spre școală] (135) Ioanai îlj vede [îndreptându-se tj spre școală]. 4.4
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
4.4.6.2. Ambiguitatea gerunziului în contextul unui verb de percepție Configurațiile cu verb de percepție în matrice și cu gerunziu predicat secundar au în română două "citiri" - subiectul gerunziului este coreferețial cu subiectul verbului de percepție (134); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul direct al verbului de percepție (135): (134) Ioanai îlj vede [îndreptându-se Ioanai spre școală] (135) Ioanai îlj vede [îndreptându-se tj spre școală]. 4.4.7. Realizarea predicatului secundar ca propoziție finită Predicatul secundar acceptă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
un mesaj verbal (141'): (140) Pe Ion îl văd să facă asta. (141) Nu l-am auzit să țipe la ei./( 141') Nu l-am auzit să doarmă după-masa. Interesantă este posibilitatea substituirii subordonatei conjuncționale cu centrul să printr-un gerunziu cu interpretare irrealis 125: (142) Pe Ion îl văd făcând asta. Substituția este blocată în contextele în care a auzi nu este urmat de un verb dicendi: (143) Nu l-am auzit țipând la ei vs *Nu l-am auzit
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]