1,094 matches
-
decât cel motrico-articulatoriu. Se constată că și la Începutul acestei etape nu lipsesc cu desăvârșire tendițele de a scrie propoziții sau fraze Începând mereu de la capătul rândului. O caracteristică a evoluției demutizării este faptul că În etapele menționate semnul mimico gestual Însoțește limbajul verbal. Există situații când aceste semne substituie cuvintele, datorită faptului că acestea nu s-au consolidat suficient. Tocmai de aceea multe dintre omisiunile Întâlnite În lucrările scrise ale copiilor deficienți de auz În curs de demutizare pot fi
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
fost foarte complexe și au presupus eforturi conjugate din partea tuturor. Am observat că elevilor cu deficiență de auz le este foarte greu ca În același timp să interpreteze un rol (să acționeze), să vorbească și să renunțe la limbajul mimico gestual (preferat În orice context și orice situație). La această vârstă (zece-unsprezece ani) ei se pot concentra doar pe două din aceste activități:fie interpretează rolul și gesticulează, fie vorbesc și dactilează. Exercițiile complexe din cadrul dramatizărilor, bazate pe acțiuni simulate, le
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
atitudinal (este vorba despre o atitudine pozitivă dar pasivă: compasiune/ milă) și stigmatizant (handicap) Într-un conținut predominant informațional și mult mai nuanțat, În cazul cadrelor didactice care lucrează cu elevi cu deficiențe de auz: dificultăți de comunicare, limbaj mimico gestual, cerințe educative speciale, surditate, protezare. Analizând mai departe, comparativ, cele doua tabele, observăm că locul unui conținut deasemenea, predominant atitudinal afectiv : ajutor (14; 3,36) , Înțelegere (10; 3,10), suferință (8; 2,37) este luat de un conținut mult mai
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cu deficiență de auz.De aceea, cadrele didactice din Învățământul special desfășoară sarcini multiple, legate nu numai de pregătirea pentru predarea propriei discipline, dar și activități de perfecționare În Învățământul special, În integrare socială și profesională, În deprinderea limbajului mimico gestual și a tuturor celorlalte activități de demutizare a copilului surd. Toate aceste activități suplimentare pot constitui surse veritabile de stres. Traseul socio - profesional al absolvenților Profesor Leahu Daniela, Grup Școlar ”Vasile Pavelcu” Iași Orientarea școlară și profesională (O.S.P.) reprezintă
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
precizează Alice Mial, Înseamnă să devii „un instrument al unei alte persoane când aceasta experimentează mediul nou și Își caută noi sensuri”. Comunicarea cu elevul deficient de auz presupune folosirea comunicării totale, utilizarea tuturor mijloacelor comunicative: limbajul verbal, limbajul mimico gestual, limbajul dactil, pantomima, expresivitatea facială. Înainte de a avea rolul de Îndrumător al acestor elevi spre Însușirea valorilor sociale În vederea adaptării și integrării lor În societate, ar trebui să răspundem la o serie de Întrebări, printre care: cum trebuie să fim
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
transmis prin limbajul semnelor. Copilul surd Învață să comunice prin folosirea semnelor. De exemplu: În momentul În care i se arată copilului mâncare se va face semnul (gestul) specific acțiunii de a mânca. La fel vor fi arătate și denumite gestual diferite alimente, jucării, obiecte, acțiuni etc. Treptat copilul Începe să asocieze semnele și să le utilizeze atunci când Îi va fi foame, sete sau când va dori să se joace. În continuare copilul surd, Învață să comunice Închegat prin gesturi, semnele
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și În cazul corectării articulației și Îmbogățirii comunicării oral-verbale de auzitorii de vârsta mică. Este de subliniat faptul că cea mai mare parte a copiilor surzi se nasc și trăiesc În familii de auzitori În care nu se cunoaște limbajul gestual. Desigur se vor crea anumite posibilități de comunicare prin gesturi convenționale stabilite de părintii auzitori și copilul surd. Această comunicare este Însă limitată, foarte săracă și cu consecințe negative asupra dezvoltării capacităților psihice ale copilului cu deficiență auditivă. Pentru Însușirea
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
prevenirea instalării handicapului psihic, Încă de la cea mai fragedă vârstă, copilul poate și trebuie să fie familiarizat cu proteza auditivă, cu recepția globală a vorbirii și semnificația mișcării buzelor și feței interlocutorului și cu orice mijloc posibil de comunicare verbal, gestual, tactil. La deficienții de auz vorbirea se realizează printr-o asociere Între modul verbal motric (prin palpare laringeală) cu modelul labiovizual și conținutul semantic al mesajului ; În cazul protezării timpurii se adaugă și anumite semnale acustice În raport cu potențialul auditiv rezidual
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În cazul protezării timpurii se adaugă și anumite semnale acustice În raport cu potențialul auditiv rezidual specific fiecărui copil. Așadar, la surzi, procesul autoreglării pronunției se realizează inițial prin palparea organelor fonatorii și intuirea vizuală a mișcării buzelor, cu aprecierea verbală sau gestuală a Învățătorului / profesorului . Demutizarea este o activitate complexă de Înlăturare a mutității care vizează Însușirea articulației și a celor trei laturi ale limbajuli: fonetică , lexicală și gramaticală. În momentul de față ia amploare ideea comunicării totale, care presupune și recomandă
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
abilități comunicative iar obținerea lor ar spori considerabil calitatea vieții copiilor cu deficiențe de auz. Importanța formării de interpreți În limbajul mimico-gestual În România lector univ. dr. Florea Barbu Universitatea din București Datele istorice arată că primii interpreți În limbajul gestual au fost lucrători religioși, asistenți sociali, profesori din școlile de surzi, copii sau rude ale acestora, deci persoane auzitoare care s-au simțit „surdomuți În suflet și gândire” datorită contactului frecvent și profund cu persoanele surde. Inițial, acești auzitori nu
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
pentru rolul lor și, probabil, au acționat mult timp În mod gratuit, ca avocați, prieteni, consilieri și sfătuitori, situație care Încă persistă și astăzi În multe țări. La ora actuală se acordă o importanță deosebită formării de interpreți in limbajul gestual În toate țările, inclusiv În România. Pe plan internațional s-au creat două asociatii de interpreți, una europeană și una mondială, pentru a facilita formarea de asociații naționale de interpreți și organizarea de Întalniri la diferite nivele, pentru perfecționarea și
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de asociații naționale de interpreți și organizarea de Întalniri la diferite nivele, pentru perfecționarea și schimbul de experiență. În acest sens menționăm că s-a format și În România, În anul 2008, prima Asociație Natională a Interpreților În limbajul mimico gestual, cu sediul la Cluj, având ca prim președinte-fondator o persoană surdă, Gelu Bogdan. Actualmente se fac cursuri de limbaj gestual În majoritatea universităților din țara noastră cu profil socio-uman, dar cursurile au ca scop familiarizarea studenților cu această formă de
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
sens menționăm că s-a format și În România, În anul 2008, prima Asociație Natională a Interpreților În limbajul mimico gestual, cu sediul la Cluj, având ca prim președinte-fondator o persoană surdă, Gelu Bogdan. Actualmente se fac cursuri de limbaj gestual În majoritatea universităților din țara noastră cu profil socio-uman, dar cursurile au ca scop familiarizarea studenților cu această formă de limbaj, În eventualitatea comunicării profesionale cu aceștia. Nu avem la ora actuală decât 2 interpreți autorizați de Autoritatea Națională pentru
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cu aceștia. Nu avem la ora actuală decât 2 interpreți autorizați de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap. La congresul Federatiei Mondiale a Surzilor de la Tokyo (1991) s-au formulat mai multe recomandări cu privire la direcțiile de cercetare În sfera limbajului gestual. Una dintre ele afirma că persoanele surde care folosesc În mod fluent limbajul lor național sa fie recunoscuți ca arbitri legitimi ai folosirii corecte a acestui limbaj și să dețină poziții semnificative În eforturile ce se fac pentru cercetarea acestui
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ca arbitri legitimi ai folosirii corecte a acestui limbaj și să dețină poziții semnificative În eforturile ce se fac pentru cercetarea acestui limbaj. Prin urmare, se pledează pentru Încurajarea implicării a tot mai multe persoane surde În cercetarea propriilor limbaje gestuale. Acest lucru va fi posibil prin pregătirea superioară a surzilor În domeniul cercetării limbajului În general și a celui gestual În special, prin incurajarea participării la Întâlniri internaționale și naționale legate de limbajul gestual și prin Îmbunătățirea difuzării rezultatelor cercetării
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cercetarea acestui limbaj. Prin urmare, se pledează pentru Încurajarea implicării a tot mai multe persoane surde În cercetarea propriilor limbaje gestuale. Acest lucru va fi posibil prin pregătirea superioară a surzilor În domeniul cercetării limbajului În general și a celui gestual În special, prin incurajarea participării la Întâlniri internaționale și naționale legate de limbajul gestual și prin Îmbunătățirea difuzării rezultatelor cercetării În rândul acestora.. Precizăm că cercetarea limbajului gestual nu este numai o activitate intelectuală destinată Înțelegerii cum funcționează limbajul uman
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
persoane surde În cercetarea propriilor limbaje gestuale. Acest lucru va fi posibil prin pregătirea superioară a surzilor În domeniul cercetării limbajului În general și a celui gestual În special, prin incurajarea participării la Întâlniri internaționale și naționale legate de limbajul gestual și prin Îmbunătățirea difuzării rezultatelor cercetării În rândul acestora.. Precizăm că cercetarea limbajului gestual nu este numai o activitate intelectuală destinată Înțelegerii cum funcționează limbajul uman. Ea este și o activitate socială și politică destinată să rezolve probleme practice. Primele
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
superioară a surzilor În domeniul cercetării limbajului În general și a celui gestual În special, prin incurajarea participării la Întâlniri internaționale și naționale legate de limbajul gestual și prin Îmbunătățirea difuzării rezultatelor cercetării În rândul acestora.. Precizăm că cercetarea limbajului gestual nu este numai o activitate intelectuală destinată Înțelegerii cum funcționează limbajul uman. Ea este și o activitate socială și politică destinată să rezolve probleme practice. Primele studii au fost de natură sociolingvistică și psiholingvistică, și au dus la Începerea studiilor
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
o activitate intelectuală destinată Înțelegerii cum funcționează limbajul uman. Ea este și o activitate socială și politică destinată să rezolve probleme practice. Primele studii au fost de natură sociolingvistică și psiholingvistică, și au dus la Începerea studiilor privind structura limbajului gestual, morfologia și sintaxa acestuia. Pentru primii cercetători a fost relativ ușor să demoleze două mituri legate de comunicarea manuală a surzilor. Acestea au fost: 1.-comunicarea manuală nu este altceva decât gest și mimică; și 2. comunicarea manuală nu este
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
organizarea semnului la nivele fonologice și morfologice era comparabilă cu cea stabilită pentru limbajele verbale, Însă cu caracteristici distinctive unice pentru un limbaj cu modalitatea de exprimare vizual-gestuală. La nivelul sintaxei, adică cu referire la ordonarea semnelor În propoziții, limbajele gestuale au prezentat o schemă diferită de majoritatea limbajelor verbale. A fost relativ simplu să se arate că nu există o corespondență de unu-la unu Între semne și cuvinte, dar a fost considerabil mai dificil să se arate sau să
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
relativ simplu să se arate că nu există o corespondență de unu-la unu Între semne și cuvinte, dar a fost considerabil mai dificil să se arate sau să se codifice exact care sunt schemele specifice sau preferate ale limbajului gestual. În particular, relația dintre ordinea semnelor, folosirea spațiului de gesticulare și altor resurse lingvistice (unele caracteristici ne-manuale cum ar fi expresia facială) constituie Încă sursa multor analize și dezbateri care au loc În continuare. În alte părți ale lumii
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
particular, relația dintre ordinea semnelor, folosirea spațiului de gesticulare și altor resurse lingvistice (unele caracteristici ne-manuale cum ar fi expresia facială) constituie Încă sursa multor analize și dezbateri care au loc În continuare. În alte părți ale lumii, limbajele gestuale indigene au Început să fie studiate de lingviști abia la Începutul anilor 1980 sau mai târziu. În ansamblu, primele cercetări din SUA și din alte părți ale Europei au avut un impact enorm pe scară mondială, În special cu privire la recunoașterea
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
au Început să fie studiate de lingviști abia la Începutul anilor 1980 sau mai târziu. În ansamblu, primele cercetări din SUA și din alte părți ale Europei au avut un impact enorm pe scară mondială, În special cu privire la recunoașterea limbajelor gestuale, locul lor În educația surzilor și În asigurarea serviciilor de interpreți. La noi În țară s-au efectuat unele investigații privind folosirea limbajului gestual și a relațiilor sale cu alte forme de comunicare la elevii surzi de către DIMITRIE RUSCEAC (RUSTICEANU
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
părți ale Europei au avut un impact enorm pe scară mondială, În special cu privire la recunoașterea limbajelor gestuale, locul lor În educația surzilor și În asigurarea serviciilor de interpreți. La noi În țară s-au efectuat unele investigații privind folosirea limbajului gestual și a relațiilor sale cu alte forme de comunicare la elevii surzi de către DIMITRIE RUSCEAC (RUSTICEANU), 1932;, GHEORGHE ATANASIU, 1933;, C.P.TIMOFTE,1942;, V.TARDEA,1962;, D. CIUMAGEANU,1960;, C. PUFAN,1972;, VALER MARE ș.a. Acești autori, Însă, nu au
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
alte forme de comunicare la elevii surzi de către DIMITRIE RUSCEAC (RUSTICEANU), 1932;, GHEORGHE ATANASIU, 1933;, C.P.TIMOFTE,1942;, V.TARDEA,1962;, D. CIUMAGEANU,1960;, C. PUFAN,1972;, VALER MARE ș.a. Acești autori, Însă, nu au făcut studii lingvistice asupra limbajului gestual românesc, ci l-au studiat În perspectiva folosirii lui În procesul didactic. Unul din motivele Întârzierii studiului limbajului gestual la noi este că el a fost respins de cadrele didactice, aflate sub influența puternică a școlii oraliste. De asemenea, școala
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]