248 matches
-
și Învățase acolo, pe lângă o poezie lungă și frumoasă - pe care n-avea s-o uite toată viața - despre o fată de Împărat care se iubea cu un demon coborât din stele, să coasă, să Înfășoare sarmale, să lucreze la gherghef, să facă o nemaiîntâlnită În altă parte plăcintă cu griș, să coacă pâine și cozonaci, să cârpească, folosindu-se de un fel de ciupercă din lemn, ciorapi, nădragi ori cămăși, să pună Între foile de cocă nici mai mult, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
decât ce poți". 62 "Se uita la ea, o deschidea și chiar îi sorbea mireasma căptușelii, amestec de verbină și tutun. A cui să fi fost?... A vicontelui. Era poate un cadou de la amanta lui. O brodase pe un micuț gherghef de palisandru, instrument pe care îl putea ascunde ca să nu îl vadă nimeni, și deasupra căruia trebuie să fi stat aplecate multe ceasuri în șir buclele mătăsoase ale visătoarei ce o lucrase. O adiere de dragoste trecuse prin ochiurile broderiei
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Însoară-te, că poate avea femeia d-tale ori vreun copil, și-i trăi și d-ta de pe norocul lor. Supărat că fata a judecat În locul lui, Împăratul Îi spune să fie ea femeia flăcăului. Fata Își ia basmaua din gherghef și pleacă. Îl trimite pe bărbatul ei să vândă basmaua În târg. Flăcăul Îl aduce pe boier acasă, deoarece acesta voia să se convingă că femeia lui a făcut basmaua. După un timp, vine un alt boier mare În dugheana
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de spirit) cu cuvîntul, Într-o situație de vase comunicante: unul crește din celălalt, nivelele comunică osmotic, se egalizează și se confundă, se provoacă reciproc la o mișcare de translație și echivalare, propusă privirii ca spectacol al metamorfozelor perpetue: „pe ghergheful Înalților cedri se urzește brocartul poemului”, „visul plăpînd ia forma zăpezilor din zboruri”, „frunzele sunt fluturii verzi adormiți În cuvinte”, „elanul se imprimă În arbore și-n slovă”, „cu un toiag Învie În literă un șipot”, „e seva care urcă
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
-se ca de nuntă. Femeile se gătise cu cel mai frumos strai la care muncise iarna întreagă. Și nu era treabă ușoară căci se lucra la fuior și roata de tors, după care se trecea la războiul de țesut și gherghef. Dar nicio osteneală, oricât de mare și de lungă, nu fusese prea apăsătoare. Se găsea oricând vreme pentru tors și țesut, pe lângă dereticatul făcut prin casă. Din răbdarea unor mâini harnice, se făcea veșmânt ales cu care mândrele furau privirile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
dedica versuri satirice la „Gazeta ” din fața Primăriei. Preocupându-l, intens, arheologia și trecutul satului scormonea grădinile și dealurile , aduna fericit obiectele și cioburile de ceramică găsite prin gropi , ca și vechi scule gospodărești părăsite și țesături migălite la stative și gherghefuri, de străbunicele plecate în lumea umbrelor. Rânduite, la început, pe mesele din casă ca niște podoabe de preț, năpădeau apoi cerdacul și prispele acoperite și transformate în săli muzeale. ... Convins de importanța descoperirilor a smonit și o a unei hotărâri
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
dornici să mai învețe câte ceva, se schimbau impresii, noutăți, se citeau cărți, se discuta pe marginea celor citite, se râdea de snoavele spuse, se cânta. Mâinile însă nu răbdau să stea liniștite în poală. Fetele și femeile coseau, țeseau la gherghef, împleteau sau torceau. Erau seri frumoase, pline de încărcătură energetică superioară; erau seri care înălțau toată asistența, erau seri de suflet și de apropiere socială, indiferent de capacitățile intelectuale ale fiec-ruia. Toți aveau câte un talent de exprimat într-o
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
grupuri de litere, pe lângă exercițiile propuse, sunt necesare multe exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe și, îndeosebi, de despărțire în silabe la capăt de rând. Exemple : 46 a)Desparte în silabe și subliniază grupurile ghe, ghi : gheară, înghețată, ungher, gherghef, ghem, Anghel, ghirlandă, ghimpe, înghițit, Gheorghiu, Arghir. b)Desparte în silabe numai cuvintele care conțin grupuri de litere : Angela și Gheorghiță au cumpărat o minge. Cecilia cheamă pisica. Gigel sparge ochelarii. Spune câte silabe are fiecare cuvânt. c)Scrie toate
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
Chiar așa. Am avut o mamă care și-a făcut educația la un pension german și care voia să facă din mine o domnișoară de salon, care vorbește limbi străine, cântă romanțe la pian, pictează peisaje edulcorate și brodează la gherghef. De aceea, de mic copil am avut profesori de engleză, franceză și germană, o profesoară exasperantă de pian și un profesor de dans, ca să mă mișc grațios. În afară de limbile străine, nimic nu s-a lipit de mine. Eram un antitalent
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
auzea. Ar fi vrut să-l strige; oricum, n-ar fi auzit-o. Îl strigă totuși... Dar un tunet prelung îi acoperi strigătul. Haricleea!! strigă ea îmbujorată, udă, înfiorată de bucurie și de emoție. A venit!! A venit!! Haricleea aruncă ghergheful. Domnul?! și se repezi să vadă și ea, dar mai degrabă închise fereastra că ploua în casă. Repede!! strigă Maria într-o panică cumplită. Adu-mi apă să mă spăl!! Repede!! Haricleea dă să fugă, dar se oprește. Dacă n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nou Împreună cu pă rintele stareț. Rishawei nu-i rămânea altceva decât s-o Întrebe pe copilă. Dar aceasta era la fel de Încăpățânată, ridica din umeri și nu spunea nimic. O privea bănuitor pe bătrâna doamnă și refuza să pună mâna pe gherghef. Singura ei plăcere era să călărească pe deșelate și să hrănească șoimul cel nou, dăruit de ducele Bertold bătrânului său prieten. Judecând după aceste trăsături de caracter ale fetiței, doam na ministerialului ar fi trebuit să și bănuiască bărbatul de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
putea să-ți povestească multe despre cum se uneltește la Schaffhausen și la Sankt Gallen și În multe alte părți. Ducele n-are nevoie de alți dușmani; are deja destui, pricepi femeie? Lasă politica pe seama bărbaților și vezi ți de gherghef. și ieri m-a Întrebat părintele stareț de la Sfântul Petru când e gata broderia pentru masa altarului. Pune-ți botniță la gură dacă nu vrei să plângi mai târziu... — Bine, dar până la urmă tot o să se afle. Doar stăpânul nu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Sofia, îmi împărtășise temerile sale și stupoarea în fața spectacolului pe care l-a văzut cu ochii săi la Țarskoe Selo, în decursul unei audiențe la o ceașcă de ceai oferită de împărăteasă. Întîlnirea se ținea în jurul suveranei, care lucra la gherghef, în mijlocul doamnelor sale de onoare. Țarina, plecînd să caute un alt scul de mătase în locul celui ce se încurca, Nehliudov a văzut atunci, cu uluire, cum una dintre aceste doamne (cronica posterioară asupra lui Rasputin ne permite să presupunem că
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
are zestrea pregătită și va îngriji straiele familiei; la nivel mitic, fata a urzit energiile fecunde ale lumii într-o formă socială, puternic încărcată magic. Cusătura, precum omul și lumea, se naște în suferință: „De (numele) cei frumoasă,/ Șede la gherghef și coase,/ Peșchiraș frăține-său;/ Guleraș tătâne-său;/ Nu știu, coase ori descoase/ Lăcrămoare pe față varsă” (Purcari - Suvorov). Darurile nupțiale (ștergar și guler) implică sentimentul mutației radicale și creează, la un prim nivel, teamă. Truda cusutului, care trebuie să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
obiecte caracteristice viitoarelor abilități dorite. Cântecul și leagănul dintre lumi Începutul de lume găsește fecioara pregătindu-se de nuntă, într-un leagăn suspendat. Plânsul genezei este repetat de lacrimile fetei care cântă în același timp: „(Numele), fata frumoasă/ Șede la gherghef și coase./ Nu știu, coase ori descoase,/ Lăcrămioare știu că varsă,/ Lacrimi pe gherghef îi cad/ Și începe-un cântecel./ Împărăteasa auzea/ Și din gură-așa-i zicea:/ - Ce cânți fat’ așa cu jale?/ Nu cânți cântec țărănesc/ Cânți cântec
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fecioara pregătindu-se de nuntă, într-un leagăn suspendat. Plânsul genezei este repetat de lacrimile fetei care cântă în același timp: „(Numele), fata frumoasă/ Șede la gherghef și coase./ Nu știu, coase ori descoase,/ Lăcrămioare știu că varsă,/ Lacrimi pe gherghef îi cad/ Și începe-un cântecel./ Împărăteasa auzea/ Și din gură-așa-i zicea:/ - Ce cânți fat’ așa cu jale?/ Nu cânți cântec țărănesc/ Cânți cântec împărătesc” (Basarabia). Jalea specifică etapei inițiatice implică sentimentul de ruptură și este replica plânsului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Rareș ori pe Ruxandra Lăpușneanu), jupânesele și jupânițele - „Curtea”, restrânsă dar privilegiată, a Doamnei (și lucrurile nu stăteau altfel nici în casele boieroaicelor) -, în straie „de casă”, nelipsite însă de strălucire, lucrau, ajutate de slujnice și roabe, țeseau, coseau la gherghef, brodau cu pricepere obiecte de podoabă pentru îmbrăcăminte ori pentru odăile palatului și pentru lăcașurile de cult. De aici porneau comenzile pentru completarea proviziilor și a garniturilor ustensilelor de bucătărie (din păcate, eu nu am la îndemână decât solicitările făcute
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de spirit) cu cuvântul, într-o situație de vase comunicante: unul crește din celălalt, nivelele comunică osmotic, se egalizează și se confundă, se provoacă reciproc la o mișcare de translație și echivalare, propusă privirii ca spectacol al metamorfozelor perpetue: „pe ghergheful înalților cedri se urzește brocartul poemului”, „visul plăpând ia forma zăpezilor din zboruri”, „frunzele sunt fluturii verzi adormiți în cuvinte”, „elanul se imprimă în arbore și-n slovă”, „cu un toiag învie în literă un șipot”, „e seva care urcă
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
într-o casă modestă, dar a crescut în splendoarea efemeră a companiei bananiere, din care i-a rămas măcar o educație îngrijită de fată bogată, făcută la colegiu Înfățișarea Maicii Domnului, în Santa Marta. În timpul vacanțelor de Crăciun broda la gherghef cu prietenele, cînta la clavecin pe la tîrgurile de binefacere și se ducea cu o mătușă care o însoțea pretutindeni la balurile cele mai selecte ale timoratei aristocrații de prin partea locului, dar nimeni nu-i cunoscuse nici un logodnic cînd s-
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
a lungul și de-a latul pereților încărcați de ciorchini de oameni și de fotografii de-ale lor ,băieșița n-are leafă" ș.a.m.d. un rege de operetă decorează un general în ținută de gală pînă la femeia cu gherghef și înapoi nu mai este decît un pas și liftul sparge acoperișul teatrului și uite cum trecem ușurel de la Național la Intercontinental București, 10/4/05 Aithér (A cincea țară) uite că mă întorc într-un oraș pe care nu
Poezie by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/11452_a_12777]
-
a lungul și de-a latul pereților încărcați de ciorchini de oameni și de fotografii de-ale lor "băieșița n-are leafă" ș.a.m.d. un rege de operetă decorează un general în ținută de gală pînă la femeia cu gherghef și înapoi nu mai este decît un pas și liftul sparge acoperișul teatrului și uite cum trecem ușurel de la Național la Intercontinental Mișcarea cratimei între cuvinte din noi doi din mine adică unul vorbește prea mult cuvintele pe care le-
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
Ștefan Boicescu este poate cel mai clasic autor, pe care l-am întâlnit, al felului în care modernitatea a înghețat în propriul său tipar. Singura lucrare de tapiserie prezentă în expoziție spune cu asupra de măsură acest lucru. Executată la gherghef (e aproape imposibil să îți imaginezi că se poate lucra pe un asemenea „utilaj” în acești ani, în acest secol), ea trimite cu gândul la stelele rotitoare ale lui van Gogh, deși amănuntele texturii reproduc penajul cosmic al unei păsări
Din provincie la Paris și retur by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/4755_a_6080]
-
a literaturii române” (Adriana Bittel) cu personaje alese după un chestionar extrem de personalizat, identificând voci și stiluri (scripturale, dar și existențiale) în stare să treacă testul critic lucrat în răspăr cu modele zilei. O înlănțuire de eseuri libere, pe un gherghef indiferent la eveniment, altul decât gustul propriu și plăcerea lecturii cu tâlc. Textele-viori sunt ciupite după o partitură nepăsătoare la corzile pe care demonstrația sa le-ar putea rupe. Importantă e descifrarea codului, tot de el împrumutat textelor: „Tot ceea ce
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
categoriile enumerate mai sus au fost autorii vânzolelii în care s-a produs „îngropăciunea“, rolul decisiv în această afacere l-au avut marile puteri - SUA și ceilalți occidentali, pe de o parte, care nu încetaseră o clipă „să țeasă la gherghef“, iar pe de alta, URSS însăși, intrată pe neobservate în colaps sistemic. Cum au decurs lucrurile în realitate? Trebuie recunoscut, e fapt unic în istorie ca un sistem, pentru pieirea căruia mulți se rugau de șaptezeci și ceva de ani
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
în toate părțile, până ce ajunse la palatul împăratului de Roșu din care fusese izgonită de muma vitregă sărmana fată care păzea gâștele... Zburând din încăpere în încăpere, nimeri într-una în care o femeie bătrână îmbrăcată în negru lucra la gherghef. Din înaltul odăii, Rița se lăsă să cadă drept pe gherghef făcând gesturi de naufragiată. Bătrâna, întrerupându-și lucrul, bătu tare din palme. Era semn bun, se vede. Și o întrebă: La ce veniși, fetița maichii, și ce gânduri bune
Prințesa urgistă (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12429_a_13754]