495 matches
-
fabrìca de parchet...» «Lasă, mă, că uncheșu numa’ din ordin - că ordinu nu se discută, -i directòr de ișcòlă, n-avè-ncătrău... Și văru Nicu - pe el l-or pus s-aleagă: ori cu ei, cu comuniștii, -n tòte, ori ’napoi, la gherlă, cu lejionarii - ce era s-aleagă?» - Aaaa, acum știu de cine vorbești!, zice mama. - Cum să nu știi - și zic: «Ascultați, băieți: acum să răspundem la: ce facem cu clopurile?» «D-apăi ce să facem, dac-așa-s vremurile: le punem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
muzeu, pentru ca să se termine odată tot bâlciul! Mă las în voia Domnului, ca să mă credeți... Dănuț și cu Boss se așează ei, cei dintâi, urmați fără nici o vorbă de Sandu Kojak și de Bogdănel, acesta din urmă ghemuindu-se în gherlă, pe priciul său, mulțumit și el, săracul, că lucrurile nu luaseră o întorsătură și mai urâtă. Ultimul, se prăbușește pe taburet Mânecuță, păstrându-și la îndemână arma încărcată, pe birou, pentru negocieri. Zii ce-ai de zis! îi aruncă el
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
publicarea volumului colectiv, Nebiruit de noapte (Ed. LIR, Iași), apărut prin truda sa și participarea cu eseuri a unui grup restrâns de prieteni și binevoitori, îngroziți de suferințele din detenție ale Părintelui Tertulian Langa, cu care Gheorghiță a ajuns la Gherla torturii și la minele de plumb-Baia Sprie. Cartea sufletului său chinuit Dumnezeu i-a ascultat rugăciunile și l-a scos și de data aceasta teafăr din infern în țara sa, devenită ea însăși penitenciar, în care teama, malnutriția și nelegea
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
au trecut trei ani și nici cu colegi, nici cu morți. Dorm iarna strâns la piept ca să-mi fie cald. Dorm pe stânga, fiindcă pe dreapta nu e bun pentru inimă, așa a zis mama. relaxarea Am stat întâi la Gherla pe celulă, apoi cu mare grijă, că zice că celula e pentru periculoși. Și după câteva luni, văzând că nu sunt așa tulburat, am cerut și am fost trecut pe cameră mare. N-am rezistat acolo. Tot timpul e zgomot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
poemul eminescian „Împărat și proletar”: „Zdrobiți orânduiala cea crudă și nedreaptă, Ce lumea o Împarte În mizeri și bogați!” În zilele acelea fierbinți, de maximă tensiune, guvernanții noștri comuniști se temeau până și de imnul lor „Internaționala”. Am cunoscut la Gherla un comunist ilegalist care era condamnat la 10 (zece) ani de Închisoare pentru că, În octombrie 1956, adică În toiul Revoluției Maghiare, fredonase „Internaționala” pe bulevardul bucureștean Magheru, după un chef nocturn. Dintre cei trei fii ai țăranilor evlavioși Grigore și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
ăsta judecător, ăsta neam prost, toți în piele, nu se mai deosebesc. O, dac-ai da jos hainele de pe ei, că haina-i răiește, i-ai vedea: toți la fel. Seamănă. Și-i întreb: "Ei, Popescule, câți ai băgat la gherlă, câți ai vindecat, tăticule? Câți ai înșelat?" Ei nu zic nimic. Ce 190 să mai zică? Și mă uit că au rânza la fel, același tacâm de mate. Da-ntr-unele fluieră vântul și-n altele mustește grăsimea. Și-mi spun: "Asta
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nu le știa obiceiurile. Gheorghe 1-a tras de mână. Vătaful s-a dat jos la ei. Se făcuse liniște. Nu mai mișca unul. - Puișorule, tu n-ai mai fost pe la pension, se vede treaba. Nu știi ce-i aia gherlă... - Sanchi... - Dă-te-ncoa... Se apropiase. -La apucat pe ageamiu cu o mână și 1-a tras lângă el. -La văzut Paraschiv. Era un ăla jimbat, cu o față neagră, tăiată sub ochi. Mesteca o bucată de tutun. - Cum îți
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nu mai sunt bătaia și tortura, ci presiunile exercitate asupra deținuților, combinate cu promisiuni de eliberare din detenție. (ă) Ceea ce interesează de această dată nu mai este convertirea totală a deținuților, ci anihilarea lor ca opozanțiă”63. Câteva mărturii de la Gherla sunt edificatoare: Ne aflam deja În 1962, s-a Început reeducarea, nu În stil Pitești, mai discretă. S-a recurs la o altă stratagemă: deținuții au fost Împărțiți În grupe de câte 100 de persoane și o dată pe săptămână, Între
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
1948-1965). Documente privind instituțiile și practicile, Vremea, București, 2003. șandru, Dumitru, „Decretul 83/1949”, AT, nr. 1/1993, pp. 133-145. șandru, Dumitru, „Metamorfozele gulagului românesc. Centrele de internare: 1944-1945”, AT, nr. 1-2/1994, pp. 7-21. șandru, Dumitru „Deținuții politici de la Gherla În 1947”, AIIC, XXXIV, p. 271. șandru, Dumitru, Onișoru, Gheorghe, „Începuturile represiunii În România”, I-II, AT, 19-20, 21/1998. șișcanu, Ion, „Instaurarea regimului sovietic În Basarabia”, În 6 martie 1945 (pp. 190-198), Editura Enciclopedică, București, 1995. Timaru, Mihai, Memorial
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
epave umane. Cu toate acestea, Davidescu nu Îi uită pe cei care nu au cedat sau care au purtat bătălie aproape pe viață și pe moarte pentru propria lor cedare ori rezistență. Dumitru Gh. Bordeianu consideră că despre Pitești (și Gherla continuatoare) nu au dreptul să vorbească decât cei care au trecut pe acolo, altfel mărturia riscă să fie fabulatorie, iar respectivii mărturisitori niște impostori. Apoi, mărturisitorii, Înainte de a scrie, trebuie să aibă niște martori În viață care să Îi poată
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
seamă de fapt despre obsesia reprezentată În mentalul românesc de experiența reeducării prin tortură și despre nevoia depozițională și testamentară În legătură cu ororile reeducării. Încercarea de a prelungi experimentul de la Pitești și În alte Închisori eșuează (deși fenomenul este testat la Gherla mai ales, unde prinde rădăcină, efemer, apoi la Canalul Dunăre - Marea Neagră, În așa-numitele „Nopți ale Sfântului Bartolomeu”, dar și În alte spații de detenție), chiar dacă, pentru a reuși, torționarii selectează bătrâni, mizând pe incapacitatea lor biologică de a rezista
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
o noapte de Inviere în temnița de la Jilava circa 800 de glasuri au început să cânte “Hristos a înviat” și totul vibra: aerul ferestrele, ușile. După ce s-a așternut liniștea, ostașul din post le-a răspuns ”Adevărat a înviat”. La Gherla în 1957 circa 7-8000 de deținuți au cântat aproape întreaga noapte. A doua zi 18 deținuți au fost izolați pentru 45 de zile. In mina de la Cavnic, în seara zilei de 24 decembrie 1953 deținuții au cântat “Bună dimineța la
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și frații Costache și Dumitru Luchian din Parpanița m’au luat la bătae cu ciomegele și cu un hârleț de fer spărgându-mi capul și trântindu-mă jos”. O fi fost adevărat sau numai a vrut să-i bage la gherlă și mai tare pe participanți, arendașul a povestit anchetatorilor vasluieni că în răstimpul încasării, cu tot cu dobândă, a bătăii de la țărani, i-a fost furat din buzunar și portofelul cu suma de 180 de lei, în afara altor 1.800 de lei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Între acestea din urmă, studiile datorate Marianei Ionescu (cu o gramatică a discursului pamfletar și judecăți despre arta polemică), Ștefan Melancu, poate primul care a deschis seria unor interpretări argheziene la zi, sau Ion Tudor Iovian, cu un eseu despre Gherla imaginarului arghezian. Am fi vrut însă ca exegeza să nu fie, uneori, parcimonioasă cu contra-argumentele față de un anume demers și, surmontând maniera pe alocuri sentențioasă, să facă funcțională, mai temeinic, lecția de anatomie a însuși mecanismului polemic pe care eseul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pas în această direcție. E incontestabil, astăzi, că specificitatea pamfletarului rezidă într-un imaginar al violenței, monstruozității și putridului ca modalitate poetică de a (re)prezenta tragicul unei existențe pervertite și dezumanizate. În acest sens, cartea lui Ion Tudor Iovian, Gherla imaginarului arghezian (eseu despre pamfletul arghezian)107, vine să confirme, încă o dată, faptul că dimensiunea agresiv-deformatoare a pamfletului polemic reprezintă o inepuizabilă sursă interpretativă pentru toți cei seduși de magia verbului arghezian. "E semnul indubitabil că e viu, că nu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Ionescu, Mariana, "Postfață" la Tudor Arghezi, Pamflete, Editura Minerva, București, 1979. Iorga, Nicolae, O viață de om, vol. I, II, III, Editura Minerva, București, 1981. Iorga, Nicolae, Istorie a literaturii românești contemporane, vol. II, Editura Adevărul, București, 1934. Iovian, Tudor, Gherla imaginarului arghezian, Editura Plumb, Bacău, 2003. Lovinescu, Eugen, Titu Maiorescu, Editura Minerva, București, 1972. Lovinescu, Eugen, Critice I, Editura Minerva, București, 1982. Lovinescu, Eugen, Opere 8, Editura Minerva, București, 1989. Melancu, Ștefan, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, Editura Cartimpex, Cluj, 2001
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Editura Eminescu, 1981. Postfață la vol.Tudor Arghezi, Pamflete, București, Editura Minerva, 1979. Iorga, Nicolae, O viață de om, vol. I, II, III, București, Editura Minerva, 1981. Istorie a literaturii românești contemporane, vol. II, București, Editura Adevărul, 1934, Iovian, Tudor, Gherla imaginarului arghezian, Bacău, Editura Plumb, 2003. Lovinescu, Eugen, Titu Maiorescu, București, Ed. Minerva, 1972. Critice I, București, Editura Minerva, 1982. Opere 8, București, Editura Minerva, 1989. Melancu, Ștefan, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, Cluj, Editura Cartimpex, 2001. Micu, Dumitru Opera lui
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Editura Humanitas, București, 2003, pp. 37-54. 105 Nicolae Balotă, Opera lui Tudor Arghezi, Editura Eminescu, București, 1979, pp. 418-441 (capitolul " Arta de a spurca frumos"). 106 Ștefan Melancu, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2001. 107 Ion Tudor Iovian, Gherla imaginarului arghezian (eseu despre pamfletul arghezian), Editura Plumb, Bacău, 2003. 108 Vezi Ion Dur, Noica portretul gazetarului la tinerețe, Editura Saelucum, Sibiu, 1999. 109 Sintagma îi aparține lui Costi Rogozanu și a fost rostită cu prilejul simpozionului Cazul Arghezi. 110
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
206 Vezi J.L. Austin How to Do Things with Words/Cum să faci lucruri cu vorbe, traducere de Sorana Corneanu, Colecția "Studii", Seria "Studii socio-umane", Editura Paralela 45, Pitești, 2003. 207 Mariana Ionescu, op. cit., p. 68. 208 I. Tudor Iovian, Gherla imaginarului arghezian, p. 31. 209 Vezi convorbirea cu Vasile Natea, " În amintiri și destăinuiri", în volumul L-am cunoscut pe Tudor Arghezi, pp. 204-214. 210 Marc Angenot, op. cit., p. 326. 211 Ne referim la lucrări privind istoria presei românești (Constantin
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Între noi, da ăsta ie secretu lu Polișinelu: că totu merge acu mai rău ca nainte, iar ogeacu ie decât stafia la ce-a fost. Zarlenga a adus ghinionu dân Pampa; că io cre c-o fi vrun scăpat dân gherlă. Uite cum sta socoteala: Musante dase cu flit pă un gulerat dă la poșta dân Banderaló, da ucigaș năimit. Bugetivoru a rămas ca la dantist; da Zarlenga știe că În Pampa nu să umblă cu fofârlica În d-alde astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cumpărat ceva marfă „de la extern“? Exley: — Sergent, Încetează! Timmy se dădu mai aproape de Billy. — N-am să mă cobor pînă Într-acolo Încît să răspund la asemenea Întrebare. Bud făcu cu ochiul. — Ești frumușel foc! Dacă o să ajung vreodată la gherlă, sper să Împărțim o celulă. Billy mimă o scuipătură pe podea. Exley Își dădu ochii peste cap: Ferește-ne, Doamne, de acest mitocan! — Trecem mai departe. Aveați cunoștință de faptul că Patchett utiliza un specialist În chirurgie plastică pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
că, asistând la esamenele publice chemând școlarii să răspunză, am fost coreși de cătră preot sau învățător, sau de către amândoi deodată, fiindcă cetisem fals numele cutare. Acesta s-a întîmplat însă și să întîmplă și altora. D. canonic Șerban din Gherla d. e. cetea, la un esamen în Năsăud, numele Titieni când Tițeni, când Țițeni, numai nu așa cum trebuia să-l cetească: Ti-ti-e-ni. În adevăr, cum să se scrie fără semne nume ca Roșca, Bosian, Cadian, Cîțiu, Mintiu etc. ca să nu să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
grozavă a fostului regim. Însă aceasta nu epuizează totalitatea trăirilor sub și în comunism. O fenomenologie retrospectivă a comunismului trebuie să se deschidă înspre a include amintirile personale ale celor care l-au trăit pe viu din terifiantele zărci ale gherlelor, cât și ale celor care, trăindu-și viețile lor prozaice de toate zilele, în fabrici și birturi, în CAP-uri și cârciumi, muncind și bârfind, au făcut sistemul să meargă. Memorialul durerii, cu protagoniștii săi umani divizabili în disidenți și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
81,1 - Prestări servicii 7,0 - Import, export 82. "Agro- - Producerea, industrializarea 121,6 Cluj-Napoca Oașului 118 Cluj Cluj industrială" și comercializarea produselor ------- Cluj-Napoca agrozootehnice 107,6 - Ș.A. - Prestări servicii 14,0 - Import, export 83. "Agricolă" - Producerea, industrializarea 112,2 Gherla 23 August 4 Cluj Gherla Gherla - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 99,1 - Prestări servicii 13,1 - Import, export 84. "Agro- - Producerea, industrializarea 91,6 Turda Cîmpiei 112 Cluj Poiana industrială" și comercializarea produselor ------ Poiana Turda agrozootehnice 74,1 - Ș.A.
HOTĂRÎRE nr. 266 din 12 aprilie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni prin reorganizarea unor întreprinderi agricole de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107779_a_109108]
-
989 3. - majorare debite la captare-tratare - majorare capacitate de compensare, înmagazinare - reabilitare rețea de distribuție - extindere rețea de distribuție 4. - reabilitare rețea de canalizare - extindere stație de epurare - completarea stației de epurare cu treaptă avansată (biologică) Nr. poziție 42 -------------- 1. Gherla 2. 24.488 3. - majorare debite la captare-tratare - majorare capacitate de compensare, înmagazinare - extindere rețea de distribuție 4. - extindere rețea de canalizare - extindere stație de epurare Județul Constanța Nr. poziție 43 -------------- 1. Municipiul Medgidia 2. 47.606 3. - majorare debite
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]