714 matches
-
fie întotdeauna veridică și autentică. De aceea scopul esențial al cunoașterii de sine trebuie să-l constituie controlul voinței autentice a noastre! Deoarece „în voința noastră stă mântuirea noastră”. Așadar, propovăduirea și mărturisirea noastră nu trebuie să fie una de „ghetou” ci una săvârșită în tot locul și în tot ceasul, cu timp și fără timp, pentru a ajunge la o curățire și o desăvârșire a lăuntrului nostru și al interiorului sufletesc al aproapelui nostru, oricare sau ori de unde ar fi
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
la „Asemănare”, adică de la „Biserica luptătoare” spre „Biserica Triumfătoare” a Împărăției celei veșnice a Cerului, care nu este din lumea aceasta (a păcatelor) dar este pentru lumea aceasta (a păcătoșilor)!... Propovăduirea și mărturisirea noastră nu trebuie să fie una de „ghetou” ci una săvârșită în tot locul și în tot ceasul, cu timp și fără timp, pentru a ajunge la o curățire și o desăvârșire a lăuntrului nostru și al interiorului sufletesc al aproapelui nostru, oricare sau ori de unde ar fi
DESPRE TINERII DE ASTĂZI ŞI MORALA CREŞTINĂ, PRECUM ŞI DESPRE PRIMENIREA LOR ÎN BISERICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357892_a_359221]
-
Sancta Potentisima. Dacă încerci acum să faci “mesianism românesc”, “mesianism european”, ”mesianism american” sau” mesianism creștin”, etc., ești numit - de așa zisa “elită” globalistă și globalizată - nu numai eurosceptic, anti-american sau ultranaționalist, ci chiar un terorist care trăiește într-un ghetou creștin din Europa de Est sau un fundamentalist Ku Klux Klan ortodox din Orient sau din Occident.. Noi, români, de exemplu, n-avem voie, nu mai trebuie să știm că suntem români, geto-daci, pelasgi și atlanți din Carpați!... Noi, români, avem zece
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
un mare miracol. Biserica trăiește în lume fără a-i aparține acesteia. Frontierele dintre Biserică și lume sunt întotdeauna greu de stabilit. Aceasta va fi întotdeauna problema fundamentală a Bisericii, și anume păstrarea identității sale fără a se retrage în ghetou. 3. Faptul că Biserica a avut o influență asupra culturii s-a întâmplat nu numai în Imperiul Bizantin sau în Occidentul din Evul Mediu. S-a întâmplat, de asemenea, și în timpurile moderne când în vest, Biserica a fost oficial
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360608_a_361937]
-
trebui să-i fie frică să dialogheze cu nimeni. Datoria ei este să se angajeze în dialog, este singurul mod pentru ca ea să-si declare unicitatea, importanta și indispensabilitatea. Este singurul mod de a evita transformarea Bisericii Ortodoxe într-un ghetou în lumea de azi - potrivit afirmațiilor făcute de către Mitropolitul Ioannis Zizioulas de Pergam (Patriarhia Ecumenică), în discursul susținut la Mănăstirea „Sfântul Ioan Damaschin” din localitatea Balamand - Liban, la 04.12.1999). În încheiere, așadar, revenind în actualitate și în contemporaneitate
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360608_a_361937]
-
la uciderea tatălui său, a unchiului, a bunicului și a celui mai bun prieten. A fost apoi luat din locuința sa din Iași, urcat într-un „tren al morții“ într-un vagon alături de 140 de persoane și plasat în ghetoul evreiesc din orașul Podu Iloaiei (în nordul regiunii Moldova). A fost eliberat după câteva luni și s-a întors acasă orfan. În raportul emis de Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România (infra, pct. 19), se arată că scopul pogromului
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
avea 11 ani în 1941, aceasta a fost luată de la domiciliul său din Cernăuți (oraș din Bucovina de Nord - regiune cu o comunitate evreiască semnificativă și care a aparținut României în anii 1918-1940 și 1941-1944) și plasată într-un ghetou în așteptarea deportării în lagărele de concentrare din Transnistria. Acolo a avut acces limitat la hrană, a îndurat condiții precare de igienă, a suferit degerături la picioare și a fost obligată să poarte pe haine steaua galbenă a lui David
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
lagărele de concentrare din Transnistria. Acolo a avut acces limitat la hrană, a îndurat condiții precare de igienă, a suferit degerături la picioare și a fost obligată să poarte pe haine steaua galbenă a lui David. După un an în ghetou, a scăpat de deportare ascunzându-se în casa rudelor timp de trei ani, trăind cu frică, fără să iasă din casă și fără acces la educație. ... 8. În 1945, după semnarea acordului de armistițiu prin care s-a recunoscut înfrângerea
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
G.P. care supraveghea deportarea evreilor pe teren în diverse zone din Basarabia, Bucovina (inclusiv orașul Cernăuți) și Moldova și altă corespondență în care G.P. le trimitea superiorilor săi informațiile culese pe teren (de exemplu, informații despre încălcări ale securității în ghetoul din Podu Iloaiei). R.D. a susținut în propria apărare că măsurile luate împotriva evreilor la Iași fuseseră dispuse și executate direct de trupele germane și că el nu a fost implicat. G.P. a susținut că doar executase ordinele pe care
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
încadrarea juridică a actelor săvârșite de R.D. în infracțiunea de activitate intensă împotriva clasei muncitoare și a mișcării revoluționare, prevăzută la art. 193^1 alin. (1) din Codul penal (infra, pct. 35), deoarece persoanele care au fost arestate și plasate în ghetouri și lagăre de concentrare prin dispozițiile sale au fost membri ai clasei muncitoare. R.D. a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii respective și condamnat la 5 ani de închisoare și confiscarea totală a averii. S-a considerat că pedeapsa intra
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
urmau să lupte. Odată cu începerea războiului, inculpatul, R.D., în colaborare cu organele SSI și ale siguranței, a dispus luarea unor măsuri de arestare a elementelor ce activau în mișcarea revoluționară, partidul comunist. Pentru aceasta a contribuit la înființarea de ghetouri și lagăre pentru evrei și la plasarea în lagăre a comuniștilor. Inculpatul a mai ordonat organelor din subordine să cerceteze persoane suspecte și să curețe spatele frontului de elementele care erau considerate periculoase pentru siguranța trupelor. Inculpatul personal a ordonat
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
aceeași instanță a constatat, la 10 mai 1999, că Secția a II-a a Marelui Stat Major - în care G.P. își exercitase activitatea - nu a fost implicată nici în masacrul de la Iași, nici în deportarea și plasarea evreilor în ghetouri (o declarație a unui martor menționând că respectivele activități au fost organizate și realizate doar de trupele germane). În consecință, în ambele cazuri, observând absența oricăror probe care să arate implicarea directă, CSJ a hotărât că cei doi inculpați pur
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
organizarea și la punerea în aplicare a deportărilor de evrei din Basarabia și Bucovina (supra, pct. 11), iar cea de-a doua reclamantă a fost luată de la domiciliul său din orașul Cernăuți (din regiunea Bucovina) și plasată într-un ghetou în vederea deportării (supra, pct. 7). Cu privire la R.D., Curtea observă că la 24 ianuarie 1957 a fost condamnat pentru contribuția la înființarea de ghetouri și de lagăre și pentru că ordonase plasarea în lagăre de concentrare a unui
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
de la domiciliul său din orașul Cernăuți (din regiunea Bucovina) și plasată într-un ghetou în vederea deportării (supra, pct. 7). Cu privire la R.D., Curtea observă că la 24 ianuarie 1957 a fost condamnat pentru contribuția la înființarea de ghetouri și de lagăre și pentru că ordonase plasarea în lagăre de concentrare a unui mare număr de evrei (supra, pct. 14). Ambii reclamanți au susținut că au existat evrei care fuseseră luați din casele lor din Moldova și Bucovina și
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
pentru că ordonase plasarea în lagăre de concentrare a unui mare număr de evrei (supra, pct. 14). Ambii reclamanți au susținut că au existat evrei care fuseseră luați din casele lor din Moldova și Bucovina și au fost plasați în ghetouri în vederea deportării lor ulterioare în lagăre de concentrare (supra, pct. 6 și 7) în aceeași perioadă în care G.P. și R.D. au deținut poziții militare (supra, pct. 10 și 14). Guvernul nu a negat calitatea reclamanților de evrei și
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
militare (supra, pct. 10 și 14). Guvernul nu a negat calitatea reclamanților de evrei și de victime ale Holocaustului. Mai exact, nu a contestat susținerile reclamanților (prezentate mai sus) cu privire la orașele lor de origine și plasarea lor în ghetouri la momentul respectiv. ... 86. După mai mult de 40 de ani, prin intermediul unui recurs în anulare declanșat exclusiv la discreția autorităților, procesele sus-menționate au fost redeschise în 1998 și 1999, hotărârile judecătorești din 1953 și 1957 au fost casate
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
iar G.P. și R.D. au fost achitați (supra, pct. 16). ... 87. Luând în considerare succesiunea evenimentelor mai sus precizată, Curtea consideră că evenimentele care au dus la procesele din 1953-1957 și 1998-1999 sunt pogromul de la Iași și plasarea în ghetouri a unui mare număr de evrei, inclusiv reclamanții. ... 88. Curtea a hotărât deja cu privire la art. 2 că cerințele de la acest articol trec dincolo de stadiul anchetei oficiale și continuă pe parcursul proceselor în fața instanțelor naționale, care
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
în legătură cu redeschiderea acestor procese. ... 101. Curtea reține că Guvernul nu a negat calitatea reclamanților de evrei și de victime ale Holocaustului. Mai exact, acesta nu a contestat susținerile reclamanților privind orașele lor de origine și plasarea lor în ghetouri la momentul faptelor (supra, pct. 75). Prin urmare, cu toate că reclamanții nu au fost deportați în Transnistria, au trecut totuși prin prima fază a procesului de deportare - și anume, transportul în condiții inumane (primul reclamant) și plasarea în ghetouri
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
ghetouri la momentul faptelor (supra, pct. 75). Prin urmare, cu toate că reclamanții nu au fost deportați în Transnistria, au trecut totuși prin prima fază a procesului de deportare - și anume, transportul în condiții inumane (primul reclamant) și plasarea în ghetouri în vederea deportării ulterioare (ambii reclamanți). Prin urmare, Curtea consideră că, pentru capătul de cerere în temeiul art. 8, nu este necesară stabilirea unei legături directe între actele săvârșite de G.P. și R.D. și reclamanți, dat fiind că infracțiunile în
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
R.D. ... 102. În ceea ce privește argumentul Guvernului că R.D. nu a fost achitat de crime de război, ci de o infracțiune diferită (supra, pct. 75), Curtea observă că achitarea din 1998 privea faptele de a contribui la înființarea de ghetouri și lagăre de concentrare, precum și la plasarea evreilor în astfel de lagăre. Încadrarea juridică dată de lege pentru aceste infracțiuni nu afectează natura faptelor, astfel cum a fost stabilită de instanțe. Guvernul a susținut și faptul că reclamanții nu
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
Holocaustului, astfel încât să fie declanșată aplicarea art. 8 din Convenție în legătură cu aceștia. ... 115. Curtea reiterează că reclamanții au susținut că erau evrei care au fost luați din casele lor din regiunile Moldova și Bucovina și plasați în ghetouri în vederea deportării lor ulterioare în lagăre, precum și că primul reclamant a mai susținut că era un supraviețuitor al pogromului de la Iași (supra, pct. 6 și 7). ... 116. Guvernul nu a negat calitatea reclamanților de evrei și de
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
Justiție l-a achitat, de asemenea, pe G.P., constatând că Secția a II-a a Marelui Stat Major (unde acesta și-a desfășurat activitatea) nu a fost implicată în pogromul de la Iași sau în deportarea și plasarea evreilor în ghetouri (supra, pct. 16). Această constatare a contrazis motivarea Curții Supreme de Justiție cu privire la achitarea anterioară a lui R.D., care fusese superiorul direct al lui G.P. și a cărui implicare în plasarea evreilor în ghetouri și lagăre de concentrare
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
și plasarea evreilor în ghetouri (supra, pct. 16). Această constatare a contrazis motivarea Curții Supreme de Justiție cu privire la achitarea anterioară a lui R.D., care fusese superiorul direct al lui G.P. și a cărui implicare în plasarea evreilor în ghetouri și lagăre de concentrare - precum și implicarea secției al cărei comandant fusese - a fost justificată de apărarea sa prin simpla urmare a ordinelor emise de un superior. Mai mult, Curtea observă că constatările la care a ajuns Curtea Supremă de
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
149. Curtea consideră că ambele constatări ale Curții Supreme de Justiție care au dus la achitările din 1998 și 1999 - și anume, că doar trupele germane au fost implicate în pogromul de la Iași și în plasarea evreilor români în ghetouri și deportarea lor ulterioară - contrazic, de asemenea, înscrisurile aflate încă la dosarele condamnării inițiale (supra, pct. 11) și propriile constatări ale instanței că plasarea evreilor în ghetouri în vederea deportării lor ulterioare s-a bazat pe liste de nume alcătuite
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
fost implicate în pogromul de la Iași și în plasarea evreilor români în ghetouri și deportarea lor ulterioară - contrazic, de asemenea, înscrisurile aflate încă la dosarele condamnării inițiale (supra, pct. 11) și propriile constatări ale instanței că plasarea evreilor în ghetouri în vederea deportării lor ulterioare s-a bazat pe liste de nume alcătuite de Serviciul Special de Informații din România și de jandarmerie (supra, pct. 16). Concluzionând că pogromul de la Iași și plasarea evreilor români în ghetouri și deportarea
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]