159 matches
-
Să-l fi trăsnit, n-ar fi fost mai uluit. Nu-și credea auzului. "Cum?! Cum?! Nu!! Nu se poate!! Cum așa?!?! Nu este cu putință!! Oastea Împărăției?!?! Sublima urdie?!?! Stropșită?!?!... Spulberată?!?!... Și... și de către cine?! De o ceată de ghiauri și țărănoi?! Cum a fost posibil?!?!" Orbit de furie, a pus ca aducătorul veștii proaste un pașă ce tremura ca varga a pus să fie biciuit la sânge. În sublimul Padișah s-a aprins mânia cea grozavă. După obicei, sultanul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pus să fie biciuit la sânge. În sublimul Padișah s-a aprins mânia cea grozavă. După obicei, sultanul și-a dat palme, și-a smuls barba, și-a pălmuit pieptul, șoldurile, scoțând strigăte de durere, ocărând, sictirind, blestemând pe răzvrătitul ghiaur Ștefan, diavolul acela afurisit și răufăcător, care, în privința diabolicei viclenii și răutăți, întrece pe toți dracii. Lui și "porcilor lui de moldoveni, răi din fire -, pentru că au biruit pe tătari, pe unguri, pe lehi, pe munteni, li s-a urcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
îngrijorare. Aflat, oftează Ștefan. În zorii celei de a patra zile, și-a chemat astrologii și i-a întrebat cum stă cu crugul vremii; dacă conjuncția constelațiilor îi este favorabilă. A jurat pe Coran cruntă răzbunare Moldovei și spurcatului ei ghiaur. Apoi, mânios foarte, a poruncit beilor, pașalelor, căpeteniilor, le-a poruncit, sub cumplită pedeapsă, degrabă să purceadă la tocmirea oștirii, cea mai teribilă oștire ce s-a pomenit pe fața pământului. El însuși, Luminăția sa în persoană, în fruntea oștirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Stambul. Stai! Stai și povestește, Gherasime! îl îmboldește Ștefan. Luminăția sa Sultanul, ros de podagră, cu încheieturile butuc, se perpelește urlând de durere de pe un divan pe altul ce să mai urce pe cal ca să prăpădească Țara Moldovei și pe "Ghiaurul" ei?!? Doftorii ăi mari roiesc împrejur înspăimântați, cu moartea în suflet; nu știu ce leacuri să-i mai dea să-i ostoiască durerile grozave, să nu mai răcnească la ei "că-i taie, că nu sunt buni de nimica"... Să i-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mâncat o bătaie soră cu moartea; și Măritul rege Mateiaș a fugit, pe năsâlie, cu o frumușică de săgeată moldovenească înfiptă în spinare. De nu eram noi, vornicul Crasnaș și cu mine, să-l facem scăpat, cădea prins în mâinile Ghiaurului. Măcar... măcar te-a miluit Măritul cu niscai gălbiori pentru atare binefacere de viață și moarte? îl trage de limbă Alexa. Da' ce-s eu, vânzător?! protestează Isaia profund jignit. Hai las-o, spune Alexa neîncrezător. Și... și cum de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu poruncă să lovim de moarte fiara încolțită, de vrem să ne întoarcă vechile noastre drepturi: "Pregătiți calea Domnului". Drept pentru care ne poruncește să semănăm vestea în țară, precum: "Turcii nu vin cu atâta tărie împotriva poporului, ci asupra ghiaurului Ștefan, un așa strașnic călău chinuitor al neamului moldovenesc. Să fie lăsat singur. Măritul Padișah vă aduce domn nou, mai bun, mai drept. Însutită va fi răsplata credinței voastre!" Așa scrie. Deci, padișahul a hotărât: Alexandru Aron Voievod! Hotărât! Bucuroși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Padișahului, că..." Știm, "Ghiaure spurcat"! Sari peste amenințări. Ce pohtește Luminăția sa? Tocmeală de pace! Tăutu caută, caută: Pohtește... pohtește: "Haraciul legiuit, pe care tu..." și Tăutu se oprește. Cetește! Tăutu cetește în bătaie de joc: "...Haraciul, pe care tu, Ghiaur afurisit al Moldovei, ai avut obrăznicia, socotindu-te neatârnat -, să nu-l plătești de trei ani! Drept pentru care să-l aduci tu însuți, ca să te pleci înaintea Măritului Sultan, să știm cum stăm cu tine!..." Ștefan înghite în sec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
trei ani! Drept pentru care să-l aduci tu însuți, ca să te pleci înaintea Măritului Sultan, să știm cum stăm cu tine!..." Ștefan înghite în sec, dar nodul din gâtlej nu vrea să coboare. Hmm, mormăie el. Afurisit și obraznic Ghiaurul aista... Haraciul? Hmm... Să zicem, strângem cureaua și plătim gloaba... Primim! Altceva! Ce mai pohtește Preaslăvitul?! Pohtește: "Slobozirea prinșilor de la Podul-Înalt!" Face pe prostul! Parcă nu știe! Să și-i scurme în gorganul de cenușă și oase arse, bombăne el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
obrazul terfelit al Aliotmanului nu se poate spăla decât în sânge! El trebuie să dovedească Lumii că "e cel mai mare, cel mai tare". "Unde am ajunge, dacă toate neamurile supuse Înaltei Porți, ar avea nemaipomenita obrăznicie a Moldovei, a Ghiaurului ei, să se răzvrătească împotriva Aliotmanului, considerându-se "neatârnați"?! Moldova zdrobită trebuie să fie pildă tuturor celor ce-or cuteza să se mai ridice împotriva "Neînvinsului Aliotman și-al Fatihului său"!"... Putem să ne dăm și-n tur și-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în întâmpinarea falnicei armii, ca osmanlâilor să le strecurăm în oase frica de moarte; să cugete la nimicnicia vieții și la nemurirea sufletului în Raiul lui Allah; să-și blesteme zilele când au călcat pe pământul spurcat al afurisiților de ghiauri moldoveni... "Din muntele de scârnă ce aburește miasme de molimă, îndură-te Doamne, blagoslovește-i cu o boleșniță cinstită!" spune Ștefan cu ochii spre cer, batjocoritor, implorând Pronia Divină. De-ar bântui o drăgălașă de ciumă neagră. M-aș mulțumi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Tăutu: ... Aduceau cumplită poruncă de la Eminek Mârza, Han a toată Hoarda de aur: "Pe dată să-l sloboade pe fi-su preaiubit, căzut în robie moldovenească, că, de nu, vai și amar s-o alege de Țara Moldovei și de Ghiaurul ei Ștefan!". Și... și Măria sa așa s-o spăriet de tare... spune Luca Arbore râzând. ...c-o poruncit ca "preaiubitul fiu" să fie rupt în patru de față cu solii, iar apoi, pe cei nouăzeci și nouă de tatari în afară de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
8 mai 1477, în fața Senatului Veneției (câteva luni după înfrângerea Moldovei de către turci la Valea Albă 26 iunie 1476) * "Chiar și cu Mahomed sultanul El s-a măsurat, Oastea i s-a sfărâmat Dar bine s-a luptat. Acesta este ghiaurul care, Multe oști a împrăștiat." Asika pașa Zade Ahmed, Cronicile casei otomane * "Moldova este Cetatea de apărare a Ungariei, Poloniei și Poarta Creștinătății! Voi și mulți creștini ați stat în liniște pentru că turcii s-au împiedicat de mine... Când voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Filca M. Gheorghe 1064. Francz M. Micloș 1065. Frențescu Ruxandra Mihai 1066. Gabor D. Pavel 1067. Gaievici N. Gheorghe 1068. Garovăț I. Petru 1069. Gaspar S. Petru 1070. Gheorghe S. Gheorghe 1071. Ghergheli M. Ion 1072. Gherman I. Iosif 1073. Ghiaur P. Nicolae 1074. Gologan I. Ilie 1075. Grigorovici Gh. Gheorghe 1076. Gromov R. Gheorghe 1077. Gruia N. Nicolae 1078. Gruia N. Nicolae 1079. Gruia Talia Nicolae 1080. Gruiță Gh. Iosif 1081. Gurgu V. Vasile 1082. Haidauțu V. Dumitru 1083. Hamat
DECRET nr. 738 din 10 noiembrie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
1974 în localitatea Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, cetățean german, cu domiciliul actual în Germania, 81475 Munchen, Kemptenerstrasse 60. (5.850/2009) 22. Bokor Melania, fiica lui Cioroiu Gheorghe și Milita, născută la data de 3 iulie 1939 în localitatea Ghiaur Suiciuc, Bulgaria, cetățean german, cu domiciliul actual în Germania, 81475 Munchen, Kemptenerstrasse 60. (5.851/2009) 23. Bolog Christian, fiul lui Ioan și Elena, născut la data de 27 iunie 1980 în localitatea Anina, județul Caraș-Severin, România, cetățean australian, cu
ORDIN nr. 3.064/C din 9 noiembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217328_a_218657]
-
54. Gațcan Ștefan, fiul lui Vasile și Maria, născut la data de 8 aprilie 1961 în localitatea Molovata, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Cuza-Vodă nr. 7, bl. 3, ap. 7. (4.922/2003) 55. Ghiaur Silvia, fiica lui Ghiaur Vasile și Reuțoi Alexandra, născută la data de 19 august 1980 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, Str. Florilor nr. 12/4, ap. 66. (566/2006) 56. Gladcova Aurica
ORDIN nr. 2.634/C din 2 octombrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215669_a_216998]
-
lui Vasile și Maria, născut la data de 8 aprilie 1961 în localitatea Molovata, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Cuza-Vodă nr. 7, bl. 3, ap. 7. (4.922/2003) 55. Ghiaur Silvia, fiica lui Ghiaur Vasile și Reuțoi Alexandra, născută la data de 19 august 1980 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, Str. Florilor nr. 12/4, ap. 66. (566/2006) 56. Gladcova Aurica, fiica lui Sculea Ștefan
ORDIN nr. 2.634/C din 2 octombrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215669_a_216998]
-
4.06.1912 în localitatea Chișinău) și Tatiana, născută la data de 7 mai 1953 în localitatea Durlești, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Columna nr. 121, ap. 53. (1.425/2004) 96. Ghiaur Andrei, fiul lui Tudor (născut la 16.08.1937 în localitatea Gordinești, județul Orhei) și Parascovia, născut la data de 11 ianuarie 1977 în localitatea Gordinești, județul Rezina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Sucevița
ORDIN nr. 865/C din 12 martie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209293_a_210622]
-
Gordinești, județul Orhei) și Parascovia, născut la data de 11 ianuarie 1977 în localitatea Gordinești, județul Rezina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Sucevița nr. 36, bl. 1, ap. 119. (12.336/2003) Copii minori: Ghiaur Tudor, născut la data de 25.09.2003. 97. Gînga Livia, fiica lui Arapu Andrei (născut la 25.05.1940 în localitatea Dondușeni) și Olga, născută la data de 28 aprilie 1962 în localitatea Dondușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul
ORDIN nr. 865/C din 12 martie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209293_a_210622]
-
greutate, încât Byron, sarcastic, îi scria soacrei Carolinei, Lady Melbourne, că este "bîntuit de un schelet", deoarece Caroline l-a vizitat deseori încercând cu disperare să-l facă să se întoarcă la ea. În anul 1813 publică primele poeme orientale, "Ghiaurul" și "Mireasa din Abydos", iar în 1814 publică "Corsarul" și "Lara". În luna septembrie se logodește cu Anne Isabella (Annabella) Milbanke, verișoara Carolinei Lamb. În decembrie 1813 scrie "Melodii ebraice". Căsătoria cu Annabella Milbanke are loc la 2 ianuarie 1815
George Gordon Byron () [Corola-website/Science/299813_a_301142]
-
celor doua cânturi ale Pelegrinajului lui Childe Harold, un poem eroi-comic despe aventurile unui bărbat în Europa dar în același timp o satiră ascuțită împotriva societății din Anglia. În ciuda succesului lui "Childe Harold" la întoarcerea sa în Anglia impreuna cu "Ghiaurul" și "Corsarul", presupusa sa aventură incestoasă cu sora sa vitregă Augusta Leigh în 1816 l-a forțat practic să părăsească Anglia pentru totdeauna și să ceară azil pe continent. Astfel, în 1816 s-a alăturat lui Shelley și soției acestuia
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
plasate în Scoția medievală, și continuă să fie cea mai cunoscută lucrare a lui. Byron a avut succes cu prima poemul Pelerinajul lui Childe Harold din 1812, urmat de patru "povești turcești", toate sub forma unor poeme lungi, începând cu "Ghiaurul" din 1813, despre Europa ocupată de otomani. Între timp, Scott efectiv a inventat [[roman istoric|romanul istoric]], începând în 1814 cu romanul Waverley, plasat în anul 1745 despre revoltele iacobiților, care a fost un succes enorm și foarte profitabil, urmat
Romantism () [Corola-website/Science/297855_a_299184]
-
oricine cunoaște roiurile estivale de diptere din jurul limanelor dobrogene, probabil favorizate de dominanta ovină a păstoritului din ținut sub stăpânirea otomană. Sub dominația otomană, Dobrogea, pe lângă Turcii și Tătarii musulmani așezați aici din ce în ce mai numeroși, cuprinde în continuare o populație de "Ghiauri" printre care administrația otomană îi deosebește pe "Ladinlar" (Evrei de limbă spaniolă, veniți în Imperiul otoman din Andaluzia, după cucerirea Grenadei de către catolici), pe "Ermenlar" (Armeni), pe "Gök-Oğuzlar" (Găgăuți), pe "Rumlar" (Greci), pe "Cingene" (Țigani), pe "Bulgarlar" (Bulgari) și pe
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
Români), aceste două ultime grupuri fiind cele mai numeroase. Românii dobrogeni băștinași, care își spuneau "Dicieni" (nume care după George Vâlsan provine de la cetatea Vicina menționată în cronicile medievale ) erau "raia" (adică supuși otomani), și ca atare plăteau, ca toți "ghiaurii", haraciul (impozit pe necredincioși), în timp ce Românii veniți din părțile Sibiului, din Moldova sau din Țara Românească, ziși "mocani" erau parțial scutiți. În decursul celor peste patru veacuri de stăpânire otomană, un număr neverificabil, dar însemnat de "ghiauri" s-au "turcit
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
plăteau, ca toți "ghiaurii", haraciul (impozit pe necredincioși), în timp ce Românii veniți din părțile Sibiului, din Moldova sau din Țara Românească, ziși "mocani" erau parțial scutiți. În decursul celor peste patru veacuri de stăpânire otomană, un număr neverificabil, dar însemnat de "ghiauri" s-au "turcit" pentru a scăpa de acest haraci, astfel că o parte din turco-musulmanii dobrogeni sunt, de fapt, de origine creștină. Începând cu anul 1840, în Dobrogea au fost colonizați germani, cunoscuți ca germani dobrogeni, care au înființat o
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
toamnă, iar atunci când nimeni nu se mai aștepta la o campanie militară, având în vedere apropierea iernii, Suleiman Pașa primește poruncă de a trece în Țara Românească pentru a-l înlătura pe Laiotă, iar apoi de a porni neîntârziat împotriva ghiaurului Ștefan și apoi să treacă prin foc și sabie Vilaietul Bogdania, precum era numită de turci pe atunci Moldova. Laiotă, pentru a-și păstra tronul, se supune turcilor. Ștefan, în înțelegere cu transilvănenii, îl alungă pe trădător și îl înscăunează
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]